Social Media

Politică

Metoda „Autobuzul” la alegerile USR

Timp de citire: 14 minute

* situaţie complicată în organizaţia USR Brăila în contextul fuziunii cu PLUS şi alegerilor ce au avut loc, recent, pentru conducerea filialei municipale * prefectul Nicuşor Ciocan a fost ales preşedinte, însă o mare parte din fosta tabără PLUS s-a arătat nemulţumită de rezultat, ba chiar a lansat acuzaţii despre fraudă * liderul organizaţiei PLUS Brăila, medicul veterinar Mihai Isvoranu, a demisionat din funcţie * de cealaltă parte, atât Ciocan, cât şi preşedintele USR Brăila, Cătălin Stancu, susţin că nu s-ar fi făcut nicio fraudă şi că lui Isvoranu i s-ar fi cerut demisia, tocmai din pricina informaţiilor ieşite în presă
 
 
 
 
 
Scandal monstru în tabăra USR-PLUS Brăila ca urmare a alegerilor pentru conducerea organizaţiei municipale. Aşa cum se ştie, cele două partide au fuzionat de curând, PLUS fiind absorbit de către USR. Ei bine, în acest context, cele două tabere reunite sub acelaşi nume şi la Brăila au demarat, recent, procedurile pentru a-şi alege noua conducere. Astfel, sâmbătă şi duminică (12 şi 13 iunie) USR-iştii (atât cei din vechiul USR, cât şi cei din fostul PLUS) s-au întâlnit la Regal Ballroom din Brăila, pentru a participa la alegerile privind constituirea noului birou al filialei municipale a partidului. Nimic spectaculos până aici, însă faptul că prefectul Nicuşor Ciocan a fost ales preşedinte al municipalei USR Brăila a încins spiritele între cele două tabere, astfel că foştii membri PLUS au decis să facă acuzaţii publice în legătură cu faptul că alegerile nu s-ar fi desfăşurat tocmai corect.
Mai precis, surse din cadrul PLUS Brăila ne-au precizat că, deşi pe 16 aprilie fusese data finală până la care membrii proaspăt înrolaţi în partid puteau primi drept de vot la alegeri, lucrurile au stat oarecum diferit în privinţa transparenţei atunci când vine vorba despre modul în care a procedat PLUS şi cel în care a acţionat USR Brăila. Membrii PLUS susţin că şi-au prezentat baza de date, în format digital, cu cele 400 de persoane cu drept de vot pe care le aveau în gestiune, însă USR-iştii şi-ar fi păstrat documentele proprii, pe hârtie. Deşi cei de la PLUS ştiau că ar fi fost vorba de puţin peste 100 de membri cu drept de vot în tabăra USR, în ziua alegerilor s-a discutat despre aproape o mie de persoane. Bineînţeles, aceştia nu au participat în număr atât de mare, însă existau resurse suficiente cât să încline balanţa în data alegerilor, susţin cei de la PLUS. Suspiciunea membrilor din fosta tabără PLUS este că s-au făcut ”şmecherii”, astfel că toate persoanele respective au apărut cu drept de vot pe documentele USR-iştilor, încadrate aparent în termenul legal. Mai mult, potrivit acestor surse, la eveniment ar fi fost aduşi oameni cu microbuzul, iar printre membri se numărau şi persoane cel puţin dubioase, care nu mai fuseseră văzute în cadrul organizaţiei până atunci.
Cei de la PLUS s-au arătat complet deranjaţi şi de atitudinea liderului USR Brăila, Cătălin Stancu, preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Arhivelor Statului, care, prezent la eveniment, le-ar fi vorbit foarte agresiv, adresându-le injurii de genul ”zero barat”, ”nulităţi” şi cerându-le să părăsească incinta.
Rezultatul? Liderul fostului PLUS Brăila, medicul veterinar Mihai Isvoranu a demisionat, prefectul Nicuşor Ciocan rămâne preşedintele organizaţiei municipale a USR, iar restul membrilor din partidul lui Dacian Cioloş oscilează între a continua sau a-şi da demisia din noua structură.
Trebuie precizat că atât Ciocan cât şi Stancu au ţinut să precizeze că alegerile s-au desfăşurat cât se poate de legal şi au subliniat că Isvoranu nu a demisionat, ci i-a fost cerută demisia de la Centru. De asemenea, Stancu a adus o serie de acuzaţii privind faptul că o parte dintre membrii fostului PLUS ar fi încercat să influenţeze votul din weekend, motiv pentru care le-a cerut să părăsească incinta.
 
Scrisoarea comunicatorului PLUS şi poziţia lui Isvoranu
 
Întreg acest episod problematic din interiorul USR Brăila a ieşit la suprafaţă, luni seară, prin intermediul unui comunicat de presă semnat de Ionuţ Răzvan Ciobanu Oprea, responsabil de comunicare în cadrul Biroului Judeţean exPLUS Brăila, care a povestit modul în care fotoliul de preşedinte al organizaţiei USR a fost sustras prin diferite maşinaţiuni de sub candidatul fostului PLUS, deşi acesta avea şanse reale de câştig.
”Din păcate, deşi membrii PLUS au crezut cu sinceritate în această fuziune şi în faptul că, în urma ei va rezulta un partid mai puternic, cu oameni mai mulţi, mai buni şi mai competenţi, vechea filială USR Brăila, în frunte cu domnul Cătălin Stancu şi domnul Nicuşor Ciocan, a preferat să transforme acest proces electoral într-o întrecere de tip «care pe care» după principiul «ori ai lor ori ai noştri». În acest scop au mobilizat un număr impresionant de persoane care au devenit membri USR în urmă cu doar o lună şi care, cu siguranţă, de mâine nu vor mai fi membri USR, au dus la perfecţiune metoda «autobuzul» şi au făcut tot posibilul ca oamenii mobilizaţi de ei la vot să vină cu instrucţiuni precise şi clare, de a vota doar membrii vechiului USR şi, în niciun caz, vreun membru din fostul partid PLUS”, se aduc acuzaţii în comunicatul foştilor membri PLUS Brăila.
Totodată, premergător acestor alegeri, Cătălin Stancu s-ar fi folosit de poziţia deţinută în cadrul Biroului Naţional al USR şi de calitatea de membru în comisia de rezolvare a contestaţiilor pentru a bloca accesul unor membri, din fostul PLUS, la a-şi exercita dreptul de vot, au mai acuzat aceştia, cu precizarea că printre cei contestaţi s-ar fi numărat şi primarul comunei Măxineni Ionuţ Postulache (membru exPLUS).
În aceste condiţii, în urma alegerilor din weekend, a rezultat un birou de filială Municipală în care se regăsesc exclusiv membri USR, a mai semnalat sursa citată, acuzând o atitudine ”despotică” a celor doi lideri ai partidului, Nicuşor Ciocan şi Cătălin Stancu.
”Majoritatea membrilor biroului Municipal şi biroului Judeţean al fostului partid PLUS Brăila îşi anunţă, pe această cale intenţia de a demisiona, lăsând la latitudinea fiecărui membru şi simpatizant PLUS alegerea de a mai rămâne sau nu pe direcţia impusă de Cătălin Stancu şi Nicuşor Ciocan, cu sprijinul tacit al conducerii centrale a partidului”, se arată în comunicatul PLUS.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, fostul preşedinte al PLUS Brăila, medicul veterinar Mihai Isvoranu, a precizat că a luat decizia de a demisiona din partid în urma acestui episod, deoarece refuză să facă parte dintr-o construcţie alături de Cătălin Stancu.
”În urma acestor alegeri eu mi-am dat demisia. Nu voi accepta să fac echipă cu Stancu şi cu oamenii lui. Nu voi face acest lucru niciodată! Atât timp cât va fi Cătălin Stancu la USR, eu nu am ce să caut acolo! Am trimis demisia şi la Centru, le-am spus că nu voi continua. Cât despre restul membrilor PLUS… nu vreau să îi influenţez. Fiecare să ia decizia personal”, a declarat Isvoranu, fără a face alte comentarii.
 
Nicuşor Ciocan: «Nu a fost nicio fraudă!»
 
Potrivit prefectului Nicuşor Ciocan toate acuzaţiile aduse de cei din fosta tabără PLUS Brăila ar fi false. Acesta a afirmat că alegerile s-au desfăşurat conform procedurilor interne, absolut legal, iar tot procesul a fost urmărit de către Comitetul Tehnic de fuziune şi secretariatul general. Potrivit acestuia, rezultatul votului pentru funcţia de preşedinte al filialei locale a USR Brăila a fost următorul: Nicuşor Ciocan a obţinut 426 voturi, în timp ce contracandidatul său de la fostul PLUS, medicul veterinar Cristian Ionuţ Stan a luat doar 212 voturi.
”Nu a fost vorba de nicio fraudă. Este o nerecunoaştere a rezultatului, de fapt. Toţi membri au avut drept de vot. A fost o comisie electorală formată din reprezentanţii ambelor partide politice. S-au desfăşurat statutar, la convocarea secretariatului general. Dar nu ştiu despre ce fraudă este vorba. Ba, din ce ştiu, preşedintele lor şi-a prezentat demisia la solicitarea conducerii PLUS, adică nu de la sine putere. Există o bază de date comună, transmisă Comitetului Tehnic de fuziune, care a gestionat întreaga situaţie. Nu e vorba că am adus eu sau că au adus ei membri pe ultima sută de metri. Aceştia au fost înscrişi conform procedurii de fuziune şi a regulamentului de alegeri. Totul s-a respectat. Nu ştiu despre ce persoane aduse este vorba. Totul a fost transmis către Comitetul Tehnic de fuziune şi secretariatului general. Au fost foarte multe contestaţii depuse înainte de alegeri. Colegii de la PLUS Brăila au depus vreo 500 şi ceva de contestaţii care au fost respinse, pentru faptul că nu s-au confirmat. Au invocat faptul că nu există formular de înscriere, că unii nu sunt membri, că nu există adeziune etc. Lucruri false. Am pus la dispoziţia Comitetului de Fuziune toate documentele, motiv pentru care au fost respinse toate contestaţiile lor”, a declarat Ciocan.
Acesta a adăugat şi că USR-iştii au făcut la rândul lor contestaţii la adresa unora dintre membrii cu drept de vot ai PLUS, deoarece mulţi nu întruneau condiţiile de integritate ale partidului. Totodată, a ţinut să puncteze că s-a spus în mod fals faptul că primarul de la Măxineni nu avea drept de vot, deoarece această condiţie se referea la faptul că Postulache nu face parte din organizaţia municipală. Cu alte cuvinte acesta are drept de vot, dar la Măxineni, a explicat Ciocan.
Întrebat ce se va întâmpla mai departe, în condiţiile în care membrii din fostul PLUS vor demisiona în bloc după acest episod, Ciocan a afirmat: ”Este decizia lor. Mie nu mi-a parvenit nicio demisie de-a lor. Din punctul meu de vedere toţi sunt membri. Dacă demisionează cineva, este decizia fiecărui membru în parte. Nu îi putem ţine cu forţa. Ce să spun, îi aşteptăm alături de noi pentru a face o construcţie solidă, dar dragoste cu de-a sila, nu se poate!”
De asemenea, prefectul a dorit să precizeze şi că unul dintre elementele care dovedesc în mod clar că acuzaţiile aduse sunt unele false, este tocmai faptul că foştii membri PLUS, care se declară revoltaţi, nu au făcut şi o contestaţie a rezultatului alegerilor şi nu aduc niciun fel de dovezi.
 
Stancu recunoaşte că i-a dat afară pe unii membri PLUS, dar susţine că făceau campanie
 
Deşi în data de 17 iunie ar fi trebuit să aibă loc Conferinţa Judeţeană, în care să se stabilească, printre altele, preşedintele organizaţiei USR Brăila, potrivit lui Nicuşor Ciocan, dar şi lui Cătălin Stancu, aceasta se va amâna. Motivul? Pentru a fi timp suficient dedicat înscrierilor tuturor doritorilor. Interesant de precizat ar fi şi faptul că Isvoranu a afirmat că tabăra fostului PLUS Brăila nu va mai avea candidat de această dată.
Întrebat în legătură cu episodul din weekend, preşedintele USR Brăila, Cătălin Stancu, a ţinut în primul rând să puncteze că nu mai există PLUS Brăila, deoarece partidul a fost absorbit acum două luni. Cu alte cuvinte, nu mai există nici persoană responsabilă cu comunicarea PLUS, care să trimită scrisori în mod oficial, a dorit să evidenţieze acesta.
”Dacă unul de la colţul străzii se apucă şi trimite un comunicat în numele nu ştiu cui de la PLUS, presa îl preia? Nu e ok”, a declarat Stancu.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” i-au transmis liderului USR Brăila că au stat de vorbă şi cu Mihai Isvoranu, fostul preşedinte al PLUS Brăila, precum şi cu alţi membri din fosta structură a lui Dacian Cioloş, care le-au transmis nemulţumirile, la pachet cu decizia privind demisia sau intenţia de a recurge la acest act.
”Lui Isvoranu i s-a cerut demisia de către fosta lor conducere, de către Tudorache şi a fost nevoit să îşi dea demisia. Tocmai pentru că a ieşit prostia asta prin ziare. Deci nu a demisionat pentru că a dorit el, ci pentru că i s-a cerut”, a mai adăugat Stancu.
Acesta a promis că va transmite un comunicat de presă pe tema alegerilor de la municipiu, însă până ieri la închiderea ediţiei print a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, încă nu trimisese nimic. Totuşi, profitând de discuţia telefonică, redactorii „Obiectiv” au reuşit să obţină un punct de vedere de la acesta în legătură cu acuzaţiile privind limbajul agresiv folosit în timpul evenimentului din weekend.
Stancu a recunoscut că le-a cerut unora dintre membrii fostului PLUS să părăsească sala, dar asta pentru că stăteau la intrare şi îşi făceau campanie sub formă de glumă.
”Ei (n.r. – membrii ex-PLUS) pot să spună ce vor. Şi eu pot să spun că ei au încercat să fraudeze stând acolo să intimideze votanţii. Eu nu am avut niciun fel de discuţie cu ei, decât în momentul în care le-am cerut să părăsească sala în care se vota, pentru că intrau oamenii şi ei stăteau chiar lângă uşă. Deci toată lumea dădea cu nasul de ei. Erau vreo 3-4 persoane de la ei care încercau glumiţe de genul «să mă votaţi şi pe mine»! Prostii care nu se fac! Adică nu îţi faci campanie în momentul votării! Nu e permis nicăieri. Şi la alegerile normale, tu, în calitate de candidat poţi să vii şi să vezi cum se desfăşoară procesul de votare, dar nu ai voie să stai acolo şi să îţi faci campanie. Tocmai asta s-a întâmplat. Aşa că i-am poftit afară. Asta a fost tot. Indiferent ce ar spune ei, sunt încă zece oameni, cei din comisia electorală care, de fapt, mi-au şi semnalat situaţia. M-au întrebat dacă să trimită situaţia la nivel naţional, aşa că m-am dus să vorbesc cu ei, să părăsească spaţiul. Deci ei au fost cei care au semnalat că Isvoranu şi încă vreo câţiva stăteau şi făceau impresii pe acolo. Nu se face aşa ceva! Eu nici măcar nu am stat pe acolo. Bine, oricum nu eram candidat. Ei nu au experienţa aceasta politică, să îşi dea seama că e total greşit să faci aşa ceva. Nu face nimeni. Nici PSD-ul nu îşi face campanie în secţia de votare”, a declarat Stancu.
Întrebat dacă le-a adresat cuvinte dure colegilor în ziua respectivă, acesta a continuat: ”Da! Păi, cine poate să îşi facă astfel campanie?! Numai o nulitate. I-am spus: dacă tu faci asta, eşti un zero! Eşti un nimic! Cine poate sta la uşă să îşi facă campanie în timpul votării?! Pe cine aţi mai văzut?!”
Cât despre intenţia sa de a candida la preşedinţia USR Brăila, Stancu a afirmat că nu are motive să nu facă asta. Totuşi, a afirmat că orice alt membru este liber să se înscrie, motiv pentru care se va dezbate în Biroul Judeţean al partidului, amânarea datei alegerilor, astfel încât să nu apară viitoare discuţii pe această temă.

Politică

Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură

* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură

Publicat

în

Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.

Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.

Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.

Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.

Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.

”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.

Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.

Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.

Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.

”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.

Ce propune deputatul

În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.

M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.

Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.

La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.

Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.

Citește articolul complet

Politică

Preț mai mic la combustibili pentru agricultori

• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere

Publicat

în

Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
Deputatul-fermier Alexandru Popa a depus luni un proiect la Comisia pentru Agricultură

Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.

În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.

Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).

Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.

Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici  nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.

Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor

În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.

”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.

La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.

Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.

”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.

Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.

Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.

Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.

”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.

Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧