Social Media

ADMINISTRAȚIE

Interese mari în Lacu Sărat

Timp de citire: 12 minute

• consilierii din comuna Chiscani au respins, în unanimitate, vineri, proiectul privind aprobarea “Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Lacu Sărat” • potrivit şefului PNŢCD Brăila, Gheorghe Chiru, partid reprezentat în Consiliul comunal, supărările au pornit de la faptul că PSD-iştii vor să îşi impună firmele de casă la viitoarele lucrări din Staţiune • Costică Cojea, primarul PSD din Chiscani, susţine că nu e împotriva asocierii, însă doar dacă municipiul îi va preda înainte patrimoniul deţinut în Lacu Sărat • primarul Marian Dragomir şi-a exprimat regretul în privinţa deciziei consilierilor chiscăneni şi i-a invitat să dezvolte singuri obiectivul turistic, considerând că a fost păcălit
 
O singură zi a ţinut “minunea” privind dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat. După ce preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, preciza, joi, că s-au făcut paşi concreţi în legătură cu actul constitutiv al “Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Lacu Sărat” şi că proiectul urma să fie supus dezbaterii în proxima şedinţă ordinară a CJ, o zi mai târziu ideea s-a năruit complet. Cum a fost posibil? Simplu. Consilierii comunei Chiscani au fost primii care au dezbătut proiectul şi l-au respins în unanimitate (inclusiv PSD-iştii), vineri, în cadrul şedinţei ordinare.
Dacă primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, a afirmat că decizia a fost luată deoarece consilierii nu au considerat oportună aprobarea asocierii înainte ca municipalitatea să predea comunei patrimoniul deţinut în Staţiune, însă că ideea rămâne în picioare, nu aceeaşi pare să fie şi opinia şefului municipiului. Edilul-şef Marian Dragomir s-a arătat profund dezamăgit de faptul că până şi consilierii PSD din Chiscani au votat împotrivă, astfel că a primit gestul drept unul legat de orgolii şi i-a invitat pe liderii administraţiei din Chiscani să dezvolte Staţiunea Lacu Sărat prin fonduri proprii.
Interesantă însă este varianta liderului PNŢCD Brăila, Gheorghe Chiru, despre întregul episod, în urma informaţiilor primite de la consilierul său la Chiscani, Radu Vasilică. Potrivit ţărănistului, chiscănenii nu au primit prea bine această asociere încă de la începuturile dezbaterilor pe această temă. Miza, spune Chiru, o constituie faptul că liderii PSD Brăila vor să îşi impună firmele “de casă” la viitoarea dezvoltare a Staţiunii Lacu Sărat, fără niciun fel de beneficiu pentru cei din comună.
 
Chiru: “Le dau dreptate. Chiscănenii au avut totdeauna numai de pierdut”
Preşedintele PNŢCD Brăila, Gheorghe Chiru a sărit, ieri, în apărarea consilierilor comunei Chiscani, susţinând că din informaţiile pe care le deţine, PSD-iştii au negociat prost de la bun început termenii acestei asocieri între Chiscani, Municipiu şi CJ. Acesta a criticat faptul că în 9 luni de zile de discuţii încă nu s-a ajuns la o formă care să fie benefică tuturor celor trei administraţii, care să salveze Staţiunea Lacu Sărat, în contextul în care a ajuns într-un stadiu jenant. Mai mult, în urma discuţiilor cu Radu Vasilică, consilier PNŢCD la Chiscani, liderul ţărănist a punctat că oamenii de acolo sunt extrem de sceptici în privinţa unei astfel de asocieri, în contextul în care şi în trecut au avut de suferit unele pierderi.
“Oamenii  din Chiscani au câştigat în instanţă şi nu vor să se asocieze cu Brăila. Sunt frustraţi din cauză că au mai păţit în trecut, în mandatul fostului primar o chestie urâtă. Se ştie că jumătate din Chiscani trăia din ceea ce însemna insula Fundu Mare (în Insula Mică a Brăilei), care a fost preluată de Stat şi e în proprietatea Parcului Naţional. Şi nu ar fi o problemă că a devenit Parc Naţional, dar nu reprezintă deloc plămânul acela de oxigen pe care l-au vrut unii, pentru că este exploatat în bătaie de joc. Zeci de mii de metri cubi de lemne curg zilnic şi trec Dunărea de acolo cu plopi, salcii, frasin, arţar. De aceea vorbesc de frustrarea şi de părerea de rău a acestor oameni. Chiscani era un mare crescător de animale, era un sat în care se practica pescuitul. Acum ei nu mai au niciun islaz, nu mai au niciun drept. Nu mai pot să facă absolut nimic. A devenit un fel de loc izolat din cauza intereselor unora care se tot învârt pe la putere prin oraşul Brăila şi nu numai. De asta sunt rezervaţi în a se asocia cu Brăila pentru Lacu Sărat”, a declarat Chiru.
Mai mult, ţărănistul a ţinut să precizeze că după episodul din Consiliu, primarul Costică Cojea a fost “săpunit” bine, sâmbătă, în Biroul Politic al PSD Brăila, lucru pe care îl consideră total nepotrivit anului 2017.
“Le dau dreptate ăstora care au votat în unanimitate, pentru că lucrurile sunt clare. Cei din Chiscani au avut totdeauna de pierdut. Tot ce au avut pe suprafaţa comunei, le-a fost înstrăinat într-un fel. Iar în asocierile astea în care se pare că vor să câştige tot cei din anturajul guvernanţilor locali – mă refer la firmele de costrucţii, cele care sapă pentru orice, inclusiv pentru tot ce înseamnă infrastructură, apă, electricitate, asfalt, absolut totul. Cei din Chiscani sunt conştienţi şi au spus-o clar. Dacă acceptă, tot ce au se va duce la clientela politică a PSD-ului din Brăila, care înseamnă o gaşcă. Nu vorbesc de PSD-iştii ăia mulţi, ci despre unii care tot papă banul public. Lucru care deranjează. În sinea mea aş fi vrut ca Lacu Sărat să fie administrat de municipalitate. E o forţă. Însă din ce spun cei din Chiscani  şi ei au forţa necesară de a-şi administra şi de a-şi dezvolta proprietatea. Fără intervenţiile şi fără a fi presaţi de cei din Brăila care au interese clare. Şi mă refer la interesele celor care au fost la putere în ultimii 25 ani. Şi ştim cine a condus staţiunea în perioada asta. Ştim ce partid. Cu toată trupa”, a mai completat ţărănistul.
Potrivit lui Chiru o variantă de rezolvare a problemei ar fi aceea de a-i lăsa pe chiscăneni să dezvolte Staţiunea Lacu Sărat fără oprelişti, iar a doua să se încerce o asociere între cele trei administraţii, însă una cât se poate de corectă şi egală din punct de vedere al câştigurilor pentru toate părţile implicate.
 
Cojea nu respinge asocierea, dar vrea patrimoniul înainte
Contactat, ieri, de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Costică Cojea, primarul din Chiscani, nu s-a ferit să recunoască faptul că şi consilierii PSD au respins proiectul, alături de toţi ceilalţi membri ai consiliului din comună.
“S-a votat în unanimitate împotriva asocierii. Consilierii au motivat că trebuie întâi să avem obiective de patrimoniu predate şi abia după aceea să se facă asocierea. Pentru că acum facem o asociere între cele trei entităţi fără să avem ceva palpabil. Brăila trebuie să ne predea domeniul public din staţiune şi km 10. Ei îl au prins în inventar. Sunt alei, trotuare, mai multe obiective. După aceea, noi să putem da drumul mai departe, să facem proiecte. Au fost făcute comisii din partea municipiului, a Chiscaniului s-au identificat obiectivele şi urmează paşii următori. Dar s-a ajuns la decizia asta pentru că nu s-a predat patrimoniul”, a declarat Cojea.
Întrebat dacă a avut discuţii la nivelul partidului, primarul din Chiscani a recunoscut că da, însă potrivit acestuia situaţia rămâne neschimbată, atât timp cât social-democraţii au doar 5 consilieri locali.
“Da, am spus care a fost problema, a rămas că vom mai purta discuţii în interiorul partidului. Bine, consilierii PSD sigur vor vota următoarea dată când va fi proiectul pe ordinea de zi, dar problema este la ceilalţi 10. Motivarea, v-am spus, a fost cu predarea patrimoniului. Din câte am înţeles proiectul era pe ordinea de zi şi la CJ şi CLM Brăila, săptămâna aceasta. Probabil că se va amâna un pic asocierea”, a mai adăugat sursa citată.
Potrivit primarului din Chiscani, structura politică a consiliului de acolo este următoarea: din totalul de 15 consilieri, 5 sunt PSD, 4 PNL, 2 ALDE şi câte unul PMP, PRM, UNPR şi PNŢCD.
 
Dragomir: «Am concluzionat că am fost minţit de primarul Comunei Chiscani»
Primarul Brăilei, Marian Dragomir, nu a primit prea bine gestul colegilor săi din Chiscani, precum şi a consilierilor de la celelalte partide în legătură cu refuzul de a realiza asocierea. Acesta a subliniat că cel mai tare l-a deranjat faptul că s-a permis dezvoltarea subiectului în contextul în care, liderii administraţiei din Chiscani ştiau că vor lua această decizie de la bun început. Acesta a încercat să prezinte pe scurt toţi paşii care s-au întreprins pentru salvarea Staţiunii Lacu Sărat de la venirea sa pe fotoliul de primar şi până la acest episod, pe care la catalogat ca fiind trist.
“După ani de procese, Comuna Chiscani câştigă în instanţă dreptul de administrare al Staţiunii Lacu Sarat, platforma chimică şi km 10. Dar este necesar să clarific faptul că s-a câştigat doar dreptul de administrare nu şi dreptul de proprietate asupra imobilelor din staţiune. Azi sunt proprietari: persoane fizice şi juridice, Primăria Municipiului Brăila şi Primăria Comunei Chiscani. După finalizarea procesului, ne-am întâlnit şi sub coordonarea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară am semnat procesul verbal prin care se recunosc limitele administrative ale celor două administraţii, aşa cum au fost stipulate în hotărârea instanţei. Am predat dosarele de rol fiscal către Comuna Chiscani pentru ca aceştia să poată încasa taxele şi impozitele locale. Ne-am întâlnit la Prefectura Brăila pentru a face demersuri în vederea inventarierii bunurilor din domeniul public şi privat al celor două localităţi. După ce am convenit etapele, am crezut că unii nu au înţeles, dar a fost nevoie de o nouă întâlnire pentru a înlătura efectele unei hotărâri de consiliu nelegale. Am constituit comisiile de inventariere a domeniului public şi privat, comisiile s-au întâlnit şi au lucrat pentru a stabili ce bunuri dorim să transmitem către Comuna Chicani. Urma să dicutăm despre transferul: locuinţelor pentru ca cei de la km. 10 care vor avea domiciliul în Comuna Chiscani să poată sta în locuintele sociale (cunoscut fiind faptul că în locuinţele sociale ale unei unităţi administrativ sociale nu pot locui cetăţeni ai altei unităţi), străzilor şi trotuarelor, fântânilor, corpurilor de iluminat etc. Ne-am întâlnit în formula – Preşedinte Consiliul Judeţean Brăila, Primari Municipiul Brăila şi Comuna Chiscani, secretari, jurişti, s-a lucrat la Statutul «Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Lacu Sarat», am negociat, ne-am exprimat toţi acordul şi susţinerea”, a declarat Dragomir.
Acesta a precizat că CJ Brăila a votat în buget suma de 200.000 lei pentru asociere, în timp ce primăria avea pregătită aceeaşi sumă în proiectul de buget ce urmează să fie dezbătut pe 30 martie. Potrivit sursei citate, şi primăria Chiscani urma să pluseze aceeaşi sumă, iar banii aceştia erau doar pentru prima etapă de funcţionare şi dezvoltare a staţiunii. După aceea, bugetul ar fi urmat să fie stabilit anual şi chiar să crească.
“Surpriza a venit de la Comuna Chiscani. Toţi consilierii locali (indiferent de partid) au votat împotrivă!!! Constat cu tristete că un proiect care avea ca singur scop dezvoltarea Staţiunii Lacu Sarat cu bani de la Consiliul Judeţean Brăila şi Primăria Brăila a fost respins de voinţa consilierilor locali din Comuna Chiscani. Cu alte cuvinte, ne-au spus că sunt stăpâni, că nu au nevoie de ajutorul nostru, de banii noştri, de dezvoltarea comună a acestei staţiuni. Pot să înţeleg orgoliile şi dorinta de supremaţie teritorială. Nu pot în schimb să înţeleg de ce nu au spus aceste lucruri deschis şi direct astfel încât să nu pierdem timp mergând la Bucureşti să rezervăm denumiri, să lucrăm la statute şi să ne atragă într-o campanie a minciunii. Puteau să spună sincer şi direct că ei nu sunt de acord cu asocierea. Am alocat bani din Bugetul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Brăila pentru ca această staţiune emblematică pentru Brăila să se poată dezvolta. Toţi banii rezultaţi din taxe şi impozite ar fi mers doar la Primăria Comunei Chiscani noi având ca unic scop dezvoltarea staţiunii şi a zonei turistice care să aducă un câştig indirect şi pentru Brăila. Din punctul meu de vedere orgoliul de stăpân a învins raţiunea de unire prin asociere pentru dezvoltarea unui obiectiv turistic”, a mai adăugat Dragomir.
Potrivit edilului-şef, şansele ca proiectul să mai continue au scăzut destul de dramatic după acest episod neplăcut.
“Stimaţi consilieri ai Comunei Chiscani, vă doresc succes şi vă transmit că acum o să dezvoltaţi staţiunea DOAR cu banii voştri. O să le explicaţi locuitorilor că aţi refuzat banii oferiţi gratuit de Judeţul şi Municipiul Brăila pentru dezvoltarea staţiunii şi că veţi rupe din fondurile Comunei Chiscani pentru a dezvolta o staţiune în care unii din locuitori nu au mai fost de ani de zile. Mi-am dorit mult această asociere pentru dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat. (…) În final, am concluzionat că am fost minţit de primarul Comunei Chiscani”, a conchis Dragomir.
În ciuda eforturilor noastre, preşedintele CJ Brăila nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere pe acest subiect. Vom reveni.

ADMINISTRAȚIE

Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei

Publicat

în

Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei

Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.

Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.

Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.

Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”;  “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.

Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.

Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.

Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde  de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele  fixate până acum pe bulevard

Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare

• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA

Publicat

în

Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare

Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.

Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.

Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:

  • C1 (garaj)
  • C2 (anexă)
  • C3 (pavilion administrative)
  • C4 (o altă anexă).

În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.

Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:

  • Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
  • Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
  • eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
  • punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.

Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.

Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei

În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.

Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.

”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală

Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.

Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:

  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
  • proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.

Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.

De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.

Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.

Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.

Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.

De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧