Social
Mănăstirea Măxineni – splendoarea medievală de pe malul brăilean al Siretului
• restaurarea lăcaşului de cult ctitorit în secolul XVII de voievodul Matei Basarab a fost finalizată • investiţia s-a ridicat la peste 10 milioane lei, fiind finanţată în proporţie de 94% din fonduri europene • rezultatul muncii firmei care a rezidit vechea biserică şi casa voievodală, dar şi a pictorilor care au realizat frescele de pe pereţii interiori sunt impresionante
După ce a zăcut în ruină timp de aproape o sută de ani, se poate considera că Mănăstirea Măxineni, situată pe malul Siretului, în apropierea comunei cu acelaşi nume, şi-a recăpătat în întregime splendoarea de altădată. Restaurarea începută în urmă cu circa patru ani a fost finalizată, iar vechiul lăcaş de cult a fost rezidit din temelii pe fostul amplasament. La ora actuală, inclusiv pictura pereţilor interiori este gata, astfel că biserica reconstruită poate fi sfinţită. Slujba de sfinţire urmează să fie oficiată, cel mai probabil, în primăvara sau vara anului următor, la eveniment fiind aşteptat inclusiv preafericitul patriarh Daniel.
Pentru reclădirea mănăstirii ctitorite în 1637 de voievodul Matei Basarab a fost nevoie de o investiţie de 10,12 milioane de lei, finanţată în proporţie de circa 94% cu fonduri europene nerambursabile, restul fiind acoperit cu bani de la bugetul de stat, 5%, şi de beneficiar, adică de Arhiepiscopia “Dunării de Jos” Galaţi, 1%.
Biserica veche şi casa voievodală au fost zidite exact pe temelia celor originale, fiind reconstituite cu mare grijă la detalii. “Arhitecţii actuali trebuia să ştie ctitoriile lui Matei Basarab, de la câmpie, deal şi munte, pentru că fiecare în parte are ceva specific, iar descifrând aceste informaţii s-a putut face reconstituirea păstrându-se elementele arhitecturale specifice epocii. Nu s-a lucrat după o schiţă anume”, ne explica, în primăvara anului trecut, Atanasie, actualul stareţ al Mănăstirii Măxineni.
Cine vizitează acum acest sfânt lăcaş găseşte o adevărată bijuterie arhitectonică ce are puterea de a-i trezi privitorului senzaţia că a călătorit în timp, cu 400 de ani în urmă, atunci când voievodul Matei Basarab şi-a admirat pentru prima dată ctitoria. Zidurile masive, grinzile din lemn, uşile din lemn întărite cu ghinturi de fier, subsolul cu bolţi zidinte în cărămidă, acoperişul învelit în ţiglă, toate acestea îi dau casei voievodale un inegalabil parfum de epocă.
Lângă casa voievodală se înalţă, falnic, biserica mănăstirii. Şi aceasta a fost rezidită păstrându-se cu sfinţenie specificul epocii de demult. În frumoasa construcţie au fost încastrate şi cele două bucăţi de zid care se mai aflau în picioare în 1990. În prezent, acolo se amenajează un muzeu ce va cuprinde şi o colecţie de cărţi religioase vechi de câteva sute de ani.
Absolut impresionantă este şi pictura interioară a bisericii. Scenele biblice au fost realizate de pictorii clasa I Marcel şi Daniel Codrescu, tată şi fiu, originari din satul brăilean Oancea, a căror îndemânare şi talent sunt dincolo de orice îndoială. Cei doi au lucrat folosind vechea metodă a frescei. Mai exact, după cum ne-a explicat stareţul Atanasie “fresca este un fel de tencuială făcută din var amestecat cu câlţi şi nisip. Se dau două mâini. La prima mână, se pune un cancioc de nisip, la o găleată de var cu câlţi. La a doua mână se pune doar varul cu câlţi. După două ore, se scliviseşte, îndepărtându-se pojghiţa formată la suprafaţă, şi abia apoi se vine cu culoarea. Pictura trebuie aplicată în maxim 18 ore, după acest interval fresca devine prea uscată şi nu se mai formează acea reacţie chimică datorită căreia culoarea rezistă pe pereţi. Dacă se respectă aceşti paşi, pictura este nemuritoare, freci pereţii cu buretele şi nu mai reuşeşti să răzui culoarea. În caz că se răzuie, înseamnă că nu s-a făcut treabă de calitate”, ne-a explicat stareţul.
Atât stăreţia cât şi biserica medievală au fost realizate impecabil de SC “Dedal Bahamat” SRL Galaţi, o firmă gălăţeană specilizată în restaurarea monumentelor de arhitectură. Cele două construcţii sunt înconjurate de un zid de circa 2 metri înălţime, accesul în curtea mănăstirii făcându-se printr-o poartă din lemn masiv, foarte bine lucrată şi aceasta.
În prezent, la mănăstirea Măxineni slujesc 11 călugări. Chiliile acestora nu fac parte, însă, din ansamblul recent restaurat, fiind ridicate în anii 2000, în apropierea noii biserici, construită tot în acea perioadă. Slujbele religioase se oficiază în continuare în noua biserică, deoarece biserica medievală recent reclădită încă nu a fost sfinţită. Chiar şi după sfinţire, monumentul de arhitectură medievală va fi protejat, pe cât posibil, de fumul lumânărilor folosite la slujbe, pentru ca picturile de pe pereţi să aibă o viaţă cât mai lungă.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
