Învățământ
Legături primejdioase
* deși era mândria școlii, în ultimul semestru din clasa a VIII-a elevul a luat-o pe un drum greșit, refuzând să mai învețe și să primească ajutor pentru a fi adus pe calea cea bună * asta ne-a explicat directoarea Școlii Gimnaziale ”Nikos Kazantzakis”, prof. Daniela Surdu, despre cazul acestui elev care a făcut înconjurul țării * ”la probele de la Evaluarea Națională a refuzat să scrie, nu că n-a știut”, ne-a mai spus aceasta
Anul acesta, după afișarea ierarhiei județene a mediilor de admitere, un elev din Brăila uimea pe toată lumea cu diferența enormă dintre media claselor V-VIII și notele de la Evaluarea Națională. Este vorba despre un absolvent de la Școala Gimnazială ”Nikos Kazantzakis”, care în gimnaziu avea media de absolvire 9,59, dar la Evaluarea Națională are media 2,95 – nota 3,4 la proba de limba română și nota 2,5 la proba de matematică.
Redactorii ”Obiectiv” au luat legătura cu directoarea școlii, prof. Daniela Surdu, care ne-a explicat că declinul acestui elev s-a produs în al doilea semestru din clasa a VIII-a, când a intrat într-un anturajat nepotrivit și a neglijat învățătura. Atât de mult nu i-a mai păsat de școală și de viitorul lui încât în ziua examenului de Evaluare Națională profesorii s-au rugat efectiv de el să vină la probă.
”Copilul, de jumătate de an, a intrat într-un anturaj tare neplăcut și a început să aibă un drum anevoios. Copilul chiar a fost unul foarte implicat în toate activitățile școlii, în toate proiectele Erasmus, dar de jumătate de an am ținut în permanență legătura cu familia. El a avut și o abatere în afara școlii, a avut niște «relații» și cu Poliția… A fost o mare dezamăgire pentru noi, dar am încercat să îl aducem pe drumul cel bun, mai ales acum, la sfârșit de clasa a VIII-a, în care i-am explicat că are toate posibilitățile să realizeze multe în viață. Dar nu am reușit. Ne-a spus că nu știe dacă ajunge la Evaluarea Națională, că el muncește. Chiar în ziua examenului l-a sunat doamna dirigintă până în ultimul moment, aproape că am vrut să ne ducem după el să îl aducem la probă. Nu a vrut să scrie, nu că nu a știut. Nu a vrut să scrie, a tratat totul cu dispreț. Deci de jumătate de an s-a întâmplat lucrul ăsta”, ne-a explicat prof. Daniela Surdu, directoarea școlii.
Aceasta ne-a mai spus că până la mijlocul clasei a VIII-a, elevul a fost unul strălucit, un copil iubit de toată școală, un model pentru colegii săi. Avea planuri de viitor, visând să ajungă la Liceul Sportiv. Toate acestea s-au schimbat în ultimele luni, scopul său fiind să muncească și să facă bani.
”A fost un copil foarte bun. Niciodată nu ne-a făcut probleme. A fost un copil iubit de toată lumea, de la dirigintă la portarul școlii. Pentru că avea și carismă și inteligență și tot ce îi trebuia. În proiectele Erasmus, pe buzele tuturor partenerilor era doar numele lui pentru că reușea să se prezinte foarte frumos în engleză, reușea să socializeze cu ceilalți. Chiar era unul din speranțele școlii pentru că știți foarte bine, la noi elevii nu sunt de olimpiade. Noi mergem pe prevenirea abandonului și pe un progres școlar. Nu ajungem la olimpiade, dar vrem să ne lăudăm cu ei și să îi sprijinim să urmeze un drum normal în viață. Păcat, foarte mare păcat de el! Era cel cu care doream să ne lăudăm. Cum ne-am lăudat anul trecut cu fetița care a intrat la Pedagogic și cu fetița care a intrat la Cerna. Anul acesta, el și o colegă erau cei cu care ne doream să ne mândrim. Să fie acolo, pe panoul școlii. Dar nu a mai vrut! El spunea că a început să muncească. Nu a mai mers nici în ultima mobilitate în cadrul unui proiect Erasmus, și-a pierdut controlul de tot. Ce aș mai putea să spun, păcat…”, ne-a mai explicat sursa citată anterior.
Mai trebuie spus că elevul, care este de origine romă, a avut tot timpul susținerea membrilor familiei, însă nici măcar aceștia nu au reușit să-l convingă să se țină în continuare de școală.
”A avut și acasă sprijin. Mama are mai mulți copii la noi în școală, vine foarte des, colaborăm foarte bine cu dumneaei. Îi oferă de toate. Ne-a cerut chiar și sprijinul, nu știa ce să îi facă să îl aducă pe drumul cel bun. Mama elevului nu este școlarizată, dar doamna întotdeauna i-a susținut pe copii pentru școală și a zis «dacă noi am fost mulți și n-am putut, uite, pentru voi vreau altceva». Deci doamna chiar este printre părinți un model, ne suna, ținea legătura cu noi în permanență. Nu am putut niciunii dintre noi să-l aducem pe drumul cel bun. N-a venit nici la festivitatea de final”, ne-a mai spus directoarea școlii.
Elevul a promis că se va schimba
După eșecul de la Evaluarea Națională, elevul a promis că se va schimba. A reușit să intre la un liceu tehnologic din municipiu pe locuri de romi, iar directoarea Școlii Gimnaziale ”Nikos Kazantzakis” ne-a declarat că va încerca să îl sprijine în continuare, pentru că e păcat să se piardă un astfel de copil.
”Ne-a promis că se va schimba! După ce am văzut rezultatele, eu i-am promis în urma discuției cu el și cu mama că o să-l urmăresc. Voi lua legătura cu diriginta și directoarea școlii și mă voi interesa de ce va face la liceu. Că a promis din nou că își revine”, ne-a explicat aceasta.
Școala se luptă pentru fiecare elev
În Brăila se cunoaște faptul că la Școala Gimnazială ”Nikos Kazantzakis” vin elevi din medii defavorizate, mulți copii fiind de etnie romă. Să îi ții la școală pe acești elevi e o adevărată luptă, iar să termine clasa a VIII-a și să promoveze examenul de Evaluare Națională e o performanță. Anul acesta, din cei 16 elevi absolvenți de clasa a VIII-a, 11 au intrat în examen, însă doar 8 s-au prezentat la probe, promovabilitatea fiind de 50%. Tocmai de aceea, atunci când un elev bun se pierde pe drum, dezamăgirea pentru cadrele didactice este mare.
”Asta este cea mai mare durere! Eu de asta am și luat frâiele acestei școli pentru că pe mine asta m-a interesat. De integrarea lor, să reușească și ei alături de ceilalți. Că nu întotdeauna copii din familii deosebite ajung foarte sus. Sunt și copii din familii foarte sărace care reușesc pe puterea lor. Chiar îmi pare rău pentru că el este unul dintre exemplele care îți dau puterea și încrederea că poți să faci ceva. Noi, fiind o școală mică, suntem ca o familie și cumva îi știm pe toți de-a fir a păr. La Evaluarea Națională am avut inclusiv copii cu CES care au avut rezultate bune, iar pentru ei examenul este greu, subiectul fiind unic pentru toată lumea. Încercăm tot timpul să ajutăm elevii noștri, să le explicăm că trebuie să respecte niște reguli, să îi îndemnăm să învețe și să își croiască un drum în viață”, ne-a mai precizat directoarea unității de învățământ.
Ce soluții există în astfel de situații în care copiii se pierd pe drum? Ce poate face școala pentru a-i ajuta?
”Credeți-mă că am mai primit această întrebare, dacă e ceva în legislație ce ar trebui schimbat și ce am putea noi să facem. Noi, anul acesta, am colaborat foare intens cu asistența socială, am trimis și mediatorul școlar și diriginții și eu personal și toată lumea acasă la părinți, să-i informăm despre articolul din lege conform căruia au obligativitatea să-i trimită la școală. Dar nu avem nicio cale să-i forțăm. Am apelat la tot ce înseamnă lege. Și cu lege și cu bunăvoință și cu discuții și cu consiliere. Și nu numai cele pe hârtie, că noi nu facem consiliere doar la orele de dirigenție sau la orele stabilite. De fiecare dată când e nevoie. Pentru că elevii sunt cum sunt, majoritatea vin din medii defavorizate, părinții nu sunt școlarizați și situația diferă de la caz la caz”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
