Politică
Mesajul lui Rareş Bogdan: “Noi suntem creştini!”
• este una dintre valorile cu care ar trebui să fie de acord eventualele partide care-ar dori o alianţă cu PNL • cu ocazia vizitei sale recente la Brăila pentru lansarea candidaţilor PNL la Alegerile Europarlamentare, Rareş Bogdan, cel care ocupă prima poziţie pe lista liberalilor, a fost de acord să acorde un interviu în exclusivitate pentru cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” • acesta a vorbit despre plecarea de la postul Realitatea TV, despre motivele pentru care a intrat în politică, România europeană, dar şi despre Brăila schimbată • „Am simţit că din presă nu mai puteam face mai multe decât am făcut”, declară jurnalistul • „Brăila a fost un oraş european înainte ca ăştia să înceapă măcar să vorbească de Europa sau să înjure Europa”, descrie candidatul PNL oraşul nostru
– Redactor: “Unii se îndoiesc că un om căruia nu-i lipseşte nimic, e celebru, e fericit în familie, a văzut lumea, renunţă la o importantă emisiune de televiziune pentru politică fără un motiv ascuns”, aţi afirmat într-un editorial apărut în paginile ziarului nostru. Totuşi, din păcate Realitatea TV se află într-o situaţie mai mult decât dificilă. În plus, n-am uitat situaţia jenantă când Cosmin Guşă, fără a fi convingător, i-a interzis pe Oreste şi Oana Stănciulescu la Realitatea TV, ceea ce, recunoaşteţi, v-a deranjat. Iată, aşadar, nişte motive suficient de serioase pentru a alege alt drum. Cum comentaţi?
Rareş Bogdan: Nu ştiam. Eu nu ştiam când am ales drumul politic, faptul că Realitatea TV intră în această situaţie. Toată lumea a întrebat după, a speculat. Nu am ştiut şi recunosc, îmi pare foarte rău de ceea ce se întâmplă acolo. Sper ca lucrurile să se regleze. Am fost 7 ani de zile în familia Realităţii. Am un respect deosebit pentru publicul Realitatea TV, pentru ascultătorii Realitatea FM, pentru echipa de acolo, cei 500 de jurnalişti. Cât am fost acolo, am fost un jurnalist liber. Mi-am făcut treaba. Nu am fost oprit să abordez într-un fel sau altul subiectele. Eu am ales să intru în politică la invitaţia preşedintelui PNL Ludovic Orban pentru că am simţit că din presă nu mai puteam face mai multe decât am făcut. Doar să informez. Dar a schimba efectiv nu poţi decât în politică. Pentru a schimba în profunzime lucrurile, trebuie să te duci într-un partid care are forţa să facă asta şi care a dovedit la nivel local sau la nivel european. PNL a dovedit la nivel european, prin europarlamentari. S-a văzut votul în cazul Kovesi. Fără parlamentarii liberali Codruţa Kovesi nu obţinea votul în LIBE, pentru că deputaţii PSD au reuşit să întoarcă voturile şi să voteze cu candidatul francezilor. Apoi, toate administraţiile conduse de PNL, cu precădere oraşele mari, judeţele, dar şi administraţii locale, inclusiv din Brăila, sunt diferite faţă de celelalte. Se vede: au adus bani europeni. În primul rând, liberalilor nu le e frică de bani europeni. Socialiştilor le este frică de bani europeni, pentru că nu îi pot fura, nu pot lua comisioane. Nu îmi dau seama de ce. Sau nu se pricep, pur şi simplu. Poate să fie prostie. Nu contest asta. Dar cert este că singura mea opţiune era PNL. Pentru că intru într-un partid mare, un partid istoric, într-un partid unde valoarea naţională, valoarea creştină este prezentă. Într-un partid care nu se sfieşte să vorbească de o Românie educată, de o Românie morală, de o Românie care să stea în primul rând în Europa, o Românie respectată. Şi mai ales, un partid care prin mobilizarea celor 240.000 de membri, a primarilor, a militanţilor, a activiştilor, a simpatizanţilor va putea să doboare PSD. E singurul care poate să facă asta! Este singurul care are forţa de a schimba lucrurile în România. Nu există alt partid care să poată face asta. Cu tot respectul pentru toţi cei care luptă împotriva PSD-ALDE-UDMR. Şi o arată sondajele de opinie. Gândiţi-vă că astăzi suntem cotaţi de patru – cinci case de sondare ca fiind pe primul loc. Rămâne doar să păstrăm această energie extraordinară şi s-a văzut aici, la Brăila. Dumneavoastră sunteţi jurnalist cu experienţă, aţi văzut energia din sală? Modul în care ne-au primit? Aţi văzut că au venit mult mai mulţi decât au fost chemaţi de către preşedintele Dănăilă sau de către domnul deputat Varga. Deci asta arată că există un moment extraordinar. Oamenii simt momentul! Şi se vor mobiliza la maxim. Sunt convins de asta!
„Epoca aceea a corectitudinii politice excesive a apus. E vremea în care trebuie să îţi afirmi identitatea, respectând valoarea celuilalt”
– R: Aveţi dreptate când afirmaţi despre viitorul României „mai întâi trebuie să-i alungăm pe bandiţii care o jefuiesc de 30 de ani, pe şmecherii care şi-ar vinde mamele pentru un vot”. Dar ce punem în loc? Aveţi informaţii despre o posibilă alianţă a partidelor din Opoziţie, bazată pe nişte principii de guvernare sau vom asista la aceeaşi bătălie a orgoliilor, care a condus la eşuarea lamentabilă a Dreptei când a ajuns la putere în ultimii 30 de ani?
Rareş Bogdan: Competenţă punem în loc. Noi suntem oameni raţionali. Gândiţi-vă că Ludovic Orban este un om care e în politică de ceva timp şi are experienţă suficientă. Cu siguranţă că aceia care împărtăşesc valorile europene, valorile pro-occidentale, pro-americane, şi care înţeleg rolul României – dar care adoptă politicile de dreapta, pentru că eu încă nu sunt convins că toţi ştiu ce înseamnă dreapta, ce înseamnă proprietatea, ce înseamnă politicile capitaliste, ce înseamnă liberalism economic. Dacă vor adopta toţi aceleaşi politici şi vor înţelege lucrurile astea, dacă se vor uita la administraţiile mari conduse de liberali, unde investiţiile străine curg pur şi simplu, iar în alte zone, din păcate, nu se întâmplă asta. Şi se întâmplă pe de o parte din cauza infrastructurii, din cauza proastei administraţii, din cauza opacităţii liderilor din respectivele judeţe. Cu siguranţă vom lua alături de noi şi alte forţe. Am şi spus asta. Dar înainte de orice, să fie convinşi că valorile lor sunt aceleaşi cu valorile noastre. Iar valorile noastre – ca să fie lucrurile foarte clar înţelese -, nu ţin doar de doctrină economică, sau de doctrină politică, de familie europeană şi de poziţionare faţă de Uniunea Europeană şi NATO. Aici ţine inclusiv de o particulă cheie din numele partidului: naţional. Ei trebuie să înţeleagă exact ce înseamnă “naţional” în numele acestui partid şi ce înseamnă valorile pe care noi nu le abandonăm – din contră -, creştine. Noi suntem creştini! Să se înţeleagă. Şi să nu fugă de asta. Pentru că epoca aceea a corectitudinii politice excesive a apus. E vremea în care trebuie să îţi afirmi identitatea, respectând valoarea celuilalt, respectând opţiunea celuilalt şi făcând parte din Europa. Nu în afara Europei. Exclus! Trebuie să fim exclusiv în Europa! Cum ar fi astăzi România fără Europa? Fără bani europeni? Cele patru milioane şi jumătate de români care se află în Europa ce să facă? Să îi trimită să vină înapoi acasă? Unde să vină? În locurile controlate de Bunea Stancu sau în locurile controlate de baronii PSD?! Nu cred că e o opţiune foarte bună în momentul ăsta, până când lucrurile nu se stabilizează şi aici. Şi până nu deschidem puţin ţara asta. Pentru că e foarte dureros să vezi – spunea şi domnul Varga -, oamenii nu doar că pleacă acum spre occident, acum au ajuns să plece în interiorul României spre oraşe unde nivelul de trai a crescut foarte mult: Sibiu, Timişoara, Braşov, Cluj, Oradea. Adică ce au aceste cinci oraşe în plus, în afară de administraţii pentru a atrage cetăţeanul şi pentru ca o persoană să vrea să trăiască acolo şi să nu vrea să trăiască la Brăila? Brăila e splendid. E mai cald. E port la Dunăre. Este un oraş cu o istorie fabuloasă, absolut fabuloasă! De ce să nu îţi doreşti să trăieşti la Brăila? Dar aia e. Că trebuie să înţelegi ca administrator al acestui oraş sau al acestui judeţ, în primul rând istoria. Eu sunt convins că dacă îi întrebaţi pe cei care au condus nu ştiu propria lor istorie. Ei nu ştiu ce a însemnat Brăila între 1800 şi 1950. Dacă ar şti 150 de ani de glorie ai acestui oraş nu s-ar fi purtat aşa cu el. Pentru că nu pot să fie decât trădători cei care au abandonat tot ce a avut bun oraşul ăsta. Tot ceea ce a însemnat din punct de vedere cultural, economic, al vieţii citadine. Adică aici este un creuzet de etnii şi de religii. Asta înseamnă toleranţă. Asta înseamnă europenism. Ăsta este până la urmă la urmă europenismul! Brăila a fost un oraş european înainte ca ăştia să înceapă măcar să vorbească de Europa sau să înjure Europa. Deci cei care conduc astăzi Brăila nu înţeleg că ei îşi înjură bunicii. Pentru că bunicii lor erau europeni. De asta trăiau cu greci, cu turci, cu tătari, cu ruşi aici şi se înţelegeau perfect. Dar şi cu nemţi şi cu toate naţiunile care erau. Pentru că, repet, aici a fost un creuzet întreg. Cu evrei. Nu-i vedeţi? Ăştiavorbesc acum, dar ei nici nu ştiu ce înseamnă patriotism, naţiune, suveranitate.
„Clientelă, nepotism, amantlâc – toate lucrurile astea au făcut parte din Guvernarea PSD. Domnule, e o guvernare a proştilor”
R: “Nu visăm ca oamenii cinstiţi, harnici, inteligenţi să fie recunoscuţi, promovaţi?” Din nou aveţi perfectă dreptate! Numai că astfel de oameni nu mai vin spre partide! Toţi liderii politici se plâng de această realitate. În acest context, ce face PNL pentru a atrage oameni noi, cu credibilitate, care aleg să intre în politică din convingere şi nu după un os de ros?
Rareş Bogdan: Sunt deschişi. Au deschis partidul. Gândiţi-vă că Robert Sighiartău, secretarul general al PNL este cel mai tânăr secretar general al unui partid. Şi este un om nou în politică. Rareş Bogdan e foarte nou în politică. Sebastian Burduja e foarte nou în politică. Florin Cîţu e foarte nou în politică. Şi lista poate continua. Pavel Popescu – foarte nou în politică. Vă spun. Cel mai recunoscut la nivel european şi plin de capabilitatea de a face alianţe în interiorul Uniunii Europene, ceea ce-i puţin lucru poate… Toţi 15 europarlamentari PSD nu pot face ceea ce face Siegfried Mureşan cu un singur telefon. Ce numere poate accesa el. Ei nu au nici măcar numere de telefon. Plus că dacă sună nu îi bagă nimeni în seamă. PNL a deschis partidul. Astăzi, acum 20 de minute am cunoscut un om care a venit la Partidul Naţional Liberal, complet nou. Dar sunt mulţi care vin. Care intră în PNL, care simt că este un moment. Aşa cum sunt mulţi care spun: “Dom’le, dacă lucrurile degenerează pe 26 mai, gata”! Alţii mi-au spus: “Avem doi copii în Germania”. Aici, un domn din Brăila. Vin din Nurnberg, din Germania până în Timişoara să voteze, să fie siguri că votul lor poate fi luat în considerare, să nu le fie furat. Dar în schimb, dacă lucrurile nu arată aşa cum trebuie, ei nu vor mai veni niciodată acasă. Ne-au spus deja. Deci sunt drame în familie, sunt pariuri pe care fiecare şi le face cu el însuşi, cu familia. E mai mult decât o simplă alegere. Pentru că după doi ani şi jumătate de sfidare: clientelă, nepotism, amantlâc – toate lucrurile astea au făcut parte din Guvernarea PSD. Plus că este o guvernare pe care nu o poţi pune pe scenă. Dar dumneavoastră v-o spun, cu riscul să apară. Domnule, e o guvernare a proştilor. Adică se spunea aşa: “dom’le PSD-iştii sunt hoţi, dar măcar mai guvernează”. Domnule, ăştia sunt şi hoţi şi proşti. Adică e mai grav, până acum erau numai hoţi. Acum sunt şi hoţi şi proşti!
R: „Am colegi în PNL care au negociat la sânge în Parlamentul European şi au şters taxe, au apărat locuri de muncă, au adus bani pentru fermieri”, aţi afirmat în acelaşi editorial. Foarte frumos! Dar ca să fie şi convingător, exemplificaţi, vă rugăm.
Rareş Bogdan: Da. Daniel Budea, Adina Vălean – Taxele de roaming. Siegfried Mureşan – Negociere pe buget, inclusiv pe axele pe care se împart bani europeni şi pe candidatura doamnei Kovesi. Vă dau un exemplu: Adina Vălean a fost raportor pentru ceea ce înseamnă anularea taxelor de roaming. Deci faptul că noi vorbim în Franţa sau în Italia, dacă mergem, la fel cum vorbim aici, e mare lucru. E foarte mare lucru! Vă spun că am fost în Chişinău, am stat o zi şi jumătate în Chişinău şi când am ajuns înapoi şi m-am uitat pe cost control, sărise de 500 euro. Doar aici, la doi paşi de noi! Acelaşi lucru se întâmplă oriunde dacă te duci în afara Uniunii Europene şi te doare, te ustură la buzunar, dacă stai cu datele pornite. Deci e o chestiune vizibilă imediat. Banii europeni? E vorba de subvenţia fără de care agricultorii, fermierii români nu pot rezista astăzi. Iar negocierea pe candidatura Laurei Codruţa Kovesi? Fără Sigfried Mureşan şi cei şase europarlamentari… pentru că noi aveam un singur reprezentant, pe Traian Ungureanu. Şi am reuşit să aducem în comisie încă şase, din care au votat cinci. În timp ce PSD, care avea un reprezentant, pe doamna Zoană, i-a adunat pe Grapini, Pascu şi ceilalţi, înlocuind europarlamentari socialişti bulgari, sloveni şi slovaci pentru a avea mai multe voturi la îndemână să le dea lui Bohnert, candidatul francez. Domnule, cât de nebun să fii, să vorbeşti despre patriotism şi tu să te opui şi să votezi cu candidatul Franţei. Păi, în momentul acela e clar că au mai multă legătură cu Franţa decât cu România. Adică cum poţi să spui patriot român, dacă tu susţii în primele zece funcţii la nivel european pe candidatul francezilor? Şi să zici că eşti patriot şi că îi susţii pe români şi tu să votezi împotriva românilor. Asta este clar o dedublare de personalitate. Plus o minciună cruntă.
„Nu poţi să îţi baţi joc de şansa de a fi port la Dunăre, nu poţi să îţi baţi joc de valoarea culturală, nu poţi să îţi baţi joc de valoarea turistică a acestui oraş„
R: Aţi vizitat Brăila cu ocazia lansării candidaturii la Alegerile Europarlamentare şi aţi vorbit mult despre aspectul oraşului. Ce sfat aveţi să le daţi brăilenilor pentru a schimba lucrurile în bine?
Rareş Bogdan: Am vorbit mult despre Brăila. Ca orice tânăr care a citit mult, eu sunt fascinat de Brăila acelor 150 de ani. De Brăila portului, de Brăila culturală, de Brăila artistică, de Brăila neguţătorilor, a comerţului fabulos. Bursa de la Brăila dădea legea pe toată Europa. Unde am ajuns noi? De la preţul grâului ajungem la Bunea Stancu şi la ăştia doi care nu merită nici măcar numiţi, care conduc Primăria şi Consiliul Judeţean?! Lacu Sărat e un loc unde nămolul are cele mai puternice proprietăţi terapeutice din lume! Şi tu îţi baţi joc de un astfel de loc?! Iar în momentul când un privat vine să facă o investiţie îl trimiţi să îşi ia nămol de la 20 de km. Nu îi dai acces? Pentru că PSD a pus mâna şi pe asta printr-un administrator care este de 6 ori consilier local şi este preşedintele organizaţiei municipale a PSD. Aşa au făcut şi la Herculane, unde privaţii au reuşit să mişte cât de cât staţiunea. Aşa au făcut cu Orşova. Aşa fac aici. Peste tot unde ăştia au intrat. De asta eu nu am mai folosit – nici preşedintele Orban – până astăzi, şase săptămâni sintagma “ciuma roşie”. Domnule, dar aici după ce am văzut ce au făcut cu oraşul ăsta nu am găsit o altă caracteristică mai bună. Asta e o plagă! Ciuma roşie li se potriveşte. Aici mai mult decât oriunde. Pentru că au nenorocit potenţialul unui oraş. E oraşul unde au plecat 25% dintre cetăţeni, dintre cei cu loc de muncă! Nu se poate aşa ceva! Să dispară oameni? Nu poţi să îţi baţi joc de şansa de a fi port la Dunăre, nu poţi să îţi baţi joc de valoarea culturală, nu poţi să îţi baţi joc de valoarea turistică a acestui oraş. Nu poţi de 27 de ani să vorbeşti de podul de la Brăila! Nu poţi să abandonezi ideea spitalului regional! Să ai 2,7 miliarde euro la îndemână şi să nu iei 100 miloane, 10 milioane, un milion de euro pentru a face spitalul! Domnule, nu facem la Craiova, nu facem la Cluj, nu facem la Timişoara, la Iaşi. Hai să îl facem pe cel de la Brăila – Galaţi. Nici pe ăsta nu au fost în stare! Nu au putut să facă! Gândiţi-vă când ai canal colector… Parisul a avut după ce a venit cel mai mare arhitect care a schimbat faţa Parisului, Haussmann. Care a venit, a urbanizat Parisul, a făcut bulevardele largi la mijloc şi sfârşit de secol XIX. Şi atunci, în Brăila se făcea canal colector. Nu erau trei oraşe în România care să aibă. Făcut de Anghel Saligny, omul care a schimbat faţa Ţărilor Române – Munteniei şi Moldovei. Domnule, vă spun. La Botoşani, la fel. Anghel Saligny schimbă faţa. În Sud, înţelege că trebuie să lege provinciile istorice. Legi Dobrogea cu podul de la Cernavodă de Ţara Românească, pentru că era despărţită. La ea lucrează fiul unui viitor premier, Brătianu. Îşi trimite fiul venit de la Paris să lucreze pe şantierul lui Anghel Saligny. Aici face Saligny un canal colector şi tu nu ai nici măcar mintea în cap să refaci acel lucru făcut de un înaintaş de al tău în urmă cu 130 de ani? Deci ăştia distrug şi ideea de a reda măreţia Brăilei. Probabil la dumneavoastră, din cauză că trăiţi aici, se vede numai praful. Vă spun că din afară, noi aşteptăm altceva de la Brăila. Noi îl vedem altfel. Îl vedem prin perspectiva filmelor de epocă, a cărţilor scrise. Nu este niciun scriitor sau vreun jurnalist care să fi trecut pe aici în perioada interbelică, să nu vorbească despre Brăila, să nu vorbească despre bursa de cereale de la Brăila. Păi, lucrurile astea se uită? De viaţa artistică, de teatru. Păi, teatrul acesta, când am venit la Festivalul Darclee, cu Mariana Nicolesco şi Radu Varia, am rămas şocat cât de frumos este! Printre cele mai frumoase! Păi, şi? Toate lucrurile astea mai contează? Lumea nici nu le mai vede. Dar să ai tu tramvai la 1901! Domnule, în Gratz se circula încă cu căruţa. Noi aveam tramvai la 1901! Noi mergem la italieni şi îi luăm în braţe. Domnule, în Italia tramvaiul a apărut la 1920. În Brăila, exista la 1901, făcea legătura pentru a merge sâmbăta şi duminica în Lacu Sărat, cu tramvaiul. Sunt nişte lucruri pe care le spui ca o poveste – că asta vinde, legenda, povestea – şi le prezinţi frumos! Când vrei să vinzi un oraş ca acesta, faci Dunărea navigabilă! Ai program european, gârlă de bani! Au făcut-o austriecii pe tot ce înseamnă Dunăre, au făcut-o ungurii. Noi nu putem să o facem că suntem imbecili! Orşova e prăbuşită, Brăila e prăbuşită. Că sunt cele două extreme, dacă vreţi, între cele două porturi. Câţi nu ar veni aici cu familiile, cu copiii dacă se face asta? Vă spun, e clar o chestiune de mentalitate şi de viziune. Şi lucrurile se pot schimba. Eu chiar cred asta! Eu chiar cred că se poate! Chiar pot fi ridicate lucrurile frumoase iar nenorocirile abandonate. Nu sunt mai deştepţi polonezii. Ei au făcut tot ce nu am făcut noi. De la reformă administrativă, la intabularea tuturor proprietăţilor şi la chestiuni legate de fonduri europene. Au grad de absorbţie 98%. Noi de ce stăm la gradul acesta de absorbţie ridicol de 18%? De ce suntem atât de tâmpiţi să nu le luăm ălora banii? Domnule, faci orice: podeţe. Nu ştiu. Orice, dar le iei banii. Dacă tot sunt ai tăi? De ce să îi laşi acolo?!
Deci brăilenii să se gândească la ce a fost Brăila, la şansa acestui oraş, să se uite în istorie, să se uite la cartoline, la vederile vechi, să vorbească cu bătrânii, străbunicii, profesorii oraşului şi să înţeleagă că acest oraş poate fi renăscut. Are tot potenţialul necesar. Oraşele dunărene, oraşele port la Marea Neagră sau la Dunăre au şanse mult mai mari decât unul din mijlocul unui podiş al Transilvaniei sau din nordul Moldovei. Au altă şansă! E doar o chestiune de a-şi alege conducătorii potriviţi local, dar şi de a da un vot pentru cei care pot să îi sprijine. Românii din Timişoara nu sunt diferiţi de cei din Brăila. Românii din Oradea nu sunt deloc diferiţi de cei din Suceava, Alba Iulia, Reşiţa sau din Deva. Ăştia de aici de ce au cumpărat, domnule, autobuze Otokar de la făcători de kebab şi de shaorma şi nu au cumpărat Mercedes ca Emil Boc sau Volvo ca primarul nostru de la Deva, Florin Oancea? De ce? Mă tot întreb. De ce îşi bat joc de lucrurile astea, de ce nu aduc investitori? Am fost la Roman. Nu e în Transilvania, nu e în Banat. În Roman sunt 12 firme mari private, străine. Să vedeţi cum arată! O bijuterie de oraş! Condus 12 ani de un liberal, astăzi deputat şi acum tot de un liberal. Se vede! Se văd lucrurile astea. Deci e clar că omul sfinţeşte locul. Sper ca oamenii să se trezească acum şi să înţeleagă şansa pe care o au. Brăila merită mai mult decât PSD! Brăila merită să stea în primul rând!
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.






















