Sănătate
Meteosensibilitatea – ce este şi cum o ţinem sub control
• meteosensibilitatea este o reacţie a organismului, în unele cazuri extrem de dură, la schimbările bruşte de temperatură, umiditatea aerului, precipitaţiile şi presiunea atmosferică • consecinţele meteosensibilităţii sunt stările depresive, durerile de cap, agitaţia, ameţeala, scăderea capacităţii de concentrare, dureri chinuitoare de oase şi insomnie
Meteosensibilitatea nu este o boală în sine, ci o deteriorare a sănătăţii, ca răspuns la modificările condiţiilor climatice: temperatură, presiune atmosferică, umiditate, radiaţii electromagnetice, compoziţia chimică a aerului.
Omul, ca fiinţă biologică, este supus aceloraşi schimbări ca mediul înconjurător.
Astfel că nu este de mirare că asociem buna-dispoziţie cu o zi însorită, ploaia cu tristeţea sau furtuna cu agitaţia interioară.
Schimbarea stării de spirit în funcţie de vreme reprezintă răspunsul fiziologic obişnuit al unui organism sănătos – reacţie numită meteosensibilitate şi considerată normală.
Oamenii în cazul cărora schimbările meteorologice afectează doar latura emoţională sunt numiţi meteostabili sau meteorezistenţi. Starea lor fizică de sănătate nu depinde de schimbările meteorologice.
Dacă, însă, condiţiile meteo provoacă şi alte simptome (disconfort, dureri de cap, dureri articulare), vorbim de meteolabilitate sau meteodependenţă.
Astfel, meteosensibilitatea la o persoană se poate manifesta în două moduri: meteorezistenţă şi meteolabilitate.
Pe de altă parte, această teorie este respinsă de mulţi cercetători. Şi asta pentru că nu a fost încă descoperită corelaţia directă între schimbările meteorologice şi perturbarea stării de bine a oamenilor. Cu toate astea, foarte mulţi oameni sunt mărturii vii că starea de spirit sau cea de sănătate le sunt influenţate de schimbările de vreme.
Bolile cronice stimulează meteosensibilitatea
Desigur, condiţiile meteorologice pot acţiona ca factori de risc. De exemplu, numărul de boli virale respiratorii acute tinde să crească în anotimpul rece, în timp ce vara este sezonul în care creşte incidenţa infecţiilor intestinale. Dar acest lucru poate fi explicat prin mecanisme fiziopatologice uzuale.
Deteriorarea stării de sănătate în timpul diferitelor modificări climatice este cauzată de prezenţa unor boli somatice deja existente. Este adevărat că bolile cronice stimulează, cel mai adesea, meteosensibilitatea.
E important să înţelegem că o persoană poate dezvolta anumite patologii în timp, fără să ştie despre ele, astfel că poate tinde să-şi explice boala prin motive externe, inclusiv condiţiile de vreme.
Unele dintre patologiile pe care oamenii le-ar putea descrie ca fiind asociate condiţiilor meteorologice sunt: hipertensiunea arterială, oboseala cronică, anemia, depresia, boli ale glandei tiroide, boli ale articulaţiilor, scleroza multiplă, boli pulmonare obstructive cronice.
De asemenea, o sensibilitate crescută la schimbările climatice poate fi observată în timpul sarcinii, la menopauză sau în perioada pubertăţii.
Fiecare persoană răspunde diferit la schimbările meteorologice, dar vremea poate acţiona numai ca factor agravant al unei boli deja existente.Eistă trei tipuri de meteosensibili:
Meteoadaptabili – nu au nici un fel de dificultate la schimbările bruşte ale vremii, acomodându-se uşor cu orice fluctuaţii.Meteodependenţi – influenţele atmosferice se răsfrâng direct asupra echilibrului psihic şi stării de sănătate fizică (irascibilitate, dureri de cap, indispoziţii şi tendinţe depresive, dureri de oase, dureri articulare, tensiune arterială crescută, dureri de inimă).Anticipativi – presimt modificarea vremii chiar şi cu 48 de ore în avans (de exemplu, dureri apărute într-o cicatrice sau dureri articulare)
În plus, meteosensibilitatea poate fi resimţită mai pregnant în anumite zone ale corpului, în funcţie de patologiile preexistente:
Meteosensibilitate cardiacă
Primul semn al acestei dependenţe meteorologice este o agravare a simptomelor cardiace (durere de inimă, puls crescut, bătăi neregulate ale inimii, senzaţie de lipsă de aer), pe fondul fluctuaţiilor condiţiilor meteorologice.Meteosensibilitate cerebrală
Simptome precum migrene, ameţeli, senzaţie de zgomot în urechi (tinitus sau acufenă) apar la schimbările de vreme.Meteosensibilitate mixtă
Se observă apariţia simultană a simptomelor celor două tipuri de dependenţă meteorologică descrise mai sus.Meteosensibilitate astenoneurotică
Simptomatologia observată corespunde tipului astenic al sistemului nervos: slăbiciune generală şi iritabilitate, oboseală bruscă. Oamenii cu acest tip de meteosensibilitate se plâng că nu pot lucra, suferă de stări depresive şi tulburări de somn.Meteosensibilitatea reumatică
Meteosensibilitatea reumatică este, probabil, cel mai greu de dus dintre toate – durerile de oase şi articulaţii devin insuportabile şi necesită tratament de specialitate (medicamentos, fizioterapie, kinetoterapie, infiltraţii etc)Meteosensibilitate nedefinită
Persoanele din această categorie se plâng de slăbiciune generală, pe fondul schimbărilor meteorologice, acuzând dureri musculare şi articulare.
Pentru a stabili dacă o persoană este meteosensibilă este necesară o analiză a istoricului dependenţei meteorologice şi a simptomelor resimţite. Pot fi necesare inclusiv o serie de teste şi analize medicale, cum ar fi măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului, dar şi un test de sânge pentru a observa dacă există o creştere a globulelor albe (leucocite).
Însă, toate acestea nu sunt suficiente pentru a stabili cu exactitate că deteriorarea stării de sănătate a pacientului se datorează vremii. Este nevoie şi de monitorizarea schimbărilor stării de sănătate în dinamica şi compararea datelor obţinute cu datele despre vreme.
Toate informaţiile sunt înregistrate cu atenţie pentru a determina indicele de sensibilitate meteorologică. Acest proces este de lungă durată şi nu prea se înhamă nimeni la el, în afară de oamenii de ştiinţă care şi-l propun ca temă de studiu.
Aşa cum fiecare persoană reacţionează diferit la schimbările meteorologice, metodele de ameliorare a simptomelor resimţite variază de la caz la caz şi depind în mare măsură de gradul de dependenţă meteorologică, de nivelul de anxietate, vârsta şi prezenţa patologiilor cronice de sănătate.În general, tratamentul meteosensibilităţii la pacienţii adulţi include:Kinetoterapie – pentru ameliorarea durerilor articulare. Se efectuează la recomandarea şi sub atenta îndrumare a medicului specialist reumatolog. Exerciţiile sunt menite să întărească musculatura, dar şi să ajute persoana să fie mai relaxată din punct de vedere mental.Mişcare – pentru o mai bună oxigenare a organismului: mers rapid, alergat, schiExerciţii de respiraţie – pentru calmare mentală şi îmbunătăţirea oxigenării organismuluiTratamente balneare – băi terapeutice relaxante, duşuri reci şi fierbinţi, înot
Prognosticul meteosensibilitatii depinde în totalitate de dorinţa pacientului de a fi sănătos şi fericit. Vindecarea bolilor cronice nefiind posibilă, simptomele de meteosensibilitate la aceşti pacienţi pot fi cel mult ameliorate şi nu eliminate – şi numai dacă sunt luate măsuri specifice pentru a ţine sub control boala de bază, prevenind acutizarea eventualelor simptome neplăcute.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
