Politică
La Brăila, PSD conduce pe judeţ şi Pro România pe municipiu
• în judeţul Brăila singurele partide care au trecut pragul de 5% sunt: PSD – 27,02%, Pro România – 22,40%, PNL – 21,22%, Alianţa 2020 USR PLUS – 13,69% şi PMP – 5,05% • în municipiu, Pro România ocupă prima poziţie cu 24,69%, urmat de PSD cu 24,68% • potrivit BEC: PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentari; PSD – 9; Alianţa 2020 USR-PLUS – 8; Pro România – 2; PMP şi UDMR câte 2 • tot la nivel naţional, 6.459.383 dintre români au răspuns “DA” la prima întrebare în cadrul Referendumului pe Justiţie şi 6.477.865 la cea de-a doua, în timp ce 1.059.383, respectiv 1.038.916 au spus “NU” • în judeţul nostru, 81.593 (76,20%) dintre brăileni au răspuns cu “DA” la prima întrebare şi 81.583 (76,19%) la cea de-a doua, în timp ce doar 18.504 (17,28%), respectiv 18.467 (17,25%) au pus ştampila pe “NU”
Biroul Electoral Central (BEC) a publicat abia luni, 3 iunie, rezultatele finale de la Alegerile Europarlamentare şi Referendumul pe Justiţie din 26 mai. Astfel, precizăm că în ceea ce priveşte judeţul Brăila, în cele 280 de secţii de votare s-au prezentat la urne 127.780 din cei 289.639 de alegători înscrişi pe lista electorală permanentă. Discutăm despre 123.347 voturi valabil exprimate şi 4.412 nule. Ei bine, dacă aruncăm o privire asupra voturilor primite de partidele politice, alianţele şi candidaţii independenţi care s-au înscris în alegeri, putem observa că topul voturilor valabil exprimate arată în felul următor. Pe prima poziţie la nivelul judeţului Brăila se află PSD cu 33.324 de voturi (27,02%), urmat pe 2 de Pro România cu 27.625 (22,40%); pe 3 de PNL – 26.169 (21,22%); 4. Alianţa 2020 USR PLUS – 16.886 (13,69%) şi 5. PMP – 6.224 (5,05%).
Precizăm că sub pragul minim de 5% s-au poziţionat următorii: 6. ALDE – 3.579 (2,90%); 7. George Nicolae Simion – 2.263 (1,83%); 8. Gregoriana Carmen Tudoran – 1.434 (1,16%); 9. Partidul PRODEMO – 1.156 (0,94%); 10. UNPR – 921 (0,75%); 11. Peter Costea – 878 (0,71%); 12. PRU – 814 (0,66%); 13. UDMR – 723 (0,59%); 14. PSR – 677 (0,55%); 15. PSDI – 406 (0,33%); 16. BUN – 268 (0,22%).
Situaţia votului pe Municipiul Brăila arată uşor diferit, în sensul că aici pe prima poziţie se află Partidul Pro România şi nu Partidul Social Democrat. Mai exact, aici discutăm despre 140 de secţii la care au votat 80.779 de brăileni. Concret, 78.710 voturi valabil exprimate şi 2.048 nule.
Aici topul partidelor care au depăşit pragul de 5% arată astfel: 1. Pro România – 19.436 (24,69%); 2. PSD – 19.432 (24,68%); 3. PNL – 13.381 (17%); 4. Alianţa 2020 USR PLUS – 12.888 (16,37%); 5. PMP – 4.389 (5,57%).
Sub acest prag minim s-au poziţionat: 6. ALDE – 2.438 (3,09%); 7. George Nicolae Simion – 1.779 (2,26%); 8. Gregoriana Carmen Tudoran – 1.141 (1,44%); 9. Partidul PRODEMO – 770 (0,97%); 10. Peter Costea – 658 (0,83%); 11. PRU – 616 (0,78%); 12. UNPR – 563 (0,71%); 13. PSR – 440 (0,55%); 14. UDMR – 362 (0,45%); 15. PSDI – 248 (0,31%); 16. BUN – 169 (0,21%).
Câte mandate de europarlamentari au obţinut câştigătorii la nivel naţional
Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale care s-au prezentat la urne la nivel naţional în cadrul Alegerilor Europarlamentare a fost de 9.352.472, iar numărul voturilor valabil exprimate – 9.069.822. Precizăm că potrivit datelor furnizate de BEC, 274.415 voturi au fost nule. Astfel, clasamentul partidelor, după voturile obţinute la nivel naţional arată astfel: PNL – 2.449.068 voturi; PSD – 2.040.765 voturi; Alianţa 2020 USR-PLUS – 2.028.236 voturi; Pro România – 583.916 voturi; Mişcarea Populară – 522.104 voturi; UDMR – 476.777 voturi
De reţinut că potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Electoral Central, numărul mandatelor pe care le-a primit fiecare partid sunt următoarele: PNL are 10 mandate de europarlamentari; PSD – 9 mandate; Alianţa 2020 USR-PLUS 8 – mandate; Pro România – 2 mandate; Mişcarea Populară – 2 mandate; UDMR – 2 mandate.
Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cei care au depăşit pragul de 5%, menţionăm că lista candidaţilor arată în felul următor: PNL vine cu Rareş Bogdan pe prima poziţie, urmat pe 2 de Mircea Hava; 3. Siegfried Mureşan; 4. Vasile Blaga; 5. Adina Vălean; 6. Daniel Buda; 7. Dan Motreanu; 8. Gheorghe Falcă; 9. Cristian Buşoi; 10. Marian Jean Marinescu.
Lista candidaţilor PSD: 1. Rovana Plumb; 2. Carmen Avram; 3. Claudiu Manda; 4. Chris Terhes; 5. Dan Nica; 6. Maria Grapini; 7. Tudor Ciuhodaru; 8. Dragoş Benea; 9. Victor Negrescu.
Lista candidaţilor Alianţei USR-PLUS; 1. Dacian Cioloş; 2. Cristian Ghinea; 3. Dragoş Pîslaru; 4. Clotilde Armand; 5. Dragoş Tudorache; 6. Nicolae Ştefănuţă; 7. Vlad Botoş; 8. Ramona Strugariu.
Lista candidaţilor Pro România: 1. Victor Ponta; 2. Corina Creţu. Aici, trebuie specificat totuşi că Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge la Bruxelles şi că locul său va fi luat de următorul candidat, fostul premier al României, brăileanul Mihai Tudose.
Lista candidaţilor Mişcarea Populară: 1. Traian Băsescu; 2. Eugen Tomac.
Lista candidaţilor UDMR: 1. Winkler Iuliu; 2. Vincze Lorant
Românii şi brăilenii, “pentru” Justiţie
Rezultatele finale la Referendumul pe Justiţie iniţiat de preşedintele României Klaus Iohannis din 26 mai, au fost publicate tot luni de către BEC. Facem precizarea că la acest referendum au existat două buletine de vot. Primul
s-a referit la “Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie”, iar alegătorii au avut de răspuns cu “DA” sau “NU” la întrebarea: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
Buletinul de vot nr. 2 la referendum s-a referit la “Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe”.
Aici întrebarea a fost: “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Ei bine, în judeţul Brăila, numărul persoanelor înscrise pe listele permanente la Referendum a fost de 289.703, din care s-au prezentat la urne 107.081 de alegători. Astfel, la întrebarea 1: 81.593 (76,20%) au pus ştampila pe “DA” şi 18.504 (17,28%) pe “NU”, în timp ce 6.984 au anulat votul. La întrebarea 2: 81.583 (76,19%) au spus “DA”, în şi doar 18.467 (17,25%) “NU”, în timp ce 7.031 au anulat votul.
Dacă facem o analiză a votului pe Municipiul Brăila, trebuie precizat că aici numărul participanţilor a fost 66.496 la prima întrebare şi 111.195 la cea de-a doua întrebare. Astfel, la primul buletin de vot 53.011 (79,72%) dintre alegători au pus ştampila pe “DA” şi 10.195 (15,33%) pe “NU”, în timp ce la al doilea buletin de vot au răspuns cu “DA” – 84.666 (76,14%) şi cu “NU” – 19.724 (17,73%) de persoane.
La nivel naţional, potrivit datelor finale centralizate de BEC, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
Numărul voturilor exprimate cu „NU” pentru prima întrebare este de 1.059.678, în timp ce pentru a doua întrebare este de 1.038.916. Cel al participanţilor care au votat în cadrul referendumului pentru prima întrebare este de 7.922.591 votanţi, iar pentru a doua, 7.923.869.
La prima întrebare au fost 403.530 de voturi nule, iar la cea de-a doua – 407.081.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.






















