Învățământ
Micii “ninjas” brăileni, iniţiaţi în tainele programării cibernetice
• în centrul Coder Dojo Brăila de la Liceul “P. Cerna” copiii vin chiar şi pe perioada vacanţei de vară pentru că, aşa cum spun ei, “aici nu te plictiseşti niciodată” • fie că participă pentru prima dată la ateliere sau sunt acolo încă de la înfiinţare, micii “ninjas” par să fie fascinaţi de lumea programării, mai ales că mentorii au grijă ca ei să “dezlege” toate “tainele” acestui domeniu • “Mă ajută foarte mult ce fac aici.”, “Îmi place că mentorii sunt răbdători, ştiu să asculte şi să te ajute.”, “Abia aştept să vină sâmbăta să vin aici!”, sunt declaraţiile copiiilor care vin la Coder Dojo Brăila
Patru copiii pasionaţi de informatică şi trei mentori pregătiţi să îi îndrume. Asta au găsit redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” sâmbătă, 4 august, atunci când au mers într-o “vizită de lucru” la Coder Dojo Brăila, mai exact în locaţia de la Liceul “P. Cerna”. Deşi e vacanţă, iar temperaturile sunt extrem de ridicate, micii “ninjas” tot vin la centru pentru a participa la cursuri gratuite de programare şi par fascinaţi de această lume, mai ales că mentorii voluntari îi ajută în această “călătorie”. Iar asta nu o spunem noi, ci copiii care trec pragul centrului. Este şi cazul lui Bogdan şi Madian, ambii în vârstă de 13 ani, care participă la cursurile de programare de câteva luni. “Vin aici de vreo trei luni. Mi-a zis cineva de acest proiect şi am vrut şi eu să vin. Nu ştiam să fac programare când am început dar îmi doream să învăţ. Şi am învăţat foarte multe în acest timp. Acum lucrez la un joc”, ne-a spus Madian. “Sunt aici de vreo două luni dar am mai fost şi înainte alte două luni că am luat o pauză cu şcoala. Vin ca să nu uit ce am învăţat până acum la şcoală şi ca să mai aplic, dar şi ca să învăţ şi alte lucruri noi. Spre exemplu, am învăţat cum să mai lucrez cu vectorii, că nu îi stăpâneam aşa bine. Mă ajută foarte mult ce fac aici, fac diferite probleme, nu ca la şcoală unde lucrezi doar un singur lucru. Aici pot să aleg să fac şi altceva. Atmosfera e liniştită, nu e gălăgie, nu e ca într-o clasă să vorbească mulţi. Şi e mai bine că sunt mai puţini copii că într-un fel este un mentor per copil, iar lucrul acesta te ajută foarte mult”, spune şi Bogdan.
Printre cei patru “ninjas” s-a aflat şi Larisa, o fetiţă de 12 ani care a venit pentru prima dată în Dojo. “Îmi place că mentorii sunt răbdători, ştiu să asculte şi să te ajute. Îmi place la Coder Dojo. E ceva nou pentru mine şi voi mai veni”, ne-a spus aceasta.
Octavian poate fi considerat unul dintre “veteranii” centrului, el venind aproape în fiecare săptămâna, încă de la deschidere. Se declară pasionat de informatică şi face naveta de la Tufeşti în fiecare weekend pentru că vrea să înveţe cât mai multe. Iar mentorii spun că este unul dintre cei mai silitori elevi. “Vin aici de la început, de aproape 1 an. Am văzut pe Facebook anunţul şi am venit ca să fiu pregătit pentru liceu. Am 14 ani şi am intrat a VIII-a, iar la liceu vreau pe mate-info. Înainte de a veni aici nu făcusem deloc programare. Dar în aproape un an am terminat materia de clasa a IX-a şi aproape şi pe cea de-a X-a. Îmi place că mentorii fac totul interesant, nu e plictisitor. Abia aştept sâmbăta, să vin la Coder Dojo”, susţine adolescentul.
Dacă la vizita redactorilor “Obiectiv” Dojo-ul nu a fost plin de “ninjas”, ei bine, într-o zi de weekend din timpul anului şcolar zeci de copiii vin în cele trei locaţii să înveţe să lucreze în limbaje de programare: Biblioteca Judeţeană, Liceul “P. Cerna” şi Pancronex. Iar numărul celor care să oferă să fie mentori voluntari în acest proiect a ajuns la 15, marea majoritate elevi de liceu.
Mentor Coder Dojo: “Lucrăm simultan dar fiecare în ritmul lui”
Proiectul numit Coder Dojo Brăila nu ar fi avut succes fără implicarea unor oameni minunaţi care au dorit să fie mentori. Marea majoritate sunt elevi de liceu, tineri care sâmbătă de sâmbătă îşi rup din timpul lor pentru a le deschide copiilor calea către înţelegerea limbajelor de programare. Cosmin, Mihnea şi Silviu sunt doar trei mentori pe care am avut ocazia să îi cunoaştem. Spun că s-au regăsit în acest proiect şi lucrează cu plăcere alături de copiii.
“Îmi place să lucrez cu copii şi pe lângă asta voiam să am experienţă de lucru, voiam să cunosc şi alţi oameni pasionaţi de informatică, aşa că am venit aici încă de la început. E foarte frumos să fii trainer pentru că cei mici se uită la tine şi vor să înveţe lucruri de la tine şi orice lucru pe care îl faci tu vor să îl facă şi ei. Aici avem o abordare mult mai prietenoasă, nu avem un profesor care stă şi scrie pe tablă şi se uită 20 de copii la el şi spun că trebuie să facă aşa că altfel le pune notă mică. Fiecare dintre noi lucrează într-un mod diferit, pentru că unul este abia la început, altul e de şase luni aici. Lucrăm în acelaşi timp, lucrăm simultan dar fiecare după ritmul lui şi ce are nevoie, adică ce îi place. Pot să fie copii care vor html, alţii vor să facă site-uri, să lucreze Java, să facă aplicaţii sau sunt copiii care nu ştiu pur şi simplu nimic. Iar noi îi învăţăm, ba chiar învăţăm şi noi în acelaşi timp cu ei că nu le ştim nici noi pe toate”, ne-a declarat Cosmin Bujor, mentor Coder Dojo Brăila şi elev în clasa a XII-a la “Bălcescu”.
Acesta spune că satisfacţia lui cea mai mare este că lucrează cu alţi tineri pasionaţi de acelaşi domeniu. “Am întâlnit o echipă extraordinară. Toţi copiii şi colegii mei sunt extraordinari. Şi am descoperit aici că nu e o problemă să nu ştii ceva. Oricât de greu ar fi, tu trebuie să o iei pas cu pas. Exact cum le explici copiilor aşa trebuie să faci şi tu. Să iei lucrurile pas cu pas şi să rezolvi problema. Mi-am propus să lucrez şi în acest an la Coder Dojo şi voi veni pe cât este posibil şi după. Chiar dacă voi pleca la facultate o să mai vin în weekenduri aici să lucrez cu ei. Şi sper ca cei care acum sunt învăţăcei să îşi dorească peste ani să devină mentori”, a adăugat acesta.
Un an de Coder Dojo Brăila
În octombrie, Coder Dojo Brăila va împlini un an de existenţă, un an în care zeci de copii beneficiază de cursuri gratuite de programare.
“Primul an a fost foarte bun, s-au acomodat şi mentorii, şi copiii, şi părinţii cu conceptul, cu ce înseamnă Coder Dojo, iar şi acum sperăm să îi încurajăm să îşi dezvolte şi proiectele ca să putem să mergem la concursuri. În cele trei locaţii vin zeci de copiii cu vârste între 7 şi 17 ani. De la 18 ani îi rugăm ca să ne fie mentori ca să dea înapoi şi celorlalţi. Proiectul acesta a prins pentru că e ceva total diferit faţă de ce înseamnă şcoală. Sunt copiii care au vrut să vină şi peste vară pentru că nu e plictisitor. Încercăm să facem treabă şi să îi învăţăm lucruri dar nici să nu îi presăm, fiecare lucrează după ritmul lui”, ne-a declarat Ovidiu Iosif, cel care alături de Ştefan Dragu, a pus bazele acestui proiect.
Pe viitor, aceştia visează la o comunitate IT în zona Brăila-Galaţi şi deja se gândesc la un alt proiect pentru ca acest lucru să se întâmple.
“Încă nu suntem unde ne dorim. Noi visăm la o comunitate de IT-işti Brăila-Galaţi şi vrem să încercăm să dezvoltăm lucrurile în zona asta. Am pornit cu Dojo dar vrem să atragem nişte fonduri pentru hackerspace. E un alt concept de IT. E ca un Coder Dojo dar deschis zilnic şi acolo pot veni copiii care au acumulat mai multe cunoştinţe şi pot începe să lucreze la proiecte, iar noi le punem la dispoziţie kituri de robotică, calculatoare, imprimante, tot ce e nevoie pentru a-şi dezvolta acolo proiectele personale sau de echipă”, a adăugat acesta.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
