Economie
“Lovitura” Transgaz. Hidrogen integrat în sistemul național de transport gaze
*compania este astfel “în ton” cu cerințele europene unde hidrogenul abia reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic * mai mult, Transgaz a pus bazele și unui proiect pilot în acest sens * ultima mutare a companiei, condusă în ultimii 8 ani de brăileanul Ion Sterian, este Memorandumul semnat cu GAZ-SYSTEM S.A din Polonia
Operatorul Sistemului de Transport Gaze din Polonia, GAZ-SYSTEM S.A., și TRANSGAZ, Operatorul Sistemului Național de Transport gaze naturale din România au semnat un Memorandum de Înțelegere, potrivit unui comunicat al companiei românești, condusă de brăileanul Ion Sterian, în calitate de director general.
Memorandumul sprijină cooperarea dintre Părți și vizează dezvoltarea unei abordări armonizate în ceea ce privește punerea în aplicare a priorităților strategice ale UE în domeniul securității în aprovizionarea cu gaze, integrarea pieței și dezvoltarea durabilă, în special în legătură cu Acordul verde al UE.
Părțile s-au angajat să consolideze cooperarea deoarece acești transportatori de energie vor juca un rol crucial în procesul de decarbonizare atât în Polonia, cât și în România. Mai mult decât atât, companiile vor explora potențialul de cooperare în domeniul noilor gaze și hidrogenului, cu un impact crucial asupra funcționării și dezvoltării în continuare a sistemelor naționale de transport din ambele țări.
În acest context, ca parte a programului de investiții 2015-2025, GAZ-SYSTEM intenționează să construiască peste 2000 de km de conducte noi de gaze în partea de vest, sud și est a Poloniei.
La rândul său, cu o tradiție de peste 107 ani, TRANSGAZ operează o rețea de peste 13980 km de conducte de transport gaze naturale, din care 479 km reprezintă gazoductul BRUA faza 1 – proiect cofinanțat de Uniunea Europeană cu un grant de aproximativ 180 milioane de Euro și pus în funcțiuneîn noiembrie 2020.
Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică. BRUA faza 1 înseamnă și o cale de acces la piețele europene pentru potențiala producție de gaze naturale din Marea Neagră. Pentru următorul deceniu, planul elaborat de TRANSGAZ și aprobat de către ANRE privind dezvoltarea SNT cuprinde proiecte de investiții strategice estimate la peste 4,1 miliarde euro.
TRANSGAZ este o companie listată la Bursa de Valori București, cu simbolul TGN, în categoria Premium. Compania a fost condusă în ultimii 8 ani de brăileanul Ion Sterian, mai întâi ca președinte al Consiliului de Administrație 2013 – 2017, iar apoi până în prezent ca director general.
Transgaz, proiect pilot pentru transportul și utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen
Transgaz, în calitate de operator al sistemului de transport gaze naturale, are prevăzut în strategia de dezvoltare integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale, în vederea alinierii la Directivele, Strategiile și Acordurile Europene în vigoare.
În acest context, compania are identificate anumite locații unde urmează, în perioada imediat următoare, să deruleze un proiect pilot pentru transportul și utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen.
11 culoare pentru pentru transportul hidrogenului
În urma unei analize preliminare, au fost identificate 11 culoare care să fie incluse în ”coloana vertebrală” a viitorului sistem european de transport al hidrogenului. Acestea sunt:
1.Culoarul conductelor de tranzit (prin utilizarea unei conducte)
2. Culoarul Marea Neagră – Podișor
3. Culoarul Giurgiu – Podișor – Jupa – Nădlac (Culoarul BRUA)
4. Culoarul Onești – Gherăești – Lețcani – Ungheni (Republica Moldova)
5. Culoarul Petrovaselo – Comloșu Mare (Serbia)
6. Culoarul Jupa – Prunișor
7. Culoarul Isaccea – Onești
8. Culoarul Siliștea – București
9. Culoarul Onești – Coroi – Hațeg
10. Culoarul Coroi – Medieșu Aurit
11. Culoarul Podișor – Coroi
Culoarele propuse pentru transportul hidrogenului asigură interconectarea cu toate statele vecine României, respectiv Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova și totodată oferă accesul la depozitele de înmagazinare gaze naturale existente.
În ceea ce privește transportul hidrogenului prin conductele existente ale SNT, trebuie avut în vedere atât impactul asupra diferitelor mijloace de măsurare a cantităților de gaze naturale, cât și impactul asupra diferitelor materiale și echipamente ale conductelor de transport gaze naturale, aspecte care sunt analizate în prezent .
Proiectul Tuzla-Podișor; Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea
De circa 6 luni, Transgaz se află în discuție cu finanțatorii societății pentru finanțare nerambursabilă pe două direcții.
Astfel,în ceea ce privește Strategia de decarbonizare, Transgaz are în vedere Proiectul Tuzla-Podișor — analiza emisiilor de C02/CH4 și a investițiilor necesare în tehnologie pentru reducerea acestora.
De asemenea, compania are în vedere un Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea, urmând ca hidrogenul să fie introdus experimental în conducta Tuzla-Podișor pentru a se analiza comportamentul din punct de vedere tehnic și pentru a testa un model de piață referitor la cererea pentru hidrogen, precum și reglementările aferente unor astfel de tranzacții.
Interes maxim în Europa
În prezent, hidrogenul reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic global și european și este încă produs în mare parte cu ajutorul combustibililor fosili,în special al gazelor naturale sau al cărbunelui. Hidrogenul curat, obținut cu surse regenerabile de energie, poate contribui la decarbonizarea industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri, care, în caz contrar, ar consuma o mare parte din combustibilii fosili.
Băncile europene multilaterale (BEI, BERD) încep deja să condiționeze acordarea de finanțare de existența unei strategii de decarbonizare și de implementarea unor acțiuni concrete pentru decarbonizarea rețelei de transport (prin transportul unui mix de gaz metan cu H2, gaz sintetic sau biogaz).
PNRR: Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogen – 400 milioane de euro
Hidrogenul reprezintă un combustibil nepoluant și cu un randament/putere calorică foarte ridicat, capabil să acopere nevoile de alimentare cu energie a populației, dar și ale mediului de afaceri. În România, mai mult de jumătate din populație nu este deservită de gaz natural, folosind surse de energie poluante, cu emisii ridicate, costisitoare și dăunătoare sănătății, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență. Astfel, autoritățile spun că PNRR oferă României șanse de a face un pas în viitor, construind de la bun început rețele de transport și distribuție de gaz natural capabile pe deplin să integreze gazele viitorului, precum hidrogenul.
Prin PNRR se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaz natural (transport, distribuție, stații de comprimare) într-o regiune slab conectată la gaz natural, capabilă să preia hidrogen și alte gaze decarbonate (e.g. bio-metan, etc.) în proporție de până la 10% din capacitate. Valoarea totală a investiției este estimată la 400 de milioane EUR.
Digitalizarea și eficientizarea operațiunilor operatorului de distribuție și de sistem în vederea creșterii abilității preluării din rețea a fluxurilor hidrogen reprezintă una dintre caracteristicile noilor rețele inteligente ce vor fi realizate. Prin această investiție România va participa activ la implementarea strategiei Uniunii Europene pentru hidrogen, respectiv va instala pe propriul teritoriu până în anul 2024, 30 GW în electrizoare, pentru producția a 1.500 de tone H2.
Conform PNRR, beneficiarul direct este Ministerul Energiei, iar beneficiarii indirecți sunt companiile mari din domeniul energiei implicate în proiecte de cercetare în domeniu, operatorul de transport gaze naturale și operatori de distribuție gaze naturale, operatori procesare hidrogen, transportatori și consumatori.
Potrivit PNRR, România nu are în prezent un cadru de reglementare a producției de energie electrică pe bază de hidrogen, urmând a fi definită o viziune clară cu privire la utilizarea hidrogenului pe piața internă sau pentru export. România are în vedere dezvoltarea tehnologiilor hidrogenului în principal în sectoarele transporturilor, gazelor naturale și energiei electrice.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
