CULTURĂ
Lumea zeilor şi-a deschis porţile la Brăila, pentru «Haiganu»
• scriitorul Marian Coman şi-a lansat la Brăila partea a doua a romanului său intitulat „Haiganu. Furia Oarbă” • amatori ai genului fantasy, indiferent de vârstă, s-au adunat cu mic, cu mare la The Music Pub pentru a pune mâna pe cea de-a doua carte din trilogie, dar şi pentru a sta de vorbă cu scriitorul brăilean • în prezent, Marian Coman se află într-un turneu naţional de promovare a cărţii
Surpriză maximă pentru amatorii literaturii fantasy din Brăila, dar şi pentru pasionaţii de benzi desenate. Scriitorul brăilean Marian Coman, fost redactor-şef al cotidianului „Obiectiv – Vocea Brăilei”, şi-a lansat noul roman: partea a doua din trilogia „Haiganu”, intitulată „Furia Oarbă”. Evenimentul a avut loc joi seară, pe scena The Music Pub, şi a adunat destul de mulţi curioşi. Seara a fost deschisă de Cătălin Curcă, organizatorul întâlnirii, iar Marian Coman l-a avut alături pe scriitorul şi criticul literar Adi George Secară.
În prezent, Marian Coman se află într-un turneu naţional de promovare a cărţii, iar Brăila a fost a treia sa oprire, după Bucureşti, la deja celebrul Comicon şi Galaţi.
„Am început povestea lui Haiganu dintr-un fel de întâmplare miraculoasă pentru mine. Editorul Mihai Ionaşcu, cel care realizează această revistă de benzi desenate care se numea «Harap Alb Continuă» şi acum se numeşte «HAC!», mi-a lansat provocarea de a scrie un text, care iniţial trebuia să fie o povestire scurtă sau cel mult o nuvelă, pentru un foileton, începând cu primul număr al revistei. Şi am scris, negândindu-mă că o să devină vreodată un roman sau că o să devină vreodată o trilogie aşa cum va fi în final. Mihai construise un univers pentru continuarea aventurilor lui Harap Alb în bandă desenată. Proiectul fiind deja început, am fost rugat să îmi aleg un personaj despre care să scriu acea povestire. Pe mine m-a fermecat Ochilă din povestea lui Ion Creangă. Reinterpretat de Mihai, acesta era un zeu aruncat pe pământ care auzea toate vocile oamenilor, toate gândurile lor, care ştia viitorul, care ştia trecutul, însă nu ar fi putut împiedica ceea ce urmează să se întâmple. Un zeu osândit, aruncat pe pământ, în lumea oamenilor, dar şi a piticilor, o lume fantastică. M-a tentat să scriu despre acest Ochilă şi l-am aruncat în lumea asta, pentru că părea o imposibilitate şi pentru mine. A fost cu adevărat o provocare”, le-a povestit Marian Coman celor care au venit să îl întâlnească, cu precizarea că după succesul obţinut cu prima povestire despre Haiganu, s-a conturat şi ideea realizării unui roman.
«În a doua parte a trilogiei o să facem cunoştinţă cu Cei Mari»
După cum a povestit chiar autorul, cartea „Haiganu. Fluviul Şoaptelor” a apărut în noiembrie 2015 şi a fost lansată la vremea respectivă şi la Brăila. Anul acesta, „Furia Oarbă” le propune un cu totul alt decor cititorilor, acţiunea fiind axată în special pe lumea zeilor, „a Celor Mari”. De asemenea, pentru 2018 sau peste doi ani, Marian Coman a promis şi cea de-a treia parte a trilogiei. Cartea se va numi „Tristeţea Zeilor” şi are menirea de a rotunji întreaga poveste, după cum a precizat chiar scriitorul în cadrul lansării de la Brăila.
„Nu o să povestesc cartea. Nu aş vrea să dau spoilere. Dar ce am încercat să fac a fost să duc povestea la un alt nivel. Personajele din cartea mea urcă cumva într-o altă lume. O să facem cunoştinţă în al doilea volum cu nişte personaje despre care doar se vorbeşte în primul roman. O să facem cunoştinţă cu «Cei Mari», o să vedem cine sunt «Cei Mari», adică zeităţile. Iar dacă în primul volum cunoşteam vreo două dintre ele, într-o formă sau alta, aici o să avem acces nemijlocit la lumea zeilor. Şi o să vedem, poate, cât de mici sunt zeii şi cât de mari ni-i închipuim noi. Sau cel puţin personajele din cartea mea”, a mai afirmat Marian Coman despre volumul „Furia Oarbă”.
Întâlnirea de la Brăila a fost una extrem de interesantă. S-a vorbit liber, s-au adresat întrebări despre roman, iar cei care au avut curajul să ia cuvântul au primit şi reviste „HAC!” drept recompensă. S-au făcut comparaţii între personajele fantastice din mitologia românească şi supereroii promovaţi în Statele Unite ale Americii, cei prezenţi la eveniment au deschis subiecte referitoare la importanţa schimbării sistemului educaţional din România şi chiar la introducerea benzilor desenate în manualele şcolare, pentru a creşte interesul elevilor faţă de materiile studiate. De precizat că la eveniment a existat şi un stand al Librăriei Humanitas din Galaţi, de unde cei interesaţi şi-au putut procura atât primul roman al trilogiei „Haiganu. Fluviul Şoaptelor”, cât şi partea a doua „Haiganu. Furia Oarbă”.
CULTURĂ
Atelier de radiofonie la Centrul Diversității Culturale
• cu prilejul Zilei Radioului Național, colecționarul Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri”, a expus 20 de radiouri la Muzeul Brăilei Carol I” și le-a explicat celor prezenți cum funcționează aparatele vechi de un secol
Cu prilejul Zilei Radioului Național (1 noiembrie), ing. Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri” – brăileanul care deține în colecția sa peste 350 de aparate din perioada 1923-1980, perfect funcționale – a susținut primul Atelier de radiofonie, organizat în parteneriat cu Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I”.
Cu acest prilej, colecționarul brăilean a expus 20 dintre radiourile sale și le-a prezentat publicului, efectuând, totodată, demonstrații practice, spre încântarea celor mai mici spectatori.
Atelierele radiofonice se desfășoară periodic, iar pentru a participa la aceste întâlniri, pasionații de radiofonie se pot programa la numerele de telefon: 0751.180.511 și 0339.40.10.02.
De Ziua Radioului Național, cei interesați au putut urmări, de asemenea, o prezentare „colorată” cu multe trimiteri la România și Brăila multietnică de altădată, difuzată la TVR 1, în Emisiunea Europolis, despre prima expoziție organizată cu radiouri din colecția ing. Nicușor Popoacă (în 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale), alături de o expunere despre istoria radioului în țara noastră și contribuția unor personalități (multe dintre ele brăilene) la evoluția Radio România.
A prezentat: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
Participanții la Atelierul de radiofonie au putut vizita și expozițiile temporare deschise la Centrul Diversității Culturale, din Piața Traian nr. 3.
Inginerul Nicușor Popoacă este fondatorul Muzeului Privat al Radioului de la Brăila. În prezent, deține peste 350 de radiouri vechi, de colecție, perfect funcționale, care pot fi admirate în imobilul de pe Strada Podului nr. 6, din cartierul Islaz.
Sunt deja șase ani de când inginerul electronist Popoacă, pasionat colecționar, a pus bazele unei astfel de instituții.
Potrivit informațiilor furnizate de cunoscutul colecționar, la ora actuală, în România mai sunt doar trei muzee ale radioului, pe care domnia sa le-a și vizitat.
Primul și cel mai mare muzeu al radioului este cel din orașul Siret, județul Suceava, la care toate radiourile expuse sunt funcționale.
Al doilea este, de fapt, o sală în cadrul Muzeului Recordurilor din București, însă radiourile expuse nu sunt funcționale, iar al treilea este găzduit de Muzeul Tehnicii de la Palatul Culturii din Iași, unde, de asemenea, radiourile nu sunt funcționale.
Inginerul Nicușor Popoacă a început să colecționeze radiouri în urmă cu opt ani, după ce a suferit un infarct miocardic cu stop cardiorespirator și a stat două zile în comă.
La vârsta de 13 ani, construise, deja, primul său aparat de radio cu lămpi, perfect funcțional, iar în liceu a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică.
A reușit să strângă, în opt ani, peste 350 de radiouri, cele mai multe din perioada 1923-1965, de producție germană și nu numai, pe care le-a reparat, aparatele fiind acum în perfectă stare de funcționare.
CULTURĂ
Vernisajul Salonului Internațional de Grafică Digitală 2026, ediția a II-a, la Centrul Cultural Nicăpetre
• evenimentul a avut loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, în clădirea-monument istoric de pe Strada Belvedere nr. 1 – fosta Casă Embiricos • expoziția reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume
Sâmbătă, 31 octombrie 2026, începând cu ora 13:00, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Cultural Nicăpetre (fosta Casă Embiricos, monument istoric) de pe Strada Belvedere nr. 1, a avut loc deschiderea celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de Grafică Digitală (SIGD 2026).
Potrivit organizatorilor, evenimentul reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume (Germania, Olanda, Anglia, Franța, Mexic, SUA, Israel, Belgia, Canada), structurat sub îndrumarea atentă a unei echipe dedicate, formată din curatorii Ana Amelia Mădălina Dincă (critic de artă) și Nicoleta Elena Albu (educator muzeal), alături de coordonatorul de proiect Adrian Branea. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 noiembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.
„Într-o epocă a transformărilor tehnologice rapide, acest salon își propune să redefinească percepția publicului asupra noului val de expresie vizuală. Departe de a fi o simplă „artă pe calculator” generată automat sau un produs lipsit de efort creativ, arta digitală prezentă în cadrul salonului demonstrează că ecranul și tableta grafică sunt doar instrumente contemporane, extensii ale minții și sensibilității umane, la fel cum au fost cândva penelul sau dalta. Actul creației rămâne profund autentic și riguros: în spatele fiecărui pixel se ascund legi fundamentale ale compoziției, geometrii complexe, construcții elaborate de perspectivă și armonii cromatice studiate. În ciuda prejudecăților actuale legate de inteligența artificială generativă, lucrările expuse reconfirmă valoarea de neînlocuit a artistului ca vector conceptual”, precizează organizatorii evenimentului de la Centrul Cultural Nicăpetre.
În opinia echipei care a pus la punct evenimentul, tehnologia nu înlocuiește meșteșugul, ci îi extinde limitele, transformând viziunea interioară a creatorului într-o realitate estetică palpabilă, unică și profund umană.
Publicul brăilean este invitat să exploreze un spațiu expozițional unde tehnicile tradiționale de compoziție fuzionează cu inovația digitală, oferind o perspectivă proaspătă asupra modului în care arta contemporană depășește granițele geografice și materiale. Expoziția a fost organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR).
CELE MAI CITITE
