ADMINISTRAȚIE
Jungla de pe faleză, toaletare temporară
• muncitorii “Seroplant” vor tăia din nou vegetaţia crescută sălbatic pe malul taluzat al falezei brăilene • o acţiune similară a fost făcută şi în vara trecută, însă rezultatul nu a ţinut prea mult • zona are nevoie de o reabilitare completă, însă un astfel de proiect nu prea are şanse să fie pus în practică în viitorul apropiat • singura tentativă de reabilitare a malului s-a făcut în urmă cu opt ani, a costat 7,7 miliarde de lei vechi pentru o lungime de circa 20 de metri şi a eşuat lamentabil • în urmă cu aproape 50 de ani, faleza brăileană arăta incomparabil mai bine decât în prezent
Toaletată vara trecută, la scurt timp după ce Marian Dragomir şi-a preluat mandatul de primar, faleza Brăilei, mai exact malul taluzat al acesteia, este din nou plină de buruieni aproape de nepătruns. În lipsa unei investiţii masive care să redea taluzului şi aleii de pe mijlocul acestuia aspectul din urmă cu 50 de ani – când arăta incomparabil faţă de imaginea actuală, după cum o dovedesc fotografiile din epoca respectivă – toaletările nu pot avea decât efecte de scurtă durată. Primăria intenţionează, totuşi, să reia bătălia pe termen scurt cu vegetaţia sălbatică de pe taluzul falezei. Conducerea Serviciului de Utilitate Publică “Seroplant” ne-a informat că de luni, 12 iunie, s-au început operaţiunile de tăiere a vegetaţiei crescute în exces. Acestea vor dura câteva zile şi vor avea meritul că, pentru ceva vreme, taluzul şi aleea pietonală vor fi scoase la lumină şi vor redeveni accesibile brăilenilor care vor să se plimbe pe acolo.
Malul superior al falezei brăilene are nevoie, însă, de mult mai mult decât tăierea vegetaţiei. Aspectul de junglă deja instalată pe promontoriul falezei culminează în prezent cu un real pericol, pentru cine încearcă să coboare spre Dunăre pe scările dinspre strada Pensionatului. Pe lângă faptul că sunt efectiv sufocate de bălării şi gunoaie, unele trepte s-au prăbuşit, având între ele gropi de un metru adâncime. De asemenea, rondoul din capătul străzii Pensionatului este un loc periculos, din cauza lipsei balustradelor de beton, care au fost distruse şi de trecerea timpului, dar şi de acţiunile premeditate ale unor brăileni-vandali.
Reabilitare de ochii lumii, pe bani mulţi şi prost folosiţi
Malul falezei brăilene nu a mai beneficiat de ani de zile de atenţia autorităţilor locale, în adevăratul sens al cuvântului. Doar o mică porţiune, de circa 20 metri, de la capătul dinspre moara Violatos, a fost amenajată în 2009, însă lucrarea executată atunci s-a dovedit în timp a fi de proastă calitate, deşi suma investită a fost foarte mare.
După cum v-am mai informat în paginile cotidianului nostru, în 2009, reabilitarea celor 20 metri de taluz – refacerea aleilor, montarea unor stâlpi de iluminat, aplicarea unor balustrade din fier forjat susţinute de stâlpi de beton şi consolidarea malului – a costat 7,7 miliarde lei vechi. Lucrarea a fost executată de firma “Tancrad” SRL Galaţi. Din această sumă, 7 miliarde de lei vechi au fost alocaţi din Fondul pentru Mediu, restul de 700 milioane de lei vechi provenind de la bugetul local al Brăilei. La vremea respectivă, reprezentanţii Primăriei spuneau că lucrările de consolidare a primilor 20 de metri liniari au avut caracter experimental, pentru stabilirea unei soluţii tehnice finale, care să se aplice pe cele câteva sute de metri de taluz, de la moara Violatos până în dreptul ştrandului pentru copii. Numai că anii au trecut unul după altul, iar experimentul început în 2009 a căzut în uitare. Ca să fie totul complet, tronsonul de 20 de metri reabilitate contra sumei de 7,7 miliarde de lei vechi s-a degradat mai rău decât porţiunea de mal rămasă de pe vremea comuniştilor. Soluţia aleasă de “Tancrad” pentru consolidarea terasamentului – un cofraj din material plastic – a cedat, iar pe alocuri s-au produs alunecări de mal. În plus, amenajările făcute în urmă cu opt ani au fost înghiţite de buruieni, la fel ca restul malului.
O faleză de nerecunoscut
După cum v-am mai informat, dintr-o fotografie făcută cu 46 de ani în urmă (în 1971), aflată în prezent în arhiva colecţionarului brăilean Valerică Butoi, se poate vedea o faleză a Brăilei complet diferită de ceea ce avem acum. Malul Dunării fusese recent amenajat, iar aleile, inclusiv cele de pe terasamentul falezei, erau curate şi funcţionale pe toată lungimea lor. Spaţiile verzi erau, de asemenea, bine trasate şi acoperite cu gazon proaspăt tuns. În aceeaşi fotografie se pot vedea şi cei şase stejari plantaţi în 1968, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului. Stejarii erau atunci nişte pui, lângă scările de la capătul bulevardului Karl Marx, cum se numea atunci, fost Carol, actual Independenţei. În prezent, copacii au ajuns la maturitate şi domină cu coroanele lor faleza brăileană. Nu doar aceşti copaci au crescut, însă, ci şi alte plante care au luat efectiv în stăpânire malul brăilean, încât felul cum acesta era amenajat în urmă cu 45 de ani nici nu se mai poate ghici în prezent.
Din păcate, în planurile pe termen scurt şi mediu ale Primăriei Brăila nu se întrevede nicio investiţie axată pe reabilitarea corespunzătoare a falezei. În urmă cu ceva timp, pe vremea primarului Aurel Simionescu şi a viceprimarului Alexandru Dănăilă, se vorbea despre realizarea unui Plan de Urbanism Zonal în baza căruia să se întocmească un proiect de reabilitare unitară a întregii faleze. “În bugetul local pe anul în curs au fost prevăzute sumele necesare întocmirii unui Plan de Urbanism Zonal pentru sistematizarea unitară a falezei brăilene. Prin acest PUZ se vor stabili toate detaliile unei sistematizări compete şi complexe, pornind de la zonele cele mai indicate pentru amenajarea de spaţii verzi şi până la locurile unde trebuie amenajat portul turistic, sau unde pot fi extinse cheurile pentru bărci. După ce vom avea un PUZ complet, putem să vorbim de finanţarea lucrărilor efective, de accesarea unor fonduri europene, de alocarea unor resurse de la bugetul local etc”, ne declara, în martie 2016, fostul viceprimar Alexandru Dănăilă. La ora actuală, nu se mai “aude” nimic despre PUZ-ul în cauză!
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.
Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
CELE MAI CITITE
