Economie
Irigațiile, prioritatea numărul 1 în agricultura brăileană
* s-a ajuns, cumulat, la peste 60.000 hectare irigate, iar ANIF face pregătiri intense pentru a putea livra apă în toate zonele de unde vor veni cereri de la agricultori * zeci de kilometri de canale sunt curățate de vegetație zilele acestea * fermierii caută tot felul de soluții pentru a putea iriga, la fel cum se întâmpla și în urmă cu peste 30 de ani, pe vremea regimului comunist, când autoritățile de atunci mai ”închideau ochii” la furturile de apă ale unor țărani ”descurcăreți”
Seceta i-a determinat pe fermierii brăileni să treacă tot mai serios la acţiunea de irigat. Iar după cum am aflat de la Vasile Turcitu, directorul general al sucursalei brăilene a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), până acum s-au irigat (cumulat) peste 60.000 hectare de teren agricol. “Cât priveşte numărul de contracte pentru distribuirea apei, s-a ajuns la cifra de 235. În paralel cu derularea investiţiilor de modernizare a unor staţii şi impermeabilizarea de canale, acum s-a trecut la curăţarea de vegetaţie , pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apei. Utilizăm în acest sens lanţuri de mari dimensiuni, dispuse transversal, peste canale. Iar acolo unde vegetaţia blochează scurgerea apei la podeţe, poduri sau conducte supraterane, folosim excavatorul. Până în prezent s-au curăţat 16 km de canal, între Valea Cânepii şi Urleasca; la fel până la fostul IAS Râmnicelu, iar acţiunea continuă”.
Directorul Turcitu ne-a mai informat că, oriunde este o sursă, un ochi de apă, micii fermieri (dar şi cei cu suprafeţe mai mari) s-au dotat şi cu pompe de capacitate mică, utilizate inclusiv pentru irigatul păşunilor şi islazurilor. Apă se cară pe câmp inclusiv cu cisterne de mare capacitate.
Aduceri aminte, de pe vremea regimului comunist…
În județul Brăila, chiar şi în anii când aveam aproape 300.000 hectare la irigat, tot mai existau suprafeţe unde pământul se usca. Aşa că, în afara sistemelor de irigat erau folosite diferite metode : prin brazde şi inundare, cu roata grădinarului şi diverse cisterne (auto sau de la instalaţiile de erbicidat); cu electropompe montate pe canale, lângă o sursă de energie electrică. Erau utilizate şi maşinile pompierilor sau (în anii 8o) garnituri întregi de vagoane – cisternă de la … CFR, care duceau apă până în zona Făureiului.
La sate, populaţia (de la mic la mare ) era antrenată la irigatul “şi cu ulcica”. Şi atunci erau disfuncţionalităţi în desfăşurarea irigatului, însă predominau suprafeţele mari care primeau apă.
În acei ani, apa fiind monopol de stat, nu puteai să te branşezi unde, cum şi pentru ce vrei (grădini la marginea Brăilei sau a satului etc). De exemplu, a devenit anecdotică o întâmplare de la Cotu Lung – Cotu Mihalea. Aici, canalul alimentat cu o staţie plutitoare, de pe Siret, în principal pentru orezărie, trecea chiar prin sat, iar locuitorii din zonă recurgeau la altă metodă de irigat: sifonarea. Adică băgau furtunuri de 4 țoli sau mai mari, umplute cu apă, în canal, iar acestea curgeau după aceea la liber, fără întrerupere, în grădinile sau viile lor, pe același principiu prin care scoți vinul dintr-un butoi cu un furtun. Asta se întâmpla mai ales noaptea, sau sâmbăta şi duminica. La un moment dat, a prins de veste primul secretar Anton Lungu, ”Tataia”, care, în loc să ia măsuri pentru furtul apei, i-a încurajat pe oameni să-și ude grădinile, atrăgându-le însă atenția să nu ”uite” de furtunurile sau țevile cu care scot apă din canal, fiindcă riscă să inunde tot satul.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
