Politică
Iohannis pe primul loc
• asta arătau, ieri, înainte de închiderea ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, primele rezultate parţiale publicate de AEP cu privire la 79 de secţii de votare din judeţul nostru •la nivel naţional exit-poll-urile CURS Avangarde şi IRES prezentate de televiziunile naţionale l-au anunţat pe Klaus Iohannis cu 39%, urmat de Viorica Dăncilă cu 22,5% şi Dan Barna cu 16,4% • prezenţa românilor la urne a fost una masivă 47,66%, judeţul nostru situându-se pe locul 25 în clasamentul naţional • la ora 21:00, 45,35% adică 130.400 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente îşi exprimaseră opţiunea în judeţul Brăila
Preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis (PNL) şi fostul prim-ministru Viorica Dăncilă (PSD) erau indicaţi drept câştigătorii primului tur al Alegerilor Prezidenţiale, aseară, la ora 21:00, potrivit datelor Exit-Poll-urilor. Mai exact, la ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, postul de televiziune Digi 24 a prezentat rezultatele sondajului Curs Avangarde, dar şi cele ale IRES, indicând un procent de 39% pentru Klaus Iohannis, 22,5% pentru Viorica Dăncilă, urmaţi îndeaproape de candidatul USR-PLUS, Dan Barna cu 16,4%, Mircea Diaconu susţinut de Pro România şi ALDE cu 7,9%, Theodor Paleologu (PMP) cu 6,1% şi Kelemen Hunor 3,9%, în timp ce restul candidaţilor ar fi înregistrat sub 1%. Atenţie! Rezultatele erau aferente orei 20:00 şi nu fuseseră luate în calcul voturile din Diaspora.
În ceea ce priveşte prezenţa la urne, aceasta a fost una extrem de bună, asemănătoare cu cea de la Alegerile Europarlamentare, aproape 9 milioane de români exprimându-şi opţiunea. Şi la Brăila oamenii au ieşit masiv la vot – 130.400 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente îşi exprimaseră opţiunea. La ora 21:00, partidele aşteptau datele pentru numărătorile paralele. Chiar şi aşa am reuşit să obţinem câteva declaraţii “la cald” de la liderii PNL şi PSD Brăila, după rezultatele creionate de exit-poll-uri.
“Le mulţumesc tuturor celor care au votat astăzi. Prezenţa la vot a fost importantă şi asta ne dă garanţia că pe viitor oamenii pe care îi vom alege vor avea autoritatea necesară pentru a-şi exercita mandatul. Victoria preşedintelui Klaus Iohannis în primul tur este un pas spre România normală, finalul urmând să aibă loc peste două săptămâni, în turul doi”, a afirmat liderul PNL Brăila Alexandru Dănăilă.
La rândul său, preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, s-a arătat convins că în judeţul nostru, Viorica Dăncilă a obţinut un scor mai bun decât la nivel naţional.
“Rămâne de văzut dacă rezultatele după exit-poll sunt valabile, dacă se confirmă. Noi sperăm să fie aşa şi credem că intrăm în turul 2. Sigur că votul se va vedea în final, după ce se face numărarea tuturor voturilor din secţiile de votare. Noi avem şi numărătoarea paralelă. Aşteptăm rezultatele din secţii şi am solicitat inclusiv copii de pe listele suplimentare. O să vedem cum le închidem. Eu sunt convins că la Brăila o să luăm un scor mult mai bun, comparativ cu cel pe care îl avem la nivel naţional. Dar evident, acum discutăm doar de exit-poll-uri şi de chestiuni care nu sunt confirmate. Oricum, le mulţumim tuturor brăilenilor care au fost la vot. Le mulţumim în mod deosebit celor care au votat candidatul Viorica Dăncilă. Îi invităm în turul 2 să voteze Viorica Dăncilă şi ne exprimăm în continuare speranţa că vom obţine un rezultat bun şi atunci”, a afirmat Rotaru.
Prezenţă mai mare decât la Europarlamentare la Brăila
Mobilizarea în primul tur al Alegerilor Prezidenţiale a fost mare şi în judeţul Brăila. Conform datelor Biroului Electoral Central, ieri, la ora 21:00, prezenţa era de 45,35% adică 130.400 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente îşi exprimaseră opţiunea. Trebuie punctat că prezenţa a fost mai mare ca la alegerile pentru Parlamentul European din primăvară, când procentul a fost de 44,02%.
Un număr de 89.251 alegători provind din mediul urban şi 41.149 alegători din mediul rural. După gen, statistica BEC arată că până la închiderea urnelor şi-au exprimat opţiunea 67.398 femei şi 63.002 bărbaţi.
În Municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 82.342 alegători, înregistrându-se o prezenţă de 47,86%. Secţiile „harnice” sunt Grădiniţa Waldorf (65,57%), Şcoala nr. 17 „Ecaterina Teodoroiu” (60,06%), Şcoala „Mihai Sadoveanu” (57,41%), Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci” (57,07%) şi Grădiniţa nr. 37 (56,63%). La coada clasamentului se află Şcoala Gimnazială nr. 24 „Gheorghe Naum” (34,83%), Şcoala Gimnazială „Anton Pann” (36,93%) şi Colegiul „Ana Aslan” (37,13%).
Mobilizarea a fost ceva mai scăzută în judeţ. Cea mai slabă prezenţă s-a înregistrat la secţia de votare de la Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăţei (27,06%), Căminul cultural Spiru Haret (27,19%) şi Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” din Lacu Rezi (27,48%). La polul opus, o prezenţă mare s-a înregistrat la Şcoala Gimnazială Maraloiu (68,58%), Căminul cultural Comăneasca (68%) şi Şcoala primară Albina (62,59%).
Cei mai mulţi votanţi brăileni au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani – peste 54.000 alegători, urmaţi de cei peste 65 ani – peste 32.000 alegători. în ceea ce priveşte tinerii, numărul voturilor exprimate de cei între 18 şi 24 ani este de peste 7.200, iar de cei între 25 şi 34 ani de circa 14.000 voturi. La categoria de vârstă 35-44 ani s-au prezentat la urne peste 22.000 brăileni.
Brăila se află pe locul 25 în clasamentul naţional. Mobilizarea a fost una extraordinară şi la nivel naţional. Datele BEC arată că la ora 21:00, la închiderea urnelor, aproape 9 milioane de români şi-au exprimat opţiunea, adică 47,66% din totalul cetăţenilor cu drept de vot. Numărul alegătorilor se apropie de cel de la Alegerile Europarlamentare din 26 mai, când prezenţa la secţiile de votare din ţară a fost de 48,97%, adică 8.947.312 milioane voturi exprimate.
La cele 8.683.644 de voturi exprimate în ţară în acest prim tur al alegerilor prezidenţiale se adaugă cele aproape 650.000 voturi din Diaspora, aproape dublu faţă de Alegerile Europarlamentare din primăvară, când au votat 384.942 de români. La închiderea secţiilor de votare, în topul judeţelor unde mobilizarea a fost mare se află Ilfov (63,13%), Cluj (59,20%), Sibiu (53,76%), Braşov (53,75%) şi Giurgiu (52,01%). În coada clasamentului se află judeţele Vaslui (35,47%), Covasna (37,02%) şi Satu Mare (37,68%).
Politicienii brăileni, la urne încă de la primele ore ale zilei
Liderii partidelor politice s-au dus la secţiile de votare încă de la primele ore ale zilei. Primul a fost liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, care a votat la Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” încă de la ora 8:30.
“Am votat pentru o Românie normală! Pentru o Românie în care, în momentul în care ai o problemă de sănătate şi trebuie să mergi la spital, să nu te gândeşti de două ori dacă vei reuşi să îţi rezolvi această problemă sau dacă «Doamne Fereşte!» se poate întâmpla o tragedie în familia ta, în familia noastră, în familia oricărui român sau oricărui brăilean. Pentru asta am votat şi sper ca lucrurile de genul acesta să fie istorie pentru statul român”, a declarat Dănăilă la ieşirea din secţia de votare.
La ora 9:00, la Secţia nr. 10, Grădiniţa “Sfântul Nicolae” din Radu Negru, a votat preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea. Acesta a precizat că a votat pentru respectarea drepturilor oamenilor şi ale românilor, pentru educaţia tinerilor, dar şi din dorinţa ca fiecare om să îşi găsească locul potrivit capacităţilor sale în societate. Interesant de precizat este că liderul PMP Brăila s-a intersectat la ieşirea din secţie cu fostul primar Aurel Simionescu (preşedintele executiv al PSD Brăila), care a venit la urne însoţit de soţia sa. Cei doi politicieni şi-au strâns mâna şi şi-au urat succes unul altuia. Simionescu a afirmat că a votat pentru o stare mai bună a ţării, dar şi pentru “cineva care poate să reprezinte cu cinste România”.
La ora 10:00, la urne a mers şi deputatul brăilean Emilia Meiroşu (coordonatorul Pro România Brăila). Aceasta a votat la secţia de la şcoala “Aurel Vlaicu”, din zona şos. Buzăului.
“Am votat cu bună-credinţă, un om pentru România, un om care să garanteze echilibrul puterilor în stat, să aducă oamenii aproape de statul român. Şi cu precădere un om care a dovedit că iubeşte poporul român. Care şi-a păstrat tradiţia, şi-a păstrat dragostea faţă de familie şi casa părintească”, a afirmat Meiroşu.
Jumătate de oră mai târziu, la secţia de la Liceul de Arte “Hariclea Darclee” a mers la urne şi preşedintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, alături de soţia sa. Acesta a punctat că a votat pentru un preşedinte onest, muncitor, care să reprezinte toţi românii.
“Eu sper că preşedintele care va fi ales astăzi va respecta legile şi Constituţia ţării, va respecta separaţia puterilor în stat şi va contribui prin tot ceea ce are ca atribuţii şi competenţe, la o viaţă mai bună a românilor şi la o reprezentare mai bună în societate a României”, a declarat Rotaru, făcând precizarea că şi-ar dori ca în perioada următoare să existe o dezbatere publică privind atribuţiile şi competenţele preşedintelui în ţara noastră.
Tot la secţia de la Liceul de Arte a votat şi preşedintele organizaţiei municipale a PNL Brăila, Adrian Tabarac, care a precizat că principala sa speranţă este legată de faptul că România trebuie să îşi continue parcursul pro-european, Justiţia să fie independentă, iar statul de drept respectat.
Tudose de la Pro România şi Stancu de la USR au votat în judeţ
Nu toţi politicienii brăileni au ales să voteze la secţiile din Municipiu unde erau arondaţi. Este cazul europarlamentarului brăilean, Mihai Tudose (Pro România), care a preferat să meargă la urne în oraşul Ianca, aşa cum a procedat la toate scrutinurile de până acum.
Întrebat de jurnalişti, la ieşirea din secţia de votare, cu ce gânduri a venit la vot, fostul premier al României a declarat: “Cu gândul şi cu speranţa că românii vor veni în număr mare astăzi la vot şi că vor alege înţelept. Eu am votat bazându-mă pe ce ştiu că trebuie să fie un preşedinte. Mi l-am imaginat şi în funcţia CSAT-ului, şi în relaţiile externe, şi în relaţia cu românii, şi am votat în consecinţă. Dar sunt optimist fiindcă am văzut că prezenţa este foarte mare. Şi în Diaspora, şi aici. Poate e un semn că România intră într-o nouă epocă, într-o schimbare de generaţii”.
Un alt politician brăilean care a preferat să voteze în judeţ şi nu în municipiu este liderul USR Brăila, Cătălin Stancu. Acesta a precizat că a făcut acest lucru, deoarece acolo s-a născut, dar şi pentru că în oraşul Făurei există o organizaţie a partidului pe care îl conduce.
“Am venit să votez pentru un preşedinte mai implicat, în primul rând. Un preşedinte care să se implice în problemele României. Am votat pentru a împiedica tăierile masive de păduri din România, pentru un învăţământ care să beneficieze de 6% din Produsul Intern Brut. Nu în ultimul rând, pentru realizarea «dezideratului» nostru «Fără Penali în Funcţii Publice» şi pentru a trăi fericiţi în România”, a declarat Stancu.
Rezultate parţiale la Brăila publicate de AEP
Duminică, la ora 22:00, Autoritatea Electorală Permanentă făcuse publice primele rezultate parţiale. Pentru judeţul Brăila, fuseseră centralizate voturile din 79 de secţii de votare, din totalul de 280 de secţii. Potrivit datelor furnizate de AEP doar pentru aceste secţii, Klaus Iohannis (PNL) a obţinut 9.228 de voturi, în timp ce Viorica Dăncilă (PSD) 8.762 voturi. Surpriza este Mircea Diaconu (susţinut de ALDE şi Pro România), clasat pe locul III, deocamdată, cu 3.363 de voturi, în timp ce candidatul Alianţei USR-PLUS, Dan Barna, a obţinut 2.516 voturi. Theodor Paleologu, candidatul PMP, a fost votat de 1.199 de brăileni, iar alte 1.138 de voturi au mers la Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste). Următorii clasaţi sunt Alexandru Cumpănaşu (candidat independent) – 548 voturi, Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) – 195 de voturi, Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională) – 162 voturi, Bogdan-Dragoş Stanoevici (candidat independent) – 150 voturi, Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) – 128 voturi, Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) – 113, Kelemen Hunor (UDMR) – 110, John Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) – 104.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
