Cultură
Însurăţeii, comuna ctitorită de tineri căsătoriţi acum un secol şi jumătate
• Arhivele brăilene păstrează la loc de cinste Planul Cadastral al comunei Însurăţei, întocmit în anul 1879 • actul de constituire a comunei Însurăţeii datează din 4 noiembrie 1879 • sute de familii de tineri “însurăţei”, inclusiv veterani din Războiul de Independenţă, au primit loturi de teren pe vechea Moşie Muşeteanca, care aparţinuse, cândva, grecului Ipsilanti • localitatea s-a dezvoltat continuu, astfel că, în perioada interbelică, Însurăţei avea aproape 5.000 de locuitori, două şcoli şi două mori şi avea în componenţă şapte sate
Ctitorită pe vechea Moşie Muşeteanca, localitatea Însurăţei este aşezată la 47 de kilometri sud-vest de municipiul Brăila, pe partea dreaptă a pârâului Călmăţui. Când a luat fiinţă, în secolul XIX, localitatea se învecina la est cu satul Lacu Rezii, la vest cu Slujitorii Alboteşti (azi Zăvoaia), la nord cu Viziru şi la sud cu Cioara Doiceşti (azi Bărăganul). Însurăţei este una dintre puţinele localităţi brăilene al cărei act de naştere se păstrează integral. Este vorba de “Planul Cadastral al comunei Însurăţei din jud. Brăila, Plasa Balta”, întocmit la data de 4 noiembrie 1879.
Însurăţeii, ctitorit pe locul cătunului Pârlădeni
Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de consilierii arhivişti brăileni, comuna Însurăţei a luat fiinţă în anul 1879, în urma aplicării Legii Rurale – publicată în Monitorul Oficial nr. 135/20 iunie 1878, prin împroprietărirea mai multor familii cu 290 de loturi personale, precum şi cu loturi de 71 de pogoane “pentru trebuinţe comunale şi ale Statului”, dintr-un total de 3.261 de pogoane din Moşia Statului numită Muşeteanca. Moşia Muşeteanca aparţinuse, până la acea dată, de comuna Lacu Rezii, Plasa Balta.
Numele comunei, “Însurăţeii”, după cum reiese şi din Planul Cadastral – adevărat act de constituire a localităţii Însurăţei, întocmit la data de 4 noiembrie 1879 – vine de la denumirea sub care a fost cunoscută localitatea în epocă, plecând de la Legea Rurală din anul 1878, numită şi “Legea Însurăţeilor” (prin care au fost împroprietăriţi cu loturi familiile de tineri însurăţei). Cu circa 30 de ani înainte de 1879, pe la 1850, pe locul actualei comune Însurăţei exista un cătun numit “Târlele Pârlădeni”, aparţinând de vechea comună Lacu Rezii, unde locuiau câteva familii aşezate pe Moşia Muşeteanca, aparţinând lui Gheorghe Ipsilanti.
“Potrivit organizării administrativ-teritoriale din anul 1892, de comuna Însurăţei, care făcea parte din Plasa Balta, aparţineau satul Însurăţei sau Pârlădeni (reşedinţa) şi cătunul Caragica. În anul 1898, la loturile de casă existente, s-au adăugat alte 440 de loturi individuale, care au format aşezarea numită Însurăţeii Noi. Prima biserică din localitate a fost ridicată în anul 1891, sub patronajul “Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, iar prima şcoală a fost înfiinţată în anul 1882”, ne-a precizat consilierul arhivist Ştefania Botez, din cadrul Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale.
În 1930, Însurăţei avea în componenţă şapte sate
Potrivit documentelor, din anul 1900, şcoala din Însurăţei a avut un local propriu destinat instruirii copiilor din comună. Ca urmare a prosperităţii comunei brăilene, până în anul 1929, la Însurăţei s-au mai construit încă o şcoală şi o grădiniţă (“grădină de copii”, cum se numea atunci). Totodată, prima bancă populară din localitate a luat fiinţă în anul 1901, având iniţial 648 de membri şi un capital de 283.130 lei.
În anul 1921, când aparţinea de Plasa Viziru, comuna Însurăţei avea 3.789 de locuitori şi o Bancă Populară cu un capital de 534.495 lei. Potrivit Anuarului General al Oraşului şi Judeţului Brăila pe anul 1922 (imprimat de “Marea Fabrică Ancora Brăila”), la acea dată, în Însurăţei existau 15 cârciumari, cinci fierari, trei cizmari, doi cojocari şi trei dărăcitori. De asemenea, existau aici moara lui Simion Corbu şi moara lui Mihai Drăgan, un pod de beton peste pârâul Puturosu şi un altul, de lemn, pe Bolboacă, precum şi două şcoli: Şcoala nr. 1 (cu 205 elevi şi 112 eleve) şi Şcoala nr. 2, (cu 129 de elevi şi 157 de eleve).
În anul 1929, populaţia comunei Însurăţei ajunsese la 4.625 de locuitori (1.160 de familii), dintre aceştia fiind împroprietăriţi 668 locuitori cu 2.775 hectare teren arabil. Potrivit Legii din 1929 pentru organizarea administraţiei locale, în noua formaţiune administrativă a judeţului Brăila, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 1930, Însurăţei era comună rurală formată din satele: Însurăţei (reşedinţă), Ioneşti, Lacu Rezi, Lişcoteanca Cărămidari, Lişcoteanca Sătnoieni, Păneşti şi Zăvoaia.
Potrivit arhiviştilor brăileni, la data de 20 februarie 1934, localităţile rurale din judeţul Brăila au fost regrupate, iar comuna Însurăţei şi-a păstrat vechea reşedinţă, făcând parte, de data aceasta, din Plasa Viziru.
Schimbări semnificative în ceea ce priveşte jurisdicţia teritorială a localităţii nu s-au mai înregistrat până în septembrie 1950, după venirea comuniştilor la putere, când, în baza Legii nr. 5 pentru raionarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Populare Române (RPR), Însurăţei devenea reşedinţa comunei cu acelaşi nume, care cuprindea şi satul Lacu Rezi.
Până în anul 1960, Însurăţei a fost reşedinţa Raionului Călmăţui (care a purtat şi denumirea de “Raionul Însurăţei”).
“Documentele care alcătuiesc Fondul Primăria Comunei Însurăţei au fost preluate de instituţie în anul 1980, de la Consiliul Popular al comunei Însurăţei. De asemenea, în anul 2003, au fost integrate alte opt unităţi arhivistice în fond. Pentru perioada 1879-1920, lipsesc documentele create de instituţie (nu se cunosc cauzele lipsei), cu excepţia registrelor de stare civilă din perioada 1882-1898, care sunt incluse în Colecţia Registre de Stare Civilă Comunală”, a mai precizat sursa citată.
Fondul de arhivă deţinut de SJAN Brăila oferă informaţii preţioase (istorice şi practice) despre localitatea Însurăţei, prin principalele categorii de documente: dări de seamă, rapoarte, informări, proiecte de hotărâri şi procesele verbale ale sesiunilor Sfatului Popular Comunal; dări de seamă, planuri de muncă, informări, decizii şi procese verbale ale şedinţelor Comitetului Executiv al Sfatului Popular comunal; ordine, circulare, instrucţiuni, hotărâri, decizii şi dispoziţii ale forurilor ierarhice superioare, precum şi o bogată corespondenţă ce cuprinde date statistice preţioase privind aspecte ale activităţii administraţiei locale în domeniile: industrial-agricol, socio-uman, cultural-educaţional, electoral, financiar-gospodăresc, edilitar – care constituie coordonate esenţiale pentru comunitate.
Cultură
Clădirile trecutului și poveștile neștiute din spatele lor, explorate în acest weekend la Brăila
• ce viitor ar putea avea Cinema Central și cum pot fi readuse în viața comunității clădirile care au definit Brăila modernă? • acestea sunt câteva dintre întrebările la care vor încerca să răspundă arhitecți, cercetători și oameni de cultură, în cadrul evenimentului ”Zilele MuzA la Brăila”, programat pe 14 și 15 noiembrie
Brăilenii sunt invitați, pe 14 și 15 noiembrie, să redescopere o parte mai puțin explorată a istoriei orașului: arhitectura publică ridicată în perioada anilor ’60–’80. Prin evenimentul ”Zilele MuzA la Brăila. Conversații despre celălalt oraș”, Muzeul de Arhitectură din România propune tururi ghidate, întâlniri și dezbateri despre clădiri care au marcat dezvoltarea orașului și care, chiar dacă fac parte din peisajul cotidian, nu sunt întotdeauna privite ca elemente de patrimoniu.
Ce se va întâmpla cu Cinema Central? Ce valoare au astăzi Sala Polivalentă și Casa Tineretului? Cum pot fi readuse aceste clădiri în viața comunității, fără ca elementele care le definesc să fie pierdute? Sunt câteva dintre întrebările la care organizatorii și invitații evenimentului vor încerca să găsească răspunsuri.
Tururi prin oraș și întâlniri în care se va vorbi despre arhitectura Brăilei
Evenimentele se desfășoară pe parcursul a două zile și continuă demersul expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă în octombrie la Cinema Central. Prima întâlnire este programată sâmbătă, 14 noiembrie, când participanții vor putea descoperi, în cadrul unui tur ghidat, clădirile publice construite în perioada socialistă și poveștile din spatele lor. Traseul va porni chiar din expoziție și va continua pe străzile orașului.
Duminică, 15 noiembrie, discuțiile se mută la Teatrul ”Maria Filotti”, unde arhitecți, cercetători, specialiști în patrimoniu și reprezentanți ai administrației publice vor dezbate posibilitățile de valorificare a acestor construcții.
Un subiect important va fi viitorul fostului Cinema Central, clădire aflată în administrarea Primăriei Brăila. Municipalitatea are în vedere transformarea cinematografului într-un spațiu cultural destinat spectacolelor și evenimentelor.
Programul evenimentelor din 14 și 15 noiembrie
Sâmbătă, 14 noiembrie, între orele 14:00 și 17:00, este programat un tur ghidat al expoziției, urmat de o plimbare prin oraș, alături de Mihaela Camelia Roșu și Cristian Bădescu. Întâlnirea va avea loc la Cinema Central, de unde participanții vor porni într-un traseu dedicat arhitecturii publice din anii ’60–’80.
Vor fi prezentate clădiri, povești și transformări care au influențat viața comunității brăilene. Mihaela Camelia Roșu este profesoară de geografie, ghid local certificat și fondatoarea proiectului Walk This Way, Brăila, inițiativă lansată în 2018 din pasiunea pentru patrimoniul și istoria orașului.
Duminică, 15 noiembrie, între orele 11:00 și 13:30, la Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti”, va avea loc dezbaterea ”După fantezia modernizării. Ce viitor are «celălalt oraș» al Brăilei?”. Organizatorii recomandă participanților să ajungă începând cu ora 10:30.
Șase invitați din domeniile arhitecturii, cercetării, patrimoniului, managementului cultural și administrației publice vor analiza ce se poate face cu aceste clădiri, cum pot fi adaptate nevoilor actuale și ce rol ar putea avea în viața orașului în următorii ani.
Dezbaterea va fi structurată în trei secțiuni, moderate de Ilinca Păun-Constantinescu, arhitectă, curatoare și coordonatoarea programului MuzA, și Cristian Bădescu, arhitect și co-curator al expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”.
Patrimoniul unei perioade controversate
Prima discuție, intitulată ”Cum recunoaștem valoarea unei moșteniri incomode?”, îi aduce împreună pe arhitecta și cercetătoarea Irina Tulbure-Moldovan, conferențiară la UAUIM București, și pe arhitectul Alex Răuță, cercetător și președinte DOCOMOMO România. Cei doi vor aborda dificultatea de a privi arhitectura perioadei socialiste dincolo de contextul politic în care a fost realizată. Discuția va pune accent pe valoarea arhitecturală și istorică a acestor construcții, dar și pe importanța documentării și protejării lor.
Cum pot redeveni clădirile culturale locuri vii?
A doua secțiune, ”Cum putem construi un program public în aceste clădiri?”, îi reunește pe Monica Sebestyen, arhitectă, manager cultural și directoarea Cinema ARTA din Cluj-Napoca, și pe Radu Nichifor, regizor și manager al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. Dialogul va porni de la experiența readucerii în circuitul cultural a unor spații existente și va încerca să răspundă unor întrebări concrete: cum poate fi construit un program cultural atractiv, cum poate fi apropiat publicul de aceste locuri și ce funcție ar putea avea Cinema Central în peisajul cultural actual al Brăilei?
Transformarea fără pierderea valorii arhitecturale
Ultima secțiune, ”Cum transformăm fără să pierdem?”, îi aduce în dialog pe Corina Anghelescu, arhitect-șef al Municipiului Brăila, și pe Șerban Țigănaș, arhitect, profesor și decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca. Discuția va aborda provocările practice ale intervențiilor asupra clădirilor existente: regimul proprietății, legislația, nevoile actuale ale comunității și calitatea proiectelor de arhitectură. Pornind de la situația Cinema Central, invitații vor analiza cum pot fi adaptate aceste spații la cerințele prezentului, păstrându-le în același timp identitatea și valoarea. La final, publicul va putea interveni în discuție și va avea ocazia să își exprime opiniile despre viitorul cinematografului și al celorlalte clădiri publice importante ale Brăilei.
”Arhitectura celuilalt oraș”, expoziția care poate fi vizitată până pe 14 decembrie
Evenimentul din noiembrie continuă povestea expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă pe 3 octombrie la Cinema Central și curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu. Expoziția propune o incursiune în arhitectura civică a perioadei de modernizare socialistă și aduce în atenție 11 clădiri reprezentative pentru dezvoltarea Brăilei.
Printre acestea se numără Cinema Central, Primăria, Hotelul Traian și punctele termice CET din cartierul Hipodrom. Prin machete, fotografii de arhivă, imagini actuale și desene, vizitatorii pot descoperi modul în care aceste construcții au contribuit la schimbarea orașului. Ridicate într-o perioadă marcată de industrializare și extindere urbană, ele au oferit noi spații pentru cultură, administrație, sport, comerț și petrecerea timpului liber. Unele și-au păstrat funcțiunea inițială, altele au fost transformate sau au pierdut rolul pentru care au fost construite. Cu toate acestea, continuă să fie repere importante în peisajul urban.
Demersul expozițional își propune să depășească asocierea automată a acestor clădiri cu perioada politică în care au apărut și să aducă în atenție calitățile lor arhitecturale, precum și locul pe care îl ocupă în istoria orașului. Expoziția poate fi vizitată până pe 14 decembrie 2026, în foaierul Cinema Central, situat pe Calea Galați nr. 8. Programul de vizitare este următorul: Vineri: 15:00–19:00; Sâmbătă și duminică: 11:00–17:00.
Cinema Central este a treia clădire pe care MuzA o redeschide temporar publicului în acest an, după Palatul Creditului Funciar Rural din București și Hotelul Ștefănescu din Băile Govora.
Brăila, ultima oprire din primul an al muzeului călător MuzA
Brăila reprezintă a treia și ultima oprire din primul an al proiectului MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, dedicat temei curatoriale ”Fantezia”. Aceasta este prima dintre cele patru teme concepute de Ilinca Pop-Gălățianu și Tudor Elian și explorează felul în care a fost imaginat orașul modern în perioada anilor ’60–’80, sub influența ideii de progres și modernizare. Lansat în 2026, MuzA este un muzeu itinerant care își propune să aducă arhitectura mai aproape de public și să deschidă conversații despre relația dintre oameni și spațiile în care trăiesc.
În următorii patru ani, proiectul va ajunge în alte 11 locuri din România, de la orașe mari la comunități mai mici. Fiecare oprire presupune cercetarea arhitecturii locale, organizarea unei expoziții și desfășurarea unui program public dedicat comunității.
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiectul este finanțat prin Timbrul Arhitecturii și implementat în perioada 2026–2029 de Asociația IDEILAGRAM. Participarea la evenimentele din 14 și 15 noiembrie este gratuită, în limita locurilor disponibile. Mai multe informații despre proiect și evenimente pot fi găsite pe pagina de Facebook și Instagram MuzA, precum și pe site-ul oficial www.muzeuldearhitectura.ro.
Cultură
„Atât de familiar”, povestea a două femei adoptate din același orfelinat din Brăila la începutul anilor ’90, proiecție specială la Palatul Lyra, cu intrare liberă
• sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film) • proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila • ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații
Două femei adoptate din același orfelinat din Brăila, la începutul anilor ’90, se reîntâlnesc cu trecutul lor în România, într-o căutare care le va schimba felul în care își privesc propriile familii. Ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații.
Filmat pe parcursul a șase ani, documentarul «Atât de familiar» (Something Familiar), regizat de cineasta britanico-română Rachel Tâpârjan și produs de Manifest Film, va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, pe 14 noiembrie, de la ora 18:00, cu intrare liberă, în prezența regizoarei și a producătoarei Elena Martin.
Facebook event: https://fb.me/e/50YckOdxn
Filmul a avut premiera internațională în cadrul CPH:DOX 2026, unul dintre festivalurile de referință ale cinemaului documentar contemporan, și este nominalizat la trei categorii ale British Independent Film Awards 2026. Recent, regizoarea Rachel Tâpârjan a primit BFI & CHANEL Filmmaker Award pentru viziunea sa cinematografică îndrăzneață, premiu care i-a fost înmânat de actrița Gwendoline Christie.
Dincolo de adopție, o poveste despre familie și identitate
Rachel a crescut în Marea Britanie, iar Mihaela în Canada, la mii de kilometri distanță una de cealaltă. La peste trei decenii de la adopție, Mihaela îi cere ajutorul pentru a-și găsi mama biologică. Rachel acceptă să o însoțească în România și să-i filmeze căutările, fără să bănuiască faptul că această experiență o va aduce față în față cu propria istorie de familie.
Brăila, orașul din care au fost adoptate cele două protagoniste, devine un loc esențial al acestei căutări. Pentru a reconstitui istorii de familie vechi de peste trei decenii, echipa a cercetat documente de adopție și a căutat rude, cu ajutorul localnicilor și al autorităților. Descoperirile făcute de-a lungul anilor au schimbat inclusiv direcția documentarului.
„Atât de familiar” este însă departe de a fi un documentar convențional despre adopțiile internaționale din România anilor ’90. Îmbinând investigația, arhivele personale, secvențele de ficțiune și improvizația, Rachel Tâpârjan construiește un film profund personal, în care adevărurile dureroase coexistă cu umorul, imaginația și speranța.
Una dintre cele mai surprinzătoare alegeri ale regizoarei este de a invita mai multe actrițe, printre care Ozana Oancea, Dana Voicu și Oana Jindiceanu, să interpreteze rolul mamei sale biologice. Rachel le întâlnește pentru prima dată în fața camerei și poartă cu ele, fără un scenariu prestabilit, conversațiile pe care nu le-a putut avea cu propria mamă.
„Creativitatea e o formă de joacă, iar joaca e triumful suprem asupra traumei”, spune regizoarea Rachel Tâpârjan, care este doctor în asistență socială și cadru universitar la Teesside University, în Marea Britanie.
Proiecție specială cu intrare liberă la Palatul Lyra din Brăila, în prezența regizoarei
Sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film). Proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila.
Filmul intră în cinematografele din România pe 13 noiembrie, distribuit de Filmways.
Programul proiecțiilor „Atât de familiar”: https://manifestfilm.ro/atat-de-familiar/
„Atât de familiar” (Something Familiar, România–Marea Britanie, 2026, 89 min.) este produs de Manifest Film (România), prin Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin, în coproducție cu My Accomplice din Regatul Unit, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), în colaborare cu Televiziunea Română.
Proiectul a fost susținut de BFI & Doc Society (prin BFI Doc Society Fund, sub îndrumarea lui Luke W. Moody si Sandra Whipham), Creative Europe MEDIA, CIRCLE Women Doc Accelerator și Chicken & Egg Films.
Manifest Film este o casa de producție de film cu multiple selecții și premii naționale și internaționale (Sundance, Berlin, Toronto, CPH, IDFA etc.).
Mai multe noutăți despre film:
https://www.facebook.com/ManifestFilm.RO
https://www.instagram.com/manifestfilm.ro
Parteneri media: Radio România Cultural, Cărturești, Adevărul de Weekend, Cinefan, Films in Frame, IQads, Like5, LiterNet, Pagina de Psihologie, Revista FILM, Urban, Zile și Nopți, F-SIDES, FILIA.
CELE MAI CITITE
