ECONOMIC
Investiţii de peste 3,5 milioane de euro la Bordei Verde
• autoritatea locală a anunţat în SEAP că vrea să iniţieze procedura de achiziţie publică pentru 4 contracte consistente ca valori şi importante pentru comună • este vorba despre modernizarea de străzi, realizarea unor platforme de gunoi, amenajarea unui parc şi a unei scene în comună şi construirea şi dotarea unui cămin cultural • toate se ridică la o valoare estimată de puţin peste 16 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a mai bine de 3,5 milioane de euro • finanţarea a fost gândită prin accesarea PNDL
Planuri investiţionale majore anunţate pentru comunităţile arondate comunei Bordei Verde. Primăria de acolo a anunţat în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) intenţia de a derula pe viitor 4 mari investiţii pentru implementarea cărora va fi necesară selecţia firmelor contractoare. Impresionante sunt sumele alocate acestor investiţii, în total peste 16 milioane lei, fără TVA, echivalentul a circa 3,5 milioane de euro. Cea mai mare revine planului “Modernizare străzi în localităţile Bordei Verde, Lişcoteanca şi Gabrielescu” – 10,797 milioane lei, fără TVA (2.367.780 euro), urmat de planul invetiţional “Înfiinţarea a trei platforme de gunoi în comuna Bordei Verde” – 2,154 milioane lei (472.391 euro), “Amenajare parc şi scena în comuna Bordei Verde” – 1,24 milioane lei (272.052 euro) şi ultimul “Construire şi dotare casă de cultură” are o valoare estimată de 1,84 milioane lei (404.392 euro).
Cu privire la planul investiţional anunţat în SEAP, viceprimarul de la Bordei Verde, Aurel Petrea, a explicat că finanţarea pentru proiectele anunţate a fost gândită prin prisma accesării Planului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). “Programul investiţional este bazat pe PNDL, dar în măsura în care nu toate proiectele, să zicem, primesc finanţare suntem hotărâţi să căutăm şi alte surse de finanţare. Ne dorim ca toate proiectele să obţină finanţare şi să debuteze anul acesta, dar depinde în mare măsură de alocările prin PNDL. Oricum noi avem prevăzut şi aprobat în bugetul comunei sumele reprezentând partea locală de cofinanţare aşa cum prevede regulamentul PNDL”, ne-a declarat sursa citată, adăugând că nu ar fi nici o problemă dacă, printr-o minune, toate şantierele ar fi deschise în acelaşi timp, rezolvată fiind în prealabil problema finanţării.
Potrivit anunţurilor din SEAP, în cazul a două dintre proiecte (modernizarea străzilor şi cel privind amenajarea parcului şi a unei scene) s-a estimat începerea procedurii undeva în cursul lunii august, în timp ce pentru luna septembrie ar fi programate contractele pentru platformele de gunoi şi construirea casei de cultură. În toate cele 4 proiecte tipul procedurii alese pentru atribuirea contractelor este “Cererea de ofertă – procedură simplificată”.
Brăila a cerut prin PNDL finanţare de circa 800 milioane lei
De precizat că PNDL se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltării. De fapt, regula jocului este următoarea: contractorii ar trebui să suporte din buzunarul propriu lucrările pe care le vor executa, urmând a-şi recupera banii pentru munca prestată, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetului de stat, precum şi de la bugetele locale reprezentând partea de cofinanţare locală.
Reamintim că în primăvara acestui an, prezentă la Brăila, viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene a abordat tema finanţărilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). “În judeţul Brăila, pentru a două etapă a PNDL avem solicitări de peste 800 de milioane lei, din care estimăm că se vor primi peste 600 milioane de lei”, declara în aprilie oficialul de la Dezvoltare.
În perioada 2015 – 2019, judeţul Brăila are 71 de obiective de investiţii incluse în PNDL, în valoare totală de peste 370 milioane de lei.
A două etapă a PNDL are trei componente: regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor, modernizarea satului românesc şi infrastructură la nivel judeţean.
La nivel naţional, în total, pentru PNDL, primăriile şi consiliile judeţene au depus peste 12.000 de cereri de finanţare, în valoare de peste 70 miliarde de lei, depăşind practic cu mult bugetul alocat, de 6,6 miliarde euro, credite de angajament şi 22,2 milioane euro, credite bugetare.
ECONOMIC
Munca nedeclarată, plătită scump de angajatorii din Brăila
• în urma controalelor ITM efectuate în luna septembrie au fost constatate deficiențe la firme ce activează în construcții, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie, restaurante, comerț și agricultură • cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru nereguli constatate în domeniul relaţiilor de muncă
Munca nedeclarată continuă să fie un fenomen nociv pentru economia județului Brăila.
Angajatorii din Brăila au fost vizați de controale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), în luna septembrie 2026, pentru verificarea respectării dispozițiilor legale ce reglementează relațiile de muncă (RM) și securitatea și sănătatea în muncă (SSM).
Obiectivele urmărite
- Identificarea și combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori
- Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă
Câți angajatori au fost controlați și ce măsuri s-au luat
Potrivit conducerii ITM Brăila, în luna septembrie 2026 au fost efectuate 159 de controale și au fost aplicate 165 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor date de inspectorii de muncă fiind de 292.000 de lei.
Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 345 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila.
„În domeniul relaţiilor de muncă s-au efectuat 78 de controale și s-au aplicat 35 de sancţiuni, dintre care 15 amenzi în valoare totală de 268.500 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost depistate prestând muncă nedeclarată trei persoane, valoarea amenzilor aplicate fiind de 120.000 de lei, iar la un angajator a fost depistată o persoană care presta activitate în perioada în care avea contractul individual de muncă suspendat, valoarea amenzii aplicate în acest caz fiind de 20.000 de lei”, precizează sursa citată.
Alte deficiențe constatate
- Nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru
- Nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă (CIM) la locul de muncă
- Nerespectarea obligației legale privind munca de noapte
Zeci de controale și sute de amenzi pentru securitatea muncii
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost efectuate 81 de controale și au fost aplicate 130 de sancțiuni, dintre care cinci amenzi în valoare totală de 23.500 lei.
Principalele deficiențe constatate în domeniul SSM
- Neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului
- Fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat
- Semnalizare necorespunzătoare
- Rrusa de prim ajutor incompletă
Principalele domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe pe parcursul controalelor din luna septembrie 2026 au fost:
- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
- Fabricarea pâinii
- Fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie
- Restaurante
- Comerț și agricultură
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă, pentru prevenirea accidentelor de muncă, a riscurilor majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, a mai precizat conducerea ITM Brăila.
ECONOMIC
Trei localități rămân fără apă potabilă timp de șase ore
Locuitorii din trei localități din județ, Salcia Tudor, Ariciu și Cuza-Vodă, vor rămâne fără apă potabilă timp de șase ore, marți, 20 octombrie. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila anunță că întreruperea este necesară pentru efectuarea unor lucrări de mentenanță la un rezervor de înmagazinare a apei.
Potrivit anunțului transmis de operatorul de apă, furnizarea va fi întreruptă în intervalul orar 16:00-22:00, pentru lucrări la rezervorul din cadrul Gospodăriei de Apă Gulianca.
Ce localități vor fi afectate de oprirea apei
Întreruperea alimentării cu apă potabilă îi va afecta pe toți utilizatorii casnici, agenții economici și reprezentanții instituțiilor publice din următoarele localități:
- Salcia Tudor;
- Ariciu;
- Cuza-Vodă.
Reprezentanții Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila precizează că intervenția este necesară pentru întreținerea bazinelor de stocare a apei potabile și că vor fi luate măsurile necesare pentru finalizarea lucrărilor și reluarea alimentării în cel mai scurt timp posibil.
Recomandări pentru locuitorii din zonele afectate
Operatorul de apă le recomandă abonaților din cele trei localități să își asigure din timp o rezervă minimă de apă pentru băut, prepararea alimentelor și celelalte nevoi casnice, pe durata întreruperii.
De asemenea, la reluarea furnizării, este posibil ca apa de la robinete să fie temporar tulbure, din cauza antrenării depunerilor din conducte.
În această situație, reprezentanții companiei recomandă folosirea apei numai în scopuri menajere, pentru o perioadă scurtă, până când aceasta se limpezește.
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila își cere scuze pentru disconfortul creat și precizează că lucrările sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii de alimentare cu apă.
CELE MAI CITITE
