Administrație
Interminabila Arenă de Box
• începută de firma controversatului om de afaceri Ilie Paraschiv, decedat în anul 2012, noua Arenă de Box “se zbate în durerile facerii” • în septembrie a.c., constructorul a înaintat Primăriei Brăila un anunţ de începere a lucrărilor • potrivit arhitecului şef al Brăilei, Corina Anghelescu, asta înseamnă că lucrările de pe strada Mihai Eminescu vor continua cel puţin 12 luni, până în septembrie 2020 • asta dacă nu cumva firma va solicita iarăşi prelungirea autorizaţiei de construcţie • “personal, îmi doresc ca lucrările să fie definitivate, ca să nu mai existe un şantier în Centrul Istoric”, ne-a declarat viceprimarul Alexandru Jantea
Şantierul deschis, de ani buni, pe locul fostei Arene de Box a Brăilei, va continua şi în anul următor, contrar aşteptărilor, în condiţiile în care, în luna martie, existau promisiuni că lucrările vor fi definitivate până la sfârşitul acestui an. Asta după ce constructorul a depus la Instituţia Arhitectului Şef din cadrul Primăriei Brăila un “anunţ privind începerea lucrărilor” prin care solicită, de fapt, prelungirea autorizaţiei de construcţie pentru imobilul metalic – cam nepotrivit pentru cea mai veche arteră a oraşului – care prinde contur pe strada Mihai Eminescu.
“Pe data de 9 septembrie 2019, au depus anunţ de începere a lucrării, care este valabil 12 luni. Asta înseamnă până în septembrie 2020. Momentan, sunt în termen şi pot continua lucrările în baza acestei comunicări privind începerea lucrărilor. Termenul pentru finalizarea lucrărilor respective este de 12 luni, dar, dacă nu vor finaliza aceste lucrări, pot solicita prelungirea termenului, acest lucru fiind perfect legal”, ne-a precizat Corina Anghelescu, arhitectul şef al Brăilei.
Contactat în legătură cu şantierul care parcă nu se mai termină pe strada Mihai Eminescu, şantier moştenit de la răposatul om de afaceri Ilie Paraschiv şi aşezat chiar în mijlocul zonei vechi, protejate, a oraşului – care este şi loc de promenadă pentru brăileni – viceprimarul Brăilei, Alexandru Jantea, ne-a declarat:
“Investiţia este sută la sută privată. Ultima autorizaţie de construcţie, eliberată de Instituţia Arhitectului şef pentru noua Arenă de Box, cu numărul 838, fusese emisă pe data de 29 septembrie 2017, având valabilitate până pe 28 septembrie 2019. Până la expirarea termenului, însă, constructorul a solicitat continuarea lucrărilor. Personal, îmi doresc ca lucrările să fie definitivate cât mai repede, ca să nu mai existe un şantier chiar în Centrul Istoric al Brăilei”.
Edilul a mai spus că instituţia pe care o reprezintă a permis, de fiecare dată, accesul în zonă a utilajelor firmei de construcţii de la Arena de Box, contrar afirmaţiilor că lucrările ar fi fost întrerupte, anul trecut, preţ de câteva săptămâni, din pricina umbreluţelor care împodobesc fosta Cale Regală. “Ori de câte ori au solicitat reprezentanţii firmei, noi am asigurat accesul utilajelor în zonă, pentru că nu putem îngrădi, în niciun fel, accesul cuiva pe proprietatea sa”, a spus viceprimarul Alexandru Jantea.
Un şantier care parcă nu se mai termină
Practic, clădirea ridicată pe locul fostei Arene de Box de pe strada Mihai Eminescu ar fi trebuit să fie gata încă de acum nouă ani, însă şantierul este departe de a se fi încheiat. Autorizaţia de construcţie pentru imobilul respectiv este deţinută în prezent de SC “Donecam” SRL Bucureşti, al cărui reprezentant promitea, în primăvara acestui an, că lucrările vor fi finalizate, în ansamblu, până la sfârşitul anului 2019.
Odată finalizată – probabil în anul 2020 – clădirea de pe strada Mihai Eminescu ar trebui să adăpostească o arenă de mari dimensiuni, unde să se poată organiza gale de box şi alte activităţi sportive, precum şi diverse spectacole care să atragă un public numeros. Arena va fi înconjurată de spaţii comerciale, în condiţiile în care actualele magazine abia dacă îşi mai pot achita chiriile (anunţuri “de închiriat” sau “de vânzare” au împânzit în ultimii ani toată Regala!). Realizat pe structură metalică – în condiţiile în care toate celelalte clădiri sunt din cărămidă, cu fundaţie de piatră – imobilul amplasat în Centrul Istoric al oraşului va avea faţada realizată în aşa fel încât să se încadreze perfect în arhitectura zonei, avânt un aspect similar cu al clădirilor istorice de pe strada Mihai Eminescu (obligaţie impusă de Ministerul Culturii). Având în vedere aspectul actual al imobilului, acest lucru va fi foarte greu de realizat.
Reamintim că vechea Arenă de Box, atât de vestită în perioada comunistă pentru meciurile de box pe care le găzduia şi la care abia dacă prindeai bilet, a funcţionat până prin anul 1998, după care a urmat o perioadă de continuu declin. Abia în anul 2007, pe vremea răposatului primar al Brăilei, Constantin Sever Cibu, autorităţile au decis să reabiliteze vechea arenă. Aşa se face că, în acelaşi an, Primăria Municipiului Brăila a organizat o licitaţie în vederea concesionării Arenei de Box, obiectiv cu un amplasament tentant, aflat în plin centrul oraşului, o cerinţă expresă a caietului de sarcini fiind aceea ca firma care va concesiona terenul să realizeze o investiţie cu acelaşi specific. Nu mai puţin de patru firme s-au înscris atunci la licitaţie – trei din Brăila şi una din Galaţi -, câştigătoare fiind desemnată SC “Eleny” SRL, firma controversatului om de afaceri Ilie Paraschiv. Acesta a promis, la vremea respectivă, că va construi pe locul fostei arene un spaţiu comercial modern, care va include o arenă sportivă/sală de spectacole pretabilă pentru organizarea unor meciuri de box, judo, karate sau K1.
Investiţia trebuia să fie gata până în anul 2010, dar proiectul s-a tot amânat din varii motive. Doi ani mai târziu, Ilie Paraschiv a decedat din pricina unor grave probleme de sănătate, la vârsta de 57 de ani, dar, chiar şi aşa, familia lui a decis să continue proiectele pe care acesta le-a început, inclusiv pe cel legat de arena de box. În anul 2014, când primar era Aurel Simionescu, municipalitatea a decis să adauge două acte adiţionale la vechiul contract, unul dintre ele vizând demolarea a două construcţii existente, lucru care s-a şi întâmplat, de altfel.
Proiectul a fost preluat, ulterior, de o firmă din Bucureşti, care a început construcţia fundaţiei la noua Arenă de Box şi a stâlpilor de susţinere, însă lucrările au stagnat din nou, până în toamna anului 2017. Obiectivul a fost preluat de SC “Donecam” SRL Bucureşti, care a solicitat Primăriei Municipiului Brăila autorizaţie de continuare a lucrărilor. Aşa stând lucrurile, şantierul a fost redeschis în octombrie 2017, iar lucrările au ajuns la stadiul la care se vede în prezent.
Luna trecută, constructorul a solicitat prelungirea cu încă 12 luni a autorizaţiei de construcţie, astfel că brăilenii vor mai suporta încă un an, dacă nu mai mult, şantierul de la noua Arenă de Box a oraşului, care parcă nu se mai termină.
Cândva, la Brăila, erau pregătiţi viitorii olimpici ai României
Fost campion balcanic în trei rânduri, multiplu campion naţional şi antrenor de box cu state vechi, component al lotului olimpic al României şi prieten al Nadiei Comăneci, brăileanul Niţă Robu ne-a declarat că, pe vremea de glorie a Arenei de Box de pe Regală, “boxul era un fenomen”, iar valurile de boxeri talentaţi care veneau la competiţii adunau, la rândul lor, puhoi de spectatori, mai ales când se desfăşurau gale de box cu participare naţională.
“Arena de Box era neîncăpătoare. Când erau galele, era o adevărată sărbătoare pentru Brăila: ovaţii, aplauze, meciuri electrizante – era ceva fenomenal! Existau atunci patru cluburi mari de box în Brăila- Progresul, Voinţa, CSM şi PAL – şi toate pregăteau cei mai buni sportivi din ţară. Spectatorii noştri erau exigenţi, dar şi fair-play, îşi încurajau sportivii preferaţi îi şi sancţionau dacă cumva greşeau şi încălcau regulamentul. Spectatorii de la Arena de Box erau însă primitori cu oaspecţii, chiar şi cu pugiliştii gălăţeni, pentru că, se ştie, era o permanentă competiţie între brăileni şi gălăţeni”, ne-a declarat campionul Niţă Robu, omul care a făcut, cândva, cinste oraşului şi ţării, urcând pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
Brăila a dat, odinioară, mari campioni ai sportului cu mănuşa – şi-i amintim aici numai pe fraţii Simion şi Calistrat Cuţov, Costică Dafinoiu, medaliat cu bronz la Olimpiada de la Montreal, din anul 1976, Niţă Robu, multiplu campion balcanic, şi Alexandru Giurgiu, campion european la Tineret. După 1990, însă, odată cu decăderea oraşului – devenit “oraş roşu”, sufocat de corupţie şi de sărăcie – rezultatele au fost puţine. În cei 30 de ani cât au trecut de la evenimentele din decembrie ’89, le poţi număra pe degete: Cristian Bălan, medaliat cu bronz la Campionatul European de la Salonic, din Grecia, la Tineret (1993) şi Robert Jitaru, dublu campion european la U22, în anii 2017 şi 2018.
Coincidenţă sau nu, decăderea oraşului a coincis cu ruinarea Arenei de Box, care, de aproape un deceniu, “se zbate în durerile facerii”.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
