Învățământ
”Masă caldă”, vorbe goale
* școli din șase localități brăilene sunt incluse în acest program prin care elevii primesc zilnic un pachet alimentar în valoare de 15 lei/zi: * Ciocile, Mărașu, Râmnicelu, Surdila-Greci, Cireșu și Șuțești * deși pachetele trebuiau să fie distribuite elevilor din prima zi de școală, atât în Brăila, cât și în toate celelalte școli din țară incluse în program, nicio ”masă caldă” nu a ajuns la beneficiari * și nici nu se știe când va ajunge deoarece Guvernul a întârziat cu normele metodologice, astfel că va mai trece mult timp până autoritățile locale vor face licitații și vor desemna câștigătorii, proceduri care în ianuarie 2023 trebuie reluate, c-așa-i făcută legea, să sune bine, dar să fie inaplicabilă
An de an, Guvernul, prin Ministerul Educației, anunță noi și noi programe, politici, strategii pentru sprijinirea elevilor care vin din medii vulnerabile. Un astfel de program este și ”Masă caldă în școli”, program prin care elevii din comunitățile sărace, unde riscul de abandon școlar este mare, primesc un prânz sau un pachet alimentar în fiecare zi de cursuri. În prezent, valoarea acestui pachet este de 15 lei/zi/elev. Programul-pilot a fost implementat prima oară în 2016, în 50 de școli, și continuă și în acest an școlar, fiind extins la 350 de școli, printre care și șase școli din Brăila: Ciocile, Mărașu, Râmnicelu, Surdila-Greci, Cireșu, șuțești. Deși elevii ar fi trebuit să primească ”masa caldă” din prima zi de cursuri, la două săptămâni de la începerea școlii programul încă nu se derulează. Motivul? Guvernul României s-a ”împiedicat” de o hârtie! Este vorba despre normele metodologice de aplicare a prevederilor din ordonanța de urgență, norme ce, teoretic, ar fi trebuit să apară în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Adică acum o lună în jumătate. Când colo ce să vezi? Abia vineri, 16 septembrie, Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Programului „Masă caldă în școli”, fiind definite situațiile în care unitățile de învățământ beneficiază de acest proiect și normele minime obligatorii de pregătire a mesei pentru preșcolari și elevi, potrivit recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, după cum a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
Chiar și așa, autoritățile locale trebuie să organizeze licitații, să atribuie contractele câștigătorilor, deci va mai trece ceva timp până când elevii vor primi efectiv ”masa caldă”. Iar acest proces se va relua în luna ianuarie pentru că banii alocați acestui program se acordă pe an calendaristic, nu pe an școlar. Cu alte cuvinte, săptămâni, poate chiar luni, copiii nu vor beneficia efectiv de ”masa caldă”. Și iată cum, încă o dată, birocrația și legile făcute ”pe genunche”, cum ar spune chiar un fost ministru al Educației, ”sufocă” o inițiativă care de altfel s-a dovedit a fi benefică pentru copiii din familii sărace.
Și anul școlar trecut programul a avut întârziere
Pe lista cu cele 300 unități de învățământ stabilite inițial în care se va derula programul ”Masa caldă” în anul școlar 2022-2023, publicată de Ministerul Educației pe 1 septembrie, se regăsesc următoarele șase școli din Brăila: Școala Gimnazială Ciocile (243 elevi beneficiari), Școala Gimnazială Râmnicelu (212 elevi beneficiari), Școala Gimnazială Mărașu (227 elevi beneficiari), Școala Gimnazială Surdila-Greci (103 elevi beneficiari), Școala Gimnazială Cireșu (256 elevi beneficiari) și Școala Gimnazială ”Costache Grigore șuțu” Șuțești (558 elevi beneficiari). În primele trei școli – Ciocile, Râmnicelu și Mărașu, programul-pilot s-a derulat și în anii trecut, la Ciocile chiar de la bun început, din anul școlar 2016-2017. La celelalte trei, Surdila-Greci, Cireșu, Șuțești, programul se va desfășura anul acesta pentru prima dată.
Redactorii ”Obiectiv” au mers la firul ierbii și au stat de vorbă cu o parte dintre directorii unde se desfășoară acest program despre impactul pe care îl are în rândul copiilor, dar și despre problemele pe care le întâmpină.
Spre exemplu, la școala Gimnazială Râmnicelu programul ”Masă caldă” se desfășoară pentru al treilea an. Directorul unității, prof. Dragoș-Ionuț Mocanu, ne-a declarat că anul trecut elevii s-au bucurat că primesc un pachet alimentar, ce a constat într-un sandviș și un fruct. Iar anul acesta, când a început școala, elevii chiar au întrebat când îl vor primi din nou.
”Râmnicelu are o comunitate saracă. Avem o comunitate destul de mare de romi, de grupuri defavorizate. Sunt unii copii foarte amărâți, care provin din familii dezorganizate. La momentul în care s-a demarat acest proiect chiar a fost un plus pentru comunitate. Adică a fost bine-venit acest pachet și am fost foarte fericiți că am fost din nou incluși pe lista beneficiarilor, că facem parte din cele 300 de școli în care se desfășoară acest program. Ei să știți că așteaptă pachețelul ăsta și chiar m-au întrebat de ce nu a venit acum. Sunt destui copiii pentru care asta era masa lor”, ne-a declarat directorul școlii din Râmnicelu.
Dragoș-Ionuț Mocanu ne-a declarat că și anul școlar precedent programul a început tot mai târziu față de data programată și tot din același motiv: lipsa normelor metodologice. Iar o altă pauză în derularea acestui program va fi și anul viitor. Așa cum am afirmat la începutul acestui material, banii pentru acest program se acordă pe an calendaristic. La început de an școlar se face o licitație pentru lunile de școală din 2022 și o nouă licitație în 2023, pentru lunile de școală din 2023. Iar fiecare licitație durează un anumit timp, perioadă în care elevii nu primesc ”masa caldă”.
Într-un an școlar, la Ciocile, programul ”Masă caldă” a început în luna aprilie
Școala Gimnazială Ciocile, o școală aflată la aproape 100 km de municipiul Brăila, a fost prima unitate de învățământ din Brăila care a beneficiat de acest program-pilot încă de la începutul său, din anul școlar 2016-2017. În primul an copiii primeau câte un sandviș, iar din al doilea an câte un sandviș și un fruct. Într-un singur an programul nu s-a derulat din cauza pandemiei. În rest, cu o singură excepție, în fiecare an ”Masa caldă” a ajuns cu întârziere în școli. Ba chiar a fost un an școlar în care pachetul alimentar a ajuns la copii abia în aprilie.
”Programul este foarte bun pentru copiii noștri, doar că acesta ar fi inconvenientul principal. Faptul că apar foarte târziu normele. Primăria se implică, e prioritate derularea licitațiilor când apar normele, doar că dacă ele vin târziu ajung copiii ăștia, de fapt, să beneficieze de acest pachet alimentar mai puține zile de cursuri decât are în total anul școlar. A fost un an în care copiii au beneficiat doar 30-40 zile de cursuri. Programul a început în aprilie, a venit vacanța de Paște, apoi luna mai și în iunie s-a terminat anul școlar. și licitațiile se fac pentru fiecare an calendaristic, nu pe an școlar. Deci copiii nu primesc pachet de la începutul și până la finalul anului școlar fără întrerupere”, ne-a spus prof. Daniela Marinescu, directoarea școlii Gimnaziale Ciocile.
Și aceasta ne-a spus că pentru elevii de la grădiniță, ciclul primar și gimnazial acest suport alimentar contează foarte mult.
”Noi ne-am dori să beneficiem în continuare de acest program și să se deruleze fără probleme pentru că suntem o comunitate cu multe familii sărace, în care părinții efectiv nu au bani să le dea copiilor să își cumpere pachet. Suntem departe de oraș, locurile de muncă se găsesc greu… și elevilor le place că în fiecare zi primesc un pachețel cu un sandviș și un fruct. Iar în fiecare zi sortimentele se schimbă, primesc un alt tip de sandviș, un alt fruct. și cred eu că e un lucru bun că mănâncă toți același lucru. Adică e greu pentru un copil care vede un pachețel, un dulce, la alt copil și el nu are, că părinții lui n-au bani să-i cumpere. Așa toți mănâncă la fel și nu se simt diferențele economice”, a mai punctat prof. Daniela Marinescu.
Programul ”Masă caldă”, așteptat să înceapă la Șuțești
Școala Gimnazială ”Costache Grigore Șuțu” este cea mai mare școală din mediul rural din județul Brăila, având sute de copii. Anul acesta școlar a fost inclusă pentru prima oară în programul ”Masa caldă”, alături de alte două școli – Surdila Greci și Cireșu.
”Noi avem mulți copii de etnie romă, copii din medii dezavantajate, din familii cu posibilități financiare reduse. Din aceste motive foarte mult contează un astfel de program la noi în școală. Chiar în urmă cu cinci ani sau mai mult a fost o cantină la noi la biserică unde o zi sau două pe săptămână copiii primeau o masă caldă. și vă spun că erau bucuroși să se ducă la masa caldă de la biserică. Bine, acum, prin acest program, o să primească un pachet alimentar, dar tot e binevenit”, ne-a declarat prof. Silviu Roșioru, directorul școlii Gimnaziale Șuțești.
Până la masa caldă elevii primesc lapte și corn
Abia vineri, 16 septembrie, Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Programului „Masă caldă în școli”. În schimb, cu o zi înainte, pe 15 septembrie, a fost publicată o nouă ordonanță de urgență pentru extinderea programului în acest an școlar de la 300 de școli la 350.
Până când va veni ”hârtia” cu normele, până se vor face licitațiile și tot așa, elevii vor primi lapte, corn și măr, produsele ce în anul acesta școlar în județul Brăila au fost distribuite din prima zi de cursuri. Sunt însă județe în care nici măcar laptele și cornul nu au ajuns la copii, autoritățile fiind în plin proces de derulare a licitațiilor. De altfel, și în județul nostru au fost ani în care programul ”Lapte-corn” a început mult după începerea cursurilor.
În momentul în care va începe totuși ”Masa caldă”, programul ”Lapte-corn” se va sista, Guvernul stabilind că într-o școală nu se pot derula ambele programe simultan.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
