Învățământ
«Lapte-Corn-Măr» doar pe hârtie
* de la momentul în care școlile s-au închis anul trecut, elevii brăileni nu au mai primit produsele alimentare, chiar dacă, între timp, scenariul s-a mai modificat de câteva ori și cursurile au fost reluate în condiții speciale * în prezent, elevii brăileni nu primesc nici lapte, nici corn, nici măr, iar președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, este de părere că acest program ar trebui preluat de Inspectoratul școlar Județean * chiar și așa, CJ Brăila a aprobat recent lista cu produsele care sunt acceptate pentru a le fi distribuite elevilor în următorii doi ani școlari: 2021-2022, 2022-2023 * Chiriac a explicat că nici în privința organizării licitației pentru următorul acord-cadru ”lapte-corn” lucrurile nu sunt deloc clare * reprezentanții SC Alpiline SRL, actualul furnizor de produse, susțin că în mod inexplicabil, CJ Brăila nu a mai făcut demersuri pentru semnarea contractului subsecvent de la începerea școlilor
Pandemia a dat peste cap complet programul ”Lapte-Corn-Măr” la Brăila. După cum a explicat președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, în prezent există un acord-cadru încheiat cu un furnizor, care acoperă acest an școlar, însă produsele alimentare nu mai ajung de ceva timp la elevi, din pricina pandemiei. Mai exact, cam de când s-au închis școlile prima dată, în 2020, furnizarea a fost sistată și a rămas la acest nivel, deoarece situația a continuat să fie una incertă din cauza noului coronavirus și a măsurilor luate de autorități. Copiii fie au învățat online, fie au revenit la școală, dar în condiții speciale, fie nu au fost toți la cursuri, așa cum se întâmplă în prezent, când clasele se suspendă punctual, în momentul în care apar cazuri de elevi sau profesori depistați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Acordul-cadru existent este încheiat pe perioada anilor școlari 2019-2020, 2020-2021 și este valabil până în iunie, însă potrivit reprezentanților SC Alpiline SRL (câștigătorul licitației pe toate cele trei componente), CJ Brăila nu a mai chemat societatea anul trecut pentru semnarea contractului subsecvent așa cum ar fi fost normal și totul s-a blocat în mod inexplicabil. Mai mult, aceștia ne-au atras atenția că există o Hotărâre de Guvern, care a fost deja publicată în Monitorul Oficial pe 3 martie 2021, ce stabilește, printre altele, că sesiunile de degustare se pot asigura și la domiciliul preșcolarilor și elevilor.
Dincolo de acest aspect, Consiliul Județean a aprobat totuși, în luna februarie, un proiect de hotărâre care vizează lista produselor ce vor fi distribuite în cadrul Programului pentru școli al României, la nivelul județului Brăila, precum și a măsurilor educative aferente, pentru anii școlari următori: 2021-2022, 2022-2023. Rămâne de văzut însă cum vor arăta lucrurile privind viitorul acestui program guvernamental în condițiile pandemiei COVID-19.
Chiriac: «E o nebunie totală cu programul acesta!»
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a declarat că deocamdată niciun elev din județul nostru nu mai primește produsele prin programul ”Lapte-Corn-Măr”, din pricina pandemiei și a modului haotic în care se schimbă lucrurile. Acesta a afirmat că CJ Brăila încearcă să obțină mai multe informații de la nivel guvernamental, în contextul în care furnizorul a solicitat să schimbe unele produse și că încă se așteaptă răspunsuri. Mai mult, a punctat că încearcă să afle o situație exactă legată de numărul elevilor din fiecare unitate de învățământ.
”Deocamdată nu se distribuie nimic fiindcă suntem într-o procedură care ține tot de nivel guvernamental. Să ne spună care este numărul de elevi din fiecare unitate. Ținând cont că e pandemie, unii elevi sunt la școală, alții nu. Este foarte complicat. Deocamdată nu am date. În plus, ne-a solicitat și furnizorul cu care avem contract în prezent, să schimbe un produs. Și atunci, comisia respectivă analizează, scriem la minister. E o nebunie totală cu programul acesta! Pentru că unele produse, chiar dacă au un termen de valabilitate rezonabil sunt și perisabile. Încă nu am găsit o soluție în care să putem să dăm aceste produse. Vă dau un exemplu: dacă la clasele 1-4 elevii sunt la școală, cei de la 5-7 nu sunt la școală, a 8-a da, dar cei din 9-11 nu sunt la școală. Și nu știm în momentul de față cum evoluează pandemia. Astăzi suntem în scenariul galben, mâine poate suntem în verde, poimâine posibil să fim în roșu. Este o nebuloasă. Ne canalizăm și noi pe ce putem. Deocamdată suntem în aceste discuții, încercăm să găsim o soluție corectă până la urmă și la coadă”, a declarat Chiriac.
Întrebat în legătură cu aprobarea noii liste cu produse pentru următorii ani școlari, președintele CJ Brăila a precizat că acestea vizează un alt acord-cadru care se va încheia cu furnizorii. Chiriac a adăugat totuși că și aici lucrurile trenează atunci când vine vorba de obținerea unor informații de la minister privind viitoarea licitație. Șeful CJ a adăugat că acest program ar trebui gestionat de către Inspectoratul Școlar Județean, care cunoaște mult mai bine situația elevilor.
”Lista aceasta a fost aprobată pentru viitorul acord cadru, care va fi făcut pentru anii școlari 2021-2022, 2022-2023. Este ceea ce s-a aprobat la Prefectură. Lista cu produse pentru următorii ani școlari. Se va face o nouă licitație, va fi o nouă procedură, o nouă nebunie. Dar eu v-am spus părerea mea. Ar fi mai bine ca acest program școlar să fie gestionat, din punctul meu de vedere, de către ISJ. Pentru că dumnealor știu cele mai multe date în ceea ce privește numărul de elevi, fluxul, prezență și așa mai departe. Deci să vină cu o soluție, nu știu: vouchere de masă. Nu am idee. Gândiți-vă că un an de zile copiii au stat acasă! Nu aveam cum să le dăm produsele. Nici nu aveam norme metodologice pentru așa ceva. Iar despre licitația viitoare: noi am făcut adrese către ANAP, dar nu au actualizat metodologia standard a conctractului și a caietului de sarcini. Deci trebuie să ni se dea un caiet de sarcini de la ANAP, prin Ministerul Agriculturii, prin APIA, astfel încât să putem da drumul la licitație. Adică alde USR-PNL-Cîțu-mandolină și nu se știe nimic. Vor să ne bage în mormânt. Să turnăm pământ pe noi și să ne omorâm singuri”, a conchis Chiriac.
«Alpiline» ar fi dorit semnarea contractului subsecvent, dar nu s-a întâmplat
Contactată de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Daniela Rădulescu, managerul firmei câștigătoare a licitației pentru actualul acord-cadru privitor la furnizarea celor trei componente, SC Alpiline SRL, a declarat că nu înțelege de ce de la nivelul Consiliului Județean nu s-a făcut niciun demers pentru semnarea contractului subsecvent, în momentul reînceperii școlii, în septembrie. Aceasta a explicat că, în mod normal, acordul-cadru pe care îl are cu CJ Brăila, încă este valabil până în iunie 2021 și a dat de înțeles că firma pe care o reprezintă ar putea livra produsele chiar și elevilor care învață online, de la domiciliu.
”Licitația câștigată de Alpiline SRL a fost pentru un acord-cadru pe doi ani de furnizare produse: lapte, corn și măr. A fost 2019-2020, un an școlar și 2020-2021 următorul an școlar. Deci contractul se termină în iunie 2021, în mod normal. Pe anul școlar 2020-2021 Consiliul Județean nu ne-a solicitat nici măcar să semnăm contractul subsecvent. Este un acord cadru pe doi ani și se semnează contracte subsecvente pe ani școlari. Pe anul 2019 – 2020 am avut, dar s-au întrerup școlile în luna martie și nu am mai livrat. Practic, s-a suspendat și subsecventul. Însă în septembrie, când au început școlile, ar fi trebuit să ne cheme CJ Brăila să semnăm contractul subsecvent pe anul școlar 2020-2021. De ce nu ne-au chemat? Nu aș putea să vă spun motivul”, a declarat Daniela Rădulescu (consilier municipal PMP), managerul companiei.
Ba mai mult, aceasta ne-a transmis o hotărâre de Guvern, adoptată în urmă cu câteva săptămâni și apărută în Monitorul Oficial la începutul lunii martie, care prevede, printre altele, faptul că elevii pot primi alimentele și la domiciliu.
Care sunt produsele ce ar putea ajunge la elevi în perioada 2021-2023
După cum se explică în raportul de specialitate al proiectului aprobat în ședința din luna februarie a CJ Brăila, totul a plecat de la Odonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru Școli al Uniunii Europene, care prevede, printre altele, că autoritățile competente la nivel local pun în aplicare acest program. În speță CJ și/sau CLM își asumă organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor pentru achiziția de produse aferente Programului. CJ Brăila a emis o hotărâre în decembrie 2020 prin care și-a asumat responsabilitatea organizării și derulării procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru pentru achiziția produselor și a celor de prestare a serviciilor pentru derularea măsurilor educative, la nivel județean, pentru următorii doi ani școlari. Astfel, programul pentru școli al României prevede realizarea cumulată a unor măsuri: acordarea gratuită pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de patru ore de stat, autorizate/acreditate și particulare acreditate și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate și de produse de panificație în limita unei valori zilnice/preșcolar/elev. Limita valorică zilnică cuprinde prețul integral de achiziție a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora, după caz. De asemenea, finanțarea măsurilor educative care însoțesc distribuția fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate.
Potrivit legii, aceste măsuri educative sunt: organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui și/sau la unități de condiționare, ambalare, depozitare și procesare a fructelor și legumelor și/sau la unități de procesare a laptelui, la sediul grupurilor și/sau organizațiilor de producători de fructe și legume și/sau la sediul cooperativelor de producători de fruncte, legume și lapte, la stațiuni de cercetare pomicolă, legumicolă, sau de creștere a bovinelor, la laboratoare de profil, la zilele recoltei, expoziții, târguri sau alte evenimente și/sau activități similare. Organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe și legume, lapte și produse lactate, inclusiv degustarea de fructe și/sau legume proaspete și/sau alte produse lactate și/sau miere, cu acordarea de premii, precum și organizarea de activități de grădinărit la nivelul școlii. Organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe și legume și de lapte și produse lactate sau de activități educative practice, organizarea de alte activități extracuriculare și extrașcolare sau abordarea de teme specifice în cadrul curriculumului național, inclusiv curriculumului la decizia școlii, respectiv în cadrul disciplinei opționale Educație pentru sănătate.
Plecând de la aceste considerente, iată lista produselor care vor fi distribuite în cadrul Programului pentru școli al României la nivelul Județului Brăila, precum și cea a măsurilor educative aferente, pentru anii școlari 2021-2022, 2022-2023, aprobată de consilierii județeni:
În ceea ce privește produsele alimentare, avem pe listă: mere; lapte de consum fără adaos de lapte praf – lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, fără adaos de cacao; produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf – iaurt, lapte acru, lapte covasit, chefir, sana și alte sortimente de lapte fermentate sau acrite, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, fără adaos de fructe, fără adaos de cacao; corn sau baton ambalat, din făină integrală/dietetică, care pot conține adaos de zaharuri și grăsimi, cu încadrarea în limitele prevăzute în anexa 1 la Ordinul ministrului Sănătății publice nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți; covrigi simpli sau biscuiți uscați, ambalați, din făină integrală/dietetică, care pot conține adaos de zaharuri și grăsimi, cu încadrarea în limitele prevăzute tot în anexa 1 a ordinului amintit al ministrului Sănătății.
În ceea ce privește măsurile educative, CJ Brăila a propus promovarea în cadrul orelor de ”Educație pentru sănătate” a unui stil de viață sănătos, în scopul încurajării consumului de lapte și produse lactate, fructe proaspete.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
