POLITIC
Liberalii atacă dur proiectul PSD privind impozitul pe gospodărie
• consilierul judeţean PNL Brăila Florin Cîrligea (foto) şi secretarul general interimar al partidului Cristian Buşoi au criticat, la unison, proiectul PSD-iştilor legat de introducerea impozitului pe gospodărie din 2018 • aceştia susţin că eliminarea cotei unice de impozitare va fi o mare greşeală • de asemenea, Cîrligea a comentat faptul că o asemenea lege importantă este tratată cu superficialitate de către social-democraţi
Introducerea impozitului pe gospodărie din 2018 şi implicit eliminarea cotei unice reprezintă pentru liberali o greşeală colosală a Guvernului PSD. Atât secretarul general interimar al PNL, Cristian Buşoi, cât şi consilierul judeţean liberal, Florin Cîrligea, au comentat recent subiectul, în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu ocazia vizitei liderului de la Bucureşti. Mai exact, Buşoi a explicat că pe lângă faptul că şi-a prezentat în faţa organizaţiei brăilene programul privind viitorul PNL, a avut grijă să le atragă atenţia şi asupra necesităţii combaterii proiectelor populiste ale social-democraţilor.
“Trebuie să facem opoziţie la PSD. Trebuie să ne asumăm deschis şi să spunem românilor foarte clar că nu e posibil să facem şi reduceri de taxe şi creşteri de salarii. Că proiectele PSD fie sunt total inadecvate, total nepotrivite – aşa cum este cel al impozitului pe gospodării -, fie sunt populiste, riscante şi care nu pot fi susţinute pe termen mediu, aşa cum este Legea salarizării unitare pe care o prezintă doamna ministru al Muncii, dar care în realitate nu va fi sustenabilă. Asta sau va duce la creşterea datoriei, la creşterea deficitului bugetar sau la creşterea fiscalităţii şi mai multă presiune pe mediul privat. Cred că trebuie să ieşim din această spirală a populismului promovat de PSD. De altfel, aceste proiecte sunt rezultatul încercării PSD de a acoperi problemele pe care le au cu opinia publică mai ales după protestele de după adoptarea Ordonanţei 13. Într-un fel, încearcă să acopere aceste probleme şi să cumpere bunăvoinţa unei părţi a populaţiei”, a declarat Buşoi.
La rândul său, afaceristul Florin Cîrligea a ţinut să sublinieze câteva aspecte privind introducerea impozitului pe gospodării, pe care le consideră total greşite şi generatoare ale unor probleme economice grave pe viitor.
Cîrligea: «Nu poţi să îl impozitezi pe unul care munceşte mai mult cu 20% şi pe altul care munceşte mai puţin, cu zero»
Consilierul judeţean al PNL, Florin Cîrligea, a dorit să atragă atenţia că dezvoltarea României din ultimii ani s-a bazat tocmai pe cota unică de impozitare, astfel că din punctul său de vedere, eliminarea acesteia nu va conduce la alt rezultat decât regres.
“Acest impozit pe gospodării în opinia noastră reprezintă o taxare şi o impozitare diferită. Dispariţia cotei unice. Vă daţi seama? Era vorba de 35.000 de consultanţi fiscali. La ora actuală România are undeva în jur de 4.500. Până la 35.000 e o sumă, nu? Aceşti consultanţi, după cum spuneau cei de la PSD vor primi în jur de 10.000 lei pe lună. Întrebarea este: chiar era necesară o sumă aşa de mare? Pentru că efectiv pe buget se va resfrânge totul. S-a spus că vor fi plătiţi o parte din comisione, o parte din taxe şi o altă parte nu se ştie de unde. Dar vă daţi seama, ca să ajungi la 10.000 lei din comisione, lunar – că despre asta vorbim -, ce comisione ar putea să ia şi de unde să le ia?! Adică în opinia mea este praf în ochi”, a declarat Cîrligea.
De asemenea, acesta susţine că dacă într-adevăr pesediştii ar fi vrut o schimbare puteau oricând să reducă cota unică de impozitare de la 16% la 14%, astfel încât presiunea pe buget să nu fie uriaşă.
“Adică vrem să mărim salariile şi să micşorăm taxele, dar banii aceştia trebuie luaţi de undeva. Ei nu pot face decât împrumuturi. Un grad de îndatorare mai mare pentru România înseamnă automat dobânzi mai mari pe plan internaţional. Şi «Doamne Fereşte!» să nu se întâmple aşa şi să ajungem la o criză”, a mai completat sursa citată.
Mai mult, omul de afaceri brăilean s-a arătat extrem de nemulţumit de modul în care PSD-iştii tratează cu o nonşalanţă extremă un subiect foarte important pentru viitorul ţării.“De exemplu la ţară, cum facem? Numărăm gâştele, raţele? Vine consultantul fiscal în gospodăria omului şi începe să numere? Unii dintre noi au copii la facultate. Unde se impozitează în cazul lor, la Bucureşti unde stau cu chirie sau la Brăila. Pentru că vă dau un exemplu: o studentă stă cu prietenul. Ei reprezintă o gospodărie, fac parte şi ea şi prietenul dintr-o altă gospodărie, ori a noastră, ori a familiei celelalte, ori este o gospodărie independentă?! Vedeţi? Este un haos general! Nu poţi să vii cu o asemenea lege total nepregătită. Mi se pare mult peste puterea de gândire a unui om cerebral. Dar în primul rând nu e în regulă că nu mai este impozitul la fel pentru toată lumea. Că se renunţă la cota unică. Este meritul PNL şi al Alianţei «DA», pentru introducerea cotei unice. Nu poţi să îl impozitezi pe unul care munceşte mai mult cu 20% şi pe unul care munceşte mai puţin cu zero. Vă daţi seama că nu mai e nimeni interesat să îşi ia al doilea job sau să lucreze mai mult. Pot apărea şi fenomene de muncă la negru şi de ascundere a veniturilor din aşa ceva. Cu cât se dau mai multe posibilităţi, cu cât e mai stufoasă legislaţia şi mai greoaie, cu atât lumea încearcă să se eschiveze şi să nu plătească”, a mai adăugat Cîrligea.
«O să urmeze o executare silită de nu o să se poată!»
În aceeaşi ordine de idei, Florin Cîrligea s-a arătat extrem de sceptic în privinţa faptului că angajaţii îşi vor plăti personal către stat, banii care în mod normal li se reţineau din salariu, ceea ce va conduce către o zonă şi mai haotică, din punctul său de vedere.
“Şi am mai văzut încă o chestiune, aceea de a plăti, cum era pe vremea lui Ceauşescu: «salariul net e salariu net, iar de aici încolo e problema angajatorului». Cel puţin din punctul meu de vedere, care vin din mediul privat, aşa ceva nu se poate! Pentru că asta ar însemna încă o creştere de 19%, peste creşterea de 19%. Economia românească nu suportă o creştere de 38% a salariilor într-un an de zile. Că aşa se spune: ceea ce plătea salariatul ar trebui să le plătim noi angajatorii, ca ei să rămână numai cu acel 16%, pe care să îl plătească o dată pe an. Dar e o problemă. Spuneţi-mi şi mie, în România, cine are conştiinţa civică, să îşi pună de-o parte banii ca să plătească la anul, în luna mai acest impozit? O să urmeze o executare silită de nu o să se poată! Pentru că lumea o să consume banii pe care îi ia. Inclusiv acest 16% care la ora actuală li se reţine din salariu. Sunt convins de lucrul aceasta. Şi se vor trezi în anul viitor, în mai, că vor avea de plătit o sumă. Nu vor plăti! Dacă adunăm 16% la minimul pe economie este undeva la 1.600 lei cu tot cu reduceri, ori 12 luni. Sunt nişte bani, nu? Deci mi se pare foarte greu de implementat şi totul făcut mult prea repede. Renunţarea la cota unică este o greşeală”, a conchis PNL-istul.
POLITIC
Mihai Tudose: ”Zonele marine protejate din Europa beneficiază de conservare numai pe hârtie”
• ”Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat”, a avertizat europarlamentarul roman • ”Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că raportul Curții de Conturi Europene vizând starea zonelor marine protejate din UE reprezintă un semnal de alarmă cu privire la ineficiența protecției mediului marin.
”Sunt două probleme majore. Prima ține de lentoarea includerii în regimul de protecție, existând un decalaj mare între obiectivele pentru anul 2030 din strategia UE în domeniul biodiversității și zonele marine protejate, desemnate ca atare. Dar și mai gravă e lipsa de măsuri efective în majoritatea zonelor incluse în regimul de protecție.
Așa cum concluzionează auditul Curții de Conturi, declararea ca zone protejate nu este suficientă pentru o protecție reală. Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat.
Agenția Europeană de Mediu a avertizat, deja, că cele mai multe din habitatele și speciile marine din UE nu au parte de o conservare adecvată.
Asta, în condițiile în care 600 de milioane de euro din fondurile UE sunt banii alocați pentru biodiversitatea marină în actualul cadru financiar multianual, 2021-2027…
E nevoie de măsuri eficiente de protecție, bazate pe soluții inovatoare, și, pentru o gestionare durabilă, de un echilibru între nevoile de protecție a mediului și impactul socio-economic. Pentru că trebuie ținut cont de faptul că 40% din populația UE locuiește la o distanță de cel mult 50 km de coastă.
Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
POLITIC
Iulian Timofei s-a întors în funcția de prefect
Prin hotărâre de guvern, Executivul condus de Luca Niculescu a început să numească noii prefecți după demisia celor de la PNL și USR, urmare a debarcării lui Ilie Bolojan.
Reamintim că PNL a votat învestirea Guvernului Niculescu, dar Bolojan a decis trecerea în opoziție și a dictat demisiile celor aflați în funcții politice (secretari de stat, prefecți, subprefecți etc) așa cum a procedat și Sorin Grindeanu când PSD a ieșit de la guvernare.
În acest context, Iulian Timofei revine în funcția de prefect al județului Brăila, înlocuindu-l astfel pe liberalul Florin Dobrescu pe care l-a mai înlocuit o dată în ianuarie 2022.
Cei doi sunt pensionari – Timofei a ieșit la pensie de la Inspectoratul de Jandarmi în vreme ce Florin Dobrescu din Inspectoratul de Poliție.
Urmează ca săptămâna viitoare să fie stabilit și noul subprefect al Brăilei.
























