Adaugă ca sursă preferată în Google

• este vorba despre un seminar pe această temă, organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, împreună cu autorităţile locale, ce a avut loc, ieri, în Sala Mare a Palatului Administrativ • la evenimentul prezidat de consilierul de stat şi coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, László Borbély au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale din întreaga regiune de Sud-Est a României • acesta a vorbit, printre altele, despre revizuirea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a ţării şi necesitatea implicării administraţiilor locale la implementarea ei ulterioară
 
Întâlnire la nivel înalt, ieri, la Brăila cu o serie de invitaţi din zona administrativă a regiunii de Sud-Est a României. Mai exact, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului împreună cu Prefecturile şi Consiliile Judeţene din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a organizat un Seminar Regional intitulat “Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, în sala mare a Palatului Administrativ. Pe lângă liderii locali, directori de deconcentrate, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai societăţii civile, ai unor instituţii publice centrale şi locale, la întâlnire au mai participat şi o parte dintre şefii administraţiei din judeţele vecine, printre care şi preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. Scopul întâlnirii, după cum a precizat consilierul de stat şi coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, László Borbély (de altfel, cel care a prezidat evenimentul), l-a constituit punerea de acord a autorităţilor locale în privinţa implementării unei viitoare strategii de dezvoltare durabilă. Practic, în momentul de faţă departamentul condus de Borbély lucrează la revizuirea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce datează din 2008, iar în momentul în care documentul va fi gata şi va trece de votul Guvernului României, o parte din implementarea acestuia va cădea pe umerii autorităţilor locale din fiecare regiune a ţării.
“Eu consider această întâlnire foarte importantă. Este a şasea întâlnire regională pe care o avem. Vor mai fi şi altele în diferite regiuni de dezvoltare ale ţării. Trebuie să îi informăm pe cei care sunt aici, autorităţile locale, prefecturi, Consiliile Judeţene, unităţi deconcentrate. Conceptul de dezvoltare durabilă, după 2015 când a fost aprobat acest document «Agenda 2030» la Adunarea Generală a ONU, a căpătat nu numai noi valenţe, dar odată cu el am intrat într-o nouă eră după părerea mea. Şi atunci, în România trebuie să vedem ce putem face cu aceste 17 obiective mari care au fost stabilite. De asemenea, mai sunt 169 de ţinte mai mici, dar foarte importante, care de fapt cuprind toată societatea, nu neapărat numai din România, ci vă repet, a fost agreată de toate ţările din ONU”, a declarat László Borbély, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute chiar înainte de întâlnirea cu autorităţile.
“Acum s-a înfiinţat un Departament de Dezvoltare Durabilă, pe lângă premier, deci în cadrul Guvernului. Suntem 9 oameni care lucrăm în prezent la revizuirea Strategiei din 2008. Pentru că România are o strategie bună încă de atunci, dar ne-am dat seama, din păcate, acum când am adunat materiale de la Ministere – pentru că i-am rugat să facă o radiografie a perioadei trecute, pe circa 10 ani -, că e loc de mai bine în ceea ce priveşte instituţionalizarea implementării acestui concept. Ce dorim să facem? Până cel târziu în luna mai, vom revizui strategia. Va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, probabil. Şi după aceea urmează greul. Trebuie să avem indicatorii cantitativi prin care, începând cu Educaţia, Sănătatea, Infrastructura, Energia, oraşele moderne (Smart City, cum e denumirea în ultima perioadă), Mediul, schimbările climatice, cu tot ceea ce înseamnă societatea din România, să încercăm să ajutăm decidenţii să ia decizii înţelepte. De fapt, e simplă formularea despre cam ce înseamnă dezvoltarea durabilă: să luăm decizii ca pentru generaţiile viitoare să însemne o viaţă mai bună. Devine ceva mai complicat când intri în detalii”, a mai adăugat sursa citată.
Totodată, acesta a ţinut să sublinieze că planurile sale nu se opresc doar la nivel teoretic, astfel că drumul pe care autorităţile din România ar trebui să pornească în viitor este unul care merită. László Borbély a vorbit despre introducerea în nomenclatorul meseriilor, la solicitarea sa către Ministerul Muncii, a experţilor în dezvoltare durabilă. Prin astfel de nuclee de oameni pregătiţi, consilierul a ţinut să puncteze, că şi autorităţile locale vor avea specialişti la nivelul unităţilor deconcentrate şi nu numai.
 
Dragomir şi Chiriac, deschişi către Dezvoltarea Durabilă
Potrivit unui comunicat de presă emis de Direcţia de Dezvoltare Durabilă, startul revizuirii strategiei naţionale s-a stabilit pe 14 noiembrie 2017. Ideea pleacă de la faptul că în cadrul Summitului Naţiunilor Unite din septembrie 2015, liderii la nivel global au adoptat 17 Obiecte de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. Acestea reprezintă obiective globale, aplicabile tuturor statelor, care au misiunea de a depune toate eforturile pentru eradicarea sărăciei, de a lupta împotriva inegalităţilor şi de a combate schimbările climatice. “România şi-a asumat responsabilitatea de a stabili cadrul naţional necesar pentru atingerea celor 17 Obiecte de Dezvoltare Durabilă (ODD), astfel că Proiectul de Revizuire a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă un demers concret realizat în vederea adoptării unui document programatic care să adapteze schimbarea de paradigmă la nivel global, în domeniul dezvoltării durabile, la priorităţile şi contextul naţional, pe orizontul de timp 2030”, se mai arată în cadrul comunicatului.
Atât prefectul Judeţului Brăila, George Paladi, cât şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, dar şi primarul Marian Dragomir au ţinut să sublinieze importanţa întâlnirii de ieri.
În cadrul seminarului, Chiriac a făcut referire la cele două segmente extrem de importante care vor conduce la dezvoltarea judeţului Brăila, dar şi a regiunii de Sud-Est: infrastructura şi sănătatea.
“Noi avem în momentul de faţă o strategie de dezvoltare aprobată pentru 2014 – 2020, deci pe un termen mai scurt, dar toate aceste ţinte pe care noi ni le-am propus în strategia noastră trebuie să se regăsească şi în această strategie de dezvoltare durabilă. Vreau să dau câteva domenii primordiale din punctul meu de vedere pentru dezvoltarea unei societăţi, pentru bunăstarea ei, pentru sănătatea ei. Şi vreau să mă refer la un domeniu unde se pot face îmbunătăţiri: partea de infrastructură. Ne dorim foarte mult ca pe această strategie să dezvoltăm partea de infrastructură, astfel încât să dăm posibilitatea noilor investitori de a veni şi în zona noastră, a regiunii şi a-şi dezvolta afacerile. Un alt domeniu foarte important, care se regăseşte şi în strategia noastră judeţeană, dar şi regională, reprezintă partea de dezvoltare şi investiţiile – Sănătatea. După cum ştiţi, domnule consilier de stat, Guvernul a aprobat cele trei spitale regionale. Printre acestea se numără şi spitalul regional dintre Brăila şi Galaţi. Dacă reuşim măcar să punctăm aceste două domenii, consider că am putea dezvolta frumos zona”, a transmis Chiriac în cadrul întâlnirii.
La rândul său, primarul Marian Dragomir şi-a prezentat o serie dintre proiectele întreprinse pe zona de dezvoltare a municipiului, precizând că îşi doreşte sprijinul pentru ca municipalitatea să redevină proprietarul Falezei Dunării, pe care să o reabiliteze.
“Pentru că vorbim de dezvoltare, sună frumos aşa când spunem de atâtea ori «dezvoltare durabilă», unii mai spun şi «management complex». Dar iată că vine un moment în care de la vorbe trebuie să trecem la fapte. În Municipiul Brăila, în bugetul acestui an am alocat peste jumătate din investiţii pentru zona de infrastructură. Aceasta duce din zona centrului istoric, până în cartierele care au constituit odată comunele limitrofe ale Municipiului Brăila. Am alocat fonduri generoase şi pentru reabilitarea unor clădiri din centrul istoric, dar şi pentru şcoli, grădiniţe şi licee, unele dintre ele monumente istorice. Ne-am îndreptat atenţia către zona de Faleză. Şi aici am să solicit ajutor, pentru că Primăria Municipiului Brăila vrea să redevină proprietarul falezei, pentru a putea să facă investiţii în această zonă frumoasă de promenadă. O să avem la finalul acestui an şi posibilitatea să readucem în atenţia brăilenilor turismul pe Dunăre, printr-o ambarcaţiune proprie a Primăriei. Pentru că de multe ori ne aducem aminte cu nostalgie de acele curse între Brăila şi Galaţi, ne-am dori să găsim posibilitatea de a oferi tuturor brăilenilor şi gălăţenilor această oportunitate de redescoperire a frumuseţilor Dunării. Dar să ştiţi că nu este suficient doar să ne propunem, să ne gândim la aceste lucruri, ci trebuie să avem încrederea să promovăm lucrurile frumoase din toată această regiune”, a declarat la rândul său, Dragomir.
Precizăm că pe lângă reprezentantul Guvernului şi cei ai autorităţii locale, la prezidiu s-au mai aflat Luminiţa Mihailov – directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Radu Antohe – expert dezvoltare rurală şi politici agricole, Mirela Leonte – vicepreşedintele Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi şi prof. univ. dr. Violeta Puşcaşu – Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.