Politică
Marea lehamite
* la 19.00, ora închiderii ediției print a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” de ieri, județul nostru se clasa pe locul 27 în topul național al prezenței la urne, cu 80.244 de alegători care își exprimaseră opțiunile (28,23%) * în Municipiul Brăila, prezența era de 27,99% (47.490 votanți) * pe fondul pandemiei de coronavirus și probabil dezamăgiți de oferta electorală a partidelor politice, brăilenii și românii, în general, nu prea s-au înghesuit să meargă la vot * politicienii brăileni, însă, s-au mobilizat încă de la primele ore și au mers în secțiile unde erau arondați, singuri sau însoțiți de apropiați, pentru a-și exprima voturile
Prezență scăzută la vot la Alegerile Parlamentare din 6 decembrie, la Brăila, pe fondul pandemiei de coronavirus. Mai exact, la 19:00, ora închiderii ediției print a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, județul nostru se clasa pe locul 27 în topul național al prezenței la urne. Din cei 284.035 de alegători înscriși pe liste, cu două ore înainte de închiderea urnelor, doar 80.184 își exprimaseră opțiunile. Mai exact 28,23%. De altfel, în Municipiul Brăila, cu două ore înainte de închiderea urnelor, votaseră 47.490 de alegători (27,99%). Asta, în timp ce la nivel național până la ora 19:00 merseseră la urne 5.426.667 de români (29,83%), iar cea mai mare prezență la vot (40,69%) era înregistrată în județul Mehedinți, Teleorman și Olt (peste 36%). Revenind la Brăila, cele mai multe voturi veniseră, până la ora 19.00, din mediul urban. Mai exact 52.040, față de mediul rural, unde până la ora amintită votaseră doar 28.261 de brăileni. În ceea ce privește împărțirea după gen, trebuie precizat că la Brăila, bărbații au fost ceva mai conștiincioși decât femeile, însă diferența nu a fost una extrem de mare. Și de această dată, votanții cei mai numeroși la Brăila au făcut parte din segmentul de vârstă 45-64 de ani, urmat de cei de 65^, apoi de cei cu vârsta între 35-44 de ani, 25-34 și abia la final, cu o prezență destul de slabă, tinerii de 18-24 de ani. Mai trebuie amintit și faptul că la Brăila, până la ora 19.00, fuseseră înregistrați 3.597 de votanți pe liste suplimentare și 583 de solicitări ale urnei mobile.
Dacă ar fi să facem o comparație cu situația prezenței la urne la Alegerile Locale din luna septembrie, ei bine, precizăm că atunci, la ora 19.00, doar 37,61% dintre brăilenii cu drept de vot își exprimaseră opțiunea, adică 107.363 de alegători, în timp ce în municipiul Brăila, prezența era de doar 27,95%. Deci votaseră doar 47.716 de cetățeni. La Alegerile Parlamentare din 2016, județul Brăila s-a situat pe locul 23 în topul național al prezenței la urne, la momentul închiderii secțiilor, cu 116.140 de persoane care votaseră, 39,06% (puțin sub media națională), din cei 297.373 de alegători așteptați în cele 281 de secții. În Municipiul Brăila au mers să voteze 72.925 de alegători. Deci 40,64% din cei 179.455 de brăileni așteptați la urne în cele 141 de secții.
Prezența la vot a fost slabă pe tot parcursul procesului electoral
Mobilizarea slabă la vot a fost constantă pe tot parcursul zilei Alegerilor Parlamentare. Duminică dimineața, la ora 9:00, în primele două ore de la deschidere urnelor, doar vreo 8.000 de brăileni au dorit să își exprime opțiunea, iar dintre aceștia peste 6.000 fiind persoane cu vârste între 45 și 64 ani, respectiv peste 65 ani. De altfel, aceste categorii de vârstă au fost cele mai active în a-și alege reprezentanții în Camera Deputaților și Senat pe durata întregii zile.
După cum au costatat redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” care s-au aflat pe teren de dimineață, în Municipiul Brăila oamenii nu prea s-au înghesuit la urne la primele ore, iar temperaturile scăzute de afară nu au ajutat la îmbunătățirea situației. Chiar și așa, de la 11:00, la unele secții de votare s-a văzut un apetit ceva mai mare al electoratului brăilean de a-și exprima opțiunile. Mai exact, la ora 11:00, prezența la vot în județul nostru a fost de 8,60%, trecând pragul secțiilor de votare aproape 25.000 alegători. În municipiul Brăila, mobilizarea la urne era de 8,87%, cu 15.054 voturi exprimate. La ora 13:00, procentul celor care au pus ștampila pe candidații preferați a crescut simțitor, județul nostru înregistrând o prezență de 15,45%, peste media pe țară de 13,85%. La ora 15:00, când trecuse deja jumătate zilei de vot, mobilizarea la urne a mai scăzut, procentul pe județ fiind de 19,75%, prezența în urban fiind de două ori mai mare față de rural. La ora 17:00, doar 24,61% dintre brăilenii cu drept de vot se prezentaseră la urne, județul nostru fiind sub media națională (25,30%).
Politicienii brăileni, la urne încă de la primele ore ale zilei
Actorii scenei politice brăilene, deci șefii de partide, dar și candidații s-au mobilizat pentru a merge la vot încă de dimineață. La ora 9:30, a votat Vasile Varga din tabăra PNL, la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”. Alături de acesta și-a făcut apariția și președintele interimar al liberalilor brăileni, Cătălin Boboc, chiar dacă era arondat la o cu totul altă secție. Vasile Varga a precizat că a votat pentru copiii și nepoții săi, dar și pentru o Românie frumoasă.
”Am votat pentru copiii și pentru nepoții mei. Pentru o Românie frumoasă și pentru ca Partidul Național Liberal să rămână la guvernare. Totodată, PNL să fie cel care de astă dată poate să emane legi în Parlament, și nu PSD-ul. Să avem o guvernare frumoasă, să avem un parlament care într-adevăr să scoată numai legi bune”, a declarat Varga, după ce a ieșit de la vot.
Cătălin Boboc a mers la vot de unul singur, la secția organizată în Casa Corpului Didactic Brăila. Acesta a precizat că a votat pentru investiții și pentru șansa României de a se dezvolta.
”Astăzi am votat pentru investiții, pentru șansa României de a se dezvolta. Am votat ca să oprim populismul, impostura, minciuna și am votat pentru că România merită, în următorii patru ani, stabilitate și merită să meargă înainte”, a declarat Boboc.
La ora 10:00, în secția de votare de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclee”, a venit rândul președintelui PSD Brăila, Ion Rotaru, să își exercite dreptul la vot. Acesta a mers la urne alături de soția sa, așa cum a procedat și cu alte ocazii.
Rotaru a ținut să le ureze ”La mulți ani” tuturor sărbătoriților de Sf. Nicolae și a precizat că a votat cu speranța și încrederea că noul Parlament va genera un Guvern căruia să ”îi pese” de România.
”În primul rând aș dori să urez La mulți ani tututror brăilenilor, celor care sărbătoresc, astăzi, Sfântul Nicolae. Am votat cu speranța și încrederea că noul Parlament va genera un guvern căruia să îi pese de România, un Guvern care să rezolve criza sanitară, criza economică, care să asigure pentru IMM-uri și pentru toți oamenii de afaceri, fonduri pentru a ieși din criză, pentru a avea un sistem de educație și de sănătate mai performant și pentru o viață mai bună a românilor, în general”, a spus social-democratul.
La aceeași secție a votat și Adrian Tabarac (candidat independent la Alegerile Parlamentare). Acesta a venit singur la urne și după vot și-a manifestat speranța că, după alegeri, Brăila va fi reprezentată în Parlament de oameni nepătați și fără compromisuri.
”Astăzi am votat pentru ca Brăila să fie reprezentată în Parlament de oameni nepătați, de oameni fără compromisuri. Am votat pentru ca brăilenii să aibă parte în Parlamentul României de oameni cinstiți, integri, să fie reprezentați de brăileni nu de «sicilieni». Invit pe toată lumea la vot, pentru că soarta următorilor patru ani stă în votul fiecăruia”, a afirmat Tabarc.
Tot ieri a mers la urne, în orașul Ianca și Alexandru Bucălău, candidatul PNL pentru Senatul României.
„Am votat pentru dezvoltare. O dezvoltare sănătoasă, responsabilă, care să aducă schimbări bune pentru noi toți. Românii merită mai mult! Românii merită un loc cald în țara lor și nu frigul din Piața Independenței din Brăila și nici gazele inhalate pe 10 august în Piața Victoriei, din capitală. Oameni buni, haideți la vot, să ajutăm țara să-și revină! Hai la vot!”, îndemna Bucălău.
De asemenea, la urne a mers și președintele PMP Brăila, Viorel Botea, care a afirmat că votul său a fost pentru un viitor mai bun al tinerei generații.
”În primul rând, ca orice profesor, am votat pentru tânăra generație, pentru copii. Îmi doresc pentru ei un viitor mai bun. De asemenea, am votat pentru schimbarea cu adevărat a clasei politice, cu oameni de calitate, cu profesioniști. Cu oameni care se țin de cuvânt în fața semenilor lor. Pentru că aici punem problema în felul următor: politicienii promit orice în campanie electorală. Dar a doua zi uită, în secunda doi, ceea ce au promis. Eu îmi doresc o continuitate a promisiunilor și a lucrurilor făcute așa cum trebuie. Îmi doresc ca noul Parlament să fie unul pentru români, pentru popor, nu pentru rezolvarea problemelor personale”, a precizat Botea.
Și liderii administrației publice locale au votat, ieri, până la ora prânzului. Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, a mers singur la urne, la ora 11:00, la școala nr. 6 ”Constantin Sandu Aldea”. Acesta a afirmat că votul său a fost unul pentru brăileni, pentru țară, pentru ca România să nu mai fie divizată și pentru a avea un Guvern care să ducă mai departe proiectele României.
”Am votat cu gândul la brăileni, cu gândul la români. Să avem un Parlament care să ne reprezinte, să nu fie divizat în două țări. Am convingerea cu certitudine că toate proiectele care nu au fost finanțate anul acesta, vor fi finanțate de viitorul Parlament, de viitorul Guvern. Am convingerea că brăilenii știu ce au de făcut și că vor vota cu inima și cu sufletul”, a spus Chiriac.
Tot singur a venit la urne și primarul Marian Dragomir, la ora 11:30, la secția de votare de la Grădinița ”Sf. Nicolae” din cartierul Radu Negru. După ce a votat, primarul a ținut să le ureze ”La mulți ani” celor care își serbau ziua numelui, ieri. Acesta a adăugat că în zi de sărbătoare a votat cu speranța că vom avea un Guvern format din oameni buni.
”În primul rând, vreau să urez «La mulți ani» celor care astăzi își serbează ziua numelui. În zi de sărbătoare am votat cu speranța că o să avem un Guvern format din oameni buni. Din oameni care să susțină în primul rând producătorul român. Să nu mai creeze dezbinare între elevi, copii, salariați și pensionari”, a conchis edilul-șef.
Prezența scăzută la vot de la Alegerile Locale 2020 s-a repetat și la parlamentare
Conform datelor Biroului Electoral Central (BEC), la încheierea votului de la Alegerile Locale din 27 septembrie 2020, la ora 21:00, 8.417.795 de români își exprimaseră opţiunea, adică 46,01% din totalul cetățenilor cu drept de vot. La Brăila, la momentul închiderii urnelor, doar 41,50% dintre brăilenii cu drept de vot veniseră să își exprime opțiunile, procentul fiind sub media națională. Concret, la scrutinul din luna septembrie au mers la vot doar 118.458 alegători din cei 285.439 înscriși pe liste. În mediul urban au votat peste 62.000 cetățeni, iar în mediul rural peste 56.300 cetățeni. Cu acest rezultat, Brăila se număra în topul județelor cu cea mai slabă prezență la vot, clasându-se pe locul 37. În municipiu, mobilizarea a fost și mai mică fața de media pe județ – 31,22%. Aici au votat doar 53.289 de alegători din totalul de 170.681 înscriși pe liste. Cei mai mulți dintre votanții brăileni care s-au prezentat la urne au avut vârsta de peste peste 65 ani – circa 28.000 voturi, urmați de cei între 45 și 64 de ani – peste 27.500 voturi. În ceea ce privește tinerii, numărul voturilor exprimate de cei între 18 și 24 ani a fost de peste 8.400, iar de cei între 25 și 34 ani – peste 13.600 voturi. La categoria de vârstă 35-44 ani s-au prezentat atunci la urne peste 20.000 brăileni.
Cum au stat lucrurile la Alegerile Parlamentare 2016
La Alegerile Parlamentare din 2016, potrivit datelor furnizate de bec.ro, la nivel național, la momentul închiderii urnelor, votaseră 7.212.022, deci 39,49% dintre românii cu drept de vot. Atunci, județul Brăila s-a situat pe locul 23 în topul național al prezenței la urne, cu 116.140 de persoane care au votat, deci 39,06% (puțin sub media națională), din cei 297.373 de alegători așteptați în cele 281 de secții.
La vremea respectivă, voturile din mediul urban au fost peste cele din rural, însă din punct de vedere al împărțirii după gen, bărbații au condus cu un procent puțin mai mare decât cel al femeilor. De asemenea, segmentul de vârstă cel mai activ privind prezența la vot a fost cel cuprins între 45 și 64 de ani, urmat de 65^, apoi de 35-44, de 25-34 și în cele din urmă, foarte slăbuț, de cei cu vârsta între 18 și 24 de ani.
În 2016, prezența la vot în Municipiul Brăila a fost de 72.925 de alegători. Deci 40,64% din cei 179.455 de brăileni așteptați la urne în cele 141 de secții.
Alegerile Parlamentare în penitenciarele din Brăila: 96 de deținuți au votat
Duminică, 90 de persoane private de libertate din Penitenciarul Brăila au votat pentru Senat și Camera Deputaților, procesul de vot fiind definitivat în jurul orei 12.00. Potrivit informațiilor transmise de Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului, din cei 379 de deținuți, au îndeplinit condițiile pentru a merge la vot 100 de persoane, iar dintre acestea 90 au făcut cerere pentru a-și exprima dreptul de vot.
Procesul de vot s-a desfășurat fără probleme și la Penitenciarul Tichilești, însă aici numărul votanților a fost mai mic. Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice de natură să asigure desfășurarea în condiții optime a procesului de vot, Centrul de Detenție Tichilești a raportat, după prânz, finalizarea procesului de vot, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral.
Astfel, un număr de 6 persoane internate și-au exercitat ieri dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020. (Alina MIHAI)
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
