Adaugă ca sursă preferată în Google

• absolvent de Arte şi pasionat de tehnologie, Valentin Ştefan a proiectat „velomobilul de familie” de la vârsta de 13 ani • brăileanul a încercat să construiască vehiculul denumit „Qlio Velo” în România, dar a fost silit să renunţe din pricina birocraţiei • inspirat din designul perioadei 1920, vehiculul este legal şi poate fi condus fără permis, cu 45 km/h • proiectul românului a atras atenţia televiziunii naţionale din Myanmar • brăileanul a apărut în publicaţii din Germania, Franţa şi Olanda • „Sper să reuşesc să deschid o primă linie de producţie chiar la Brăila”, ne-a mărturisit inventatorul care a primit, în ultima lună, nouă comenzi pentru velomobilul său
 
Pasionat de artă şi modelism, Valentin Ştefan – absolvent al Liceului de Artă „Hariclea Darclee” şi al Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi – a construit anul trecut, în Myanmar, velomobilul de familie, un vehicul cu propulsie electrică ce poate fi acţionat şi cu pedale. Maşinăria cu caroserie retro, specifică anilor 20, este nepoluantă şi sigură, purtând două persoane cu bagaje cu tot, cu viteza legală de 45 de km/h. Realizat în patru versiuni, vehiculul poate prinde chiar mai mult. A început proiectul Qlio Velo la vârsta de 13 ani, după ce, la numai 9 ani, obţinea prima medalie de aur la un concurs internaţional de artă. Despre pictorul brăilean care a inventat un vehicul unic în lume şi care a fost silit să meargă să-l construiască nu în România, ci în inima Asiei, citiţi în rândurile care urmează.
 
Adolescentul care a pictat grădiniţe, case, biserici şi apartamente   
 
În vârstă de 37 de ani, brăileanul Valentin Ştefan, inventatorul Qlio Velo, şi-a început cariera artistică la vârsta de 7 ani, iar la vârsta de 9 ani a obţinut prima medalie de aur la un concurs internaţional de artă plastică.
„Într-una din pauzele de la lecţia de pian, de la Palatul Copiilor, m-am strecurat în secţia de pictură şi am rămas acolo. Ulterior, la vârsta de 9 ani, am luat prima medalie de aur la un concurs internaţional de artă plastică, desfăşurat în China. Am continuat să adun premii naţionale şi internaţionale, atât pentru Liceul de Artă «Hariclea Darclee», cât şi pentru cluburile de artă plastică din Galaţi. Talentul artistic l-am moştenit de la mama, ea a fost cea care mi-a insuflat dragostea faţă de pictură şi muzică. Totodată, ne-a susţinut curiozitatea, mie şi fraţilor mei (am un frate mai mare şi o soră geamănă), ajungând să frecventez şi cursurile de aeromodele, navomodele şi karting”, ne-a mărturisit inventatorul.
Valentin a „furat” câte ceva din toate domeniile: mama este cadru medical, tatăl maistru mecanic şi electrician, bunicul tâmplar şi bunica croitorească. Este şi motivul pentru care a fost atras, în egală măsură, de frumos şi de funcţionalitate.
Cel mai mare susţinător al lui Valentin a fost bunicul matern, acel „om bun la toate”, înţelept, care şi-a îndemnat nepotul să facă şi să cunoască diverse lucruri, făcând, totodată, conexiune între experienţe şi activităţi. „Unui instalator îi stă bine să fie şi zugrav, iar unui zugrav să fie şi constructor”, ne-a spus Valentin.
Artistul-inventator şi-a susţinut financiar activităţile încă din adolescenţă. A pictat grădiniţe, case, biserici, baruri şi apartamente, iar când a fost internat în spital, la vârsta de 17 ani, a decorat cu tablouri pictate Secţia Chirurgie a fostului Spital 3 („Sf. Spiridon”). Mai mult, la începutul erei internetului, a lucrat în domeniul online, ca grafician. În tot acest timp, a păstrat vie pasiunea pentru mecanisme şi tehnologie, căutând să simplifice anumite procese, maximizând, totodată, randamentul.
 
Din Thailanda în Myanmar
 
După mediul online, Valentin Ştefan s-a întors la partea fizică a lucrurilor, reluând ideea cvadriciclului cu pedale, proiect început – mai mult pe hârtie, ce-i drept – împreună cu fratele mai mare, încă de la vârsta de 13 ani. În urmă cu şapte ani, a început să proiecteze un vehicul modern, cu care a ajuns în faţa decanului de automotive a Universităţii Politehnice Bucureşti.
După un an de pauză, inimosul inventator a luat-o de la zero. A revizuit proiectul „printr-o simplă joacă” împreună cu copiii de la Şcoala de Artă „ArioDante” Bucureşti dar, din cauză că în România „nu mai există fabrici deschise spre colaborări pe proiecte mici”, a încercat să aducă componentele din China. S-a lovit, însă, de birocraţia tipic românească şi de taxele vamale uriaşe. Inventatorul a ajuns, astfel, să plătească până la 10 ori mai mult pentru produsele comandate! De aceea, dezamăgit, s-a hotărât să-şi încerce norocul în Răsărit.
„Am plecat în Asia. Iniţial, am ajuns în Thailanda, însă acolo s-a dovedit a fi un «pom lăudat». Acolo, am întâlnit un ghid culinar din Myanmar, care a fost atras de idee. El mi-a sugerat să încerc şi în ţara lui. Prin urmare, după expirarea vizei în Thailanda, am plecat în Myanmar (Burma – n.r.). În cea de-a treia zi, în Yangon (fostă capitală a ţării, actual centru comercial), am găsit oameni binevoitori, în cadrul unui complex dedicat pieselor de biciclete şi motociclete. Printr-o minune, acesta se învecina cu un alt complex, cu materiale de construcţii, unelte şi tot ce este necesar pentru a construi o casă de la zero: Qlio Velo este alcătuit din componente de bicicletă, motocicletă, maşină şi casă!”, povesteşte brăileanul.
Nici în Myanmar nu a fost uşor, spune inventatorul, chiar dacă a reuşit, cu dibăcie, să simplifice procesul de producţie şi să reducă numărul de componente din care este alcătuit Qlio Velo.
 
Un vehicul unic în lume
 
În Myanmar, artistul-inventator şi-a făcut doi colaboratori, un sudor şi un electrician, cu care se înţelegea prin „limbajul internaţional al semnelor”: ei nu ştiau engleză, românul nu pricepea burmeza! Iar problemele nu au întârziat să apară.
„Primul impediment a fost anotimpul ploios, cauzând lungi şi dese pene de curent. Pe lângă bariera lingvistică, au fost şi câteva accidente uşoare, atât în procesul de construcţie, cât şi în faza de testare, ceea ce a cauzat o şi mai mare întârziere. Într-una din nopţi, hotelul la care eram cazat a luat foc, fiind evacuat în mijlocul nopţii. Mulţumită personalului de pază, care a intervenit imediat, au scăpat şi lucrurile mele. A doua zi, m-am mutat mai aproape de atelier, la «Hotel 10 Mile», unde am şi rămas până la revenirea în ţară, în iunie 2020”, povesteşte Valentin.
Dar cei din Myanmar nu sunt dintre cei mai rapizi meseriaşi. Duc o viaţă simplă şi relaxată. Astfel că, până la finalizarea prototipului, brăileanul a rămas blocat în Myanmar, ţară în care l-a prins şi pandemia. Din martie şi până în mai a.c., a încercat, fără succes, să contacteze Consulatul României la Beijing (în Myanmar nu există ambasadă a României). L-au ajutat să revină în ţară cei cu care a legat adevărate prietenii, familia şi cei apropiaţi.
Din păcate, prototipul creat de Valentin Ştefan a rămas în Myanmar. Valentin plănuise să revină cu el în ţară – prin Bangladesh, India, Iran, Turcia, Grecia, Bulgaria şi Serbia – ca să-i testeze şi să-i dovedească capacităţile, dar pandemia i-a dat planurile peste cap.
Potrivit inventatorului, Qlio Velo este un velomobil asistat electric şi are capacitatea de a se autoîncărca datorită generatorului inclus, acţionat prin pedalare. Asta îl face unic în lume. „Construit pe un cadru din aluminiu, complet acoperit cu spumă de protecţie împotriva impactului, acesta combină avantajele bicicletei, maşinii şi transportului public într-un produs de ultimă generaţie. Potrivit pentru a fi condus tot anul, indiferent de condiţii meteo şi de drum, Qlio Velo te va duce la destinaţie în siguranţă şi comfort. Aspectul minimalist este inspirat din anii 1920. Vehiculul este legal şi poate fi condus fără permis. Direcţia şi controlul funcţiilor vehiculului se realizează printr-un ghidon centrat, ceea ce îl face foarte uşor de utilizat. Qlio Velo dispune de angrenaje electrice şi mecanice simple, oferind şi funcţia de marşarier. Am creat un vehicul cu adevărată valoare globală, ecologic, sigur, frumos şi, nu în ultimul rând, practic”, ne-a spus inventatorul.
 
Deschizător de drum
 
Proiectul românului a atras atenţia televiziunii naţionale din Myanmar, cei mai interesaţi să cumpere invenţia pe roţi fiind germanii, olandezii, englezii, americanii, dar şi ruşii şi singaporezii. În urma lansării pe piaţă a produsului, Valentin a apărut în publicaţii din Germania, Franţa şi Olanda şi a fost invitat să participa la curse de anduranţă dedicate vehiculelor electrice. Astăzi, industria vehiculelor electrice este în continuă creştere, astfel că brăileanul are numai de câştigat.
Qlio Velo are zone de protecţie, frâne hidraulice şi două centuri de siguranţă şi dispune nu de una, ci de patru modele: Resort (pentru zone unde nu este permis accesul vehiculelor cu combustie), Golf (pentru iubitorii de golf), Personal (pentru familii) şi Speedster (pentru cei care participă la curse).
„În ultima lună, am preluat nouă comenzi şi sper să reuşesc să deschid o primă linie de producţie chiar la Brăila. Am dovedit că vehiculul se poate construi chiar şi în condiţii extreme, de cealaltă parte a pământului. De aceea, caut parteneri dornici să devină deschizători de drum în industria vehiculelor asistate electric în România. Misiunea mea este aceea de a construi vehicule de tip velomobil, care se autoîncarcă din mers, folosind materiale sustenabile prietenoase cu mediul, rezistente şi accesibile ca preţ”, a mai spus, plin de speranţă, Valentin Ştefan.