Învățământ
Inginer, medic, ofițer. Meseriile cele mai ”vânate” de absolvenții brăileni
• ingineria, IT-ul, medicina și carierele din Armată sau Poliție se află în topul preferințelor elevilor brăileni care termină liceul în acest an • potrivit studiului anual realizat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Brăila și Inspectoratul Școlar Județean, peste opt din zece viitori absolvenți intenționează să își continue studiile, în timp ce interesul pentru plecarea imediată în străinătate a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani
Peste opt din zece elevi brăileni care termină liceul își doresc să își continue studiile după absolvire, iar domeniile tehnic, medical și apărare sunt cele care atrag cele mai multe opțiuni pentru viitor.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de clasa a XII-a, realizat în perioada februarie-martie 2026 de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Brăila, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 859 de elevi din 21 de unități de învățământ din județ, dintre care 517 fete și 342 băieți. Majoritatea respondenților provin din mediul urban (71%), restul fiind din mediul rural (29%).
Facultatea rămâne prima alegere
La întrebarea ”Ce intenționezi să faci după terminarea clasei a XII-a?”, 82,8% dintre elevi au declarat că doresc să își continue studiile. Dintre aceștia, cei mai mulți aleg facultățile de stat, forma de învățământ preferată fiind studiile universitare de lungă durată.
În cifre concrete, 627 de elevi au indicat că își doresc să urmeze o facultate de stat, iar dintre cei 711 respondenți care intenționează să își continue studiile, aproape nouă din zece preferă cursurile la zi. Datele relevă și un fenomen tot mai prezent în rândul tinerilor: dorința de a combina educația cu experiența profesională.
Aproape 69% dintre elevii care vor să urmeze studii superioare intenționează să se și angajeze în această perioadă. La nivelul întregului eșantion, 62,4% dintre respondenți își doresc să studieze și să muncească simultan.
Tehnicul, medicina și apărarea – cele mai căutate domenii
Analiza opțiunilor profesionale arată că preferințele elevilor s-au menținut relativ constante față de anii precedenți, însă cu o schimbare importantă: domeniul Armată/Poliție a urcat pe locul al treilea în clasamentul preferințelor.
Astfel, topul domeniilor în care elevii și-ar dori să profeseze este următorul:
- Tehnic (inginerie, IT, arhitectură, construcții, agricultură) – 19,8%;
- Medical (medicină, asistență medicală, farmacie, tehnică dentară) – 16,6%
- Armată/Poliție – 14,6%.
Rezultatele evidențiază și diferențe de opțiuni între fete și băieți.
Cei mai mulți băieți se orientează către domeniul tehnic și cel al apărării, în timp ce fetele aleg în special domeniul medical și pe cel social. Creșterea interesului pentru carierele din sistemul de apărare și ordine publică reprezintă una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului din acest an, în contextul în care acest domeniu câștigă teren în fața unor specializări care ocupau în trecut poziții superioare în clasamentul preferințelor.
Angajarea imediată după liceu, opțiune pentru unul din zece elevi
Un procent de 11% dintre elevii chestionați au declarat că intenționează să se angajeze imediat după terminarea liceului, fără a continua studiile.
Pentru acești tineri, principalul motiv este independența financiară. Aproape jumătate dintre ei afirmă că doresc să câștige bani și să se întrețină singuri, în timp ce alții urmăresc acumularea de experiență profesională sau economisirea unor resurse pentru viitor.
Interesant este faptul că, pentru al doilea an consecutiv, sectorul de stat devine principalul angajator preferat de absolvenții de liceu. Aproape jumătate dintre cei care vor să se angajeze își doresc un loc de muncă în instituții publice din Brăila.
În ceea ce privește domeniile în care elevii și-ar dori să existe mai multe oportunități de angajare în județ, pe primul loc se află Armată/Poliție, urmat de sectorul serviciilor și de domeniul IT.
Tot mai puțini elevi vor să plece în străinătate
Doar 6,29% dintre respondenți au declarat că intenționează să plece în străinătate imediat după absolvirea liceului, cel mai mic procent înregistrat în ultimii cinci ani.
Pentru cei care aleg această variantă, principalul motiv rămâne munca, peste 40% dintre respondenți indicând această opțiune. În același timp, interesul pentru studiile în străinătate a crescut semnificativ față de anii precedenți, ajungând la 24%.
Aproape jumătate dintre elevii care intenționează să plece peste hotare afirmă că și-ar dori să se stabilească definitiv în țara aleasă.
Familia, principalul reper în alegerea viitorului
Atunci când iau decizii privind traseul educațional și profesional, cei mai mulți elevi se consultă cu părinții. Peste 87% dintre respondenți au indicat familia drept principalul factor de sprijin. Urmează colegii și prietenii, dar și rudele sau alte persoane apropiate. Aproape jumătate dintre elevi apreciază și rolul mediului școlar – diriginți, profesori și consilieri școlari – în procesul de orientare profesională.
În ceea ce privește factorii care influențează alegerea unei profesii, pe primul loc se află aptitudinile și interesele personale, urmate de perspectiva financiară și de rezultatele școlare.
Cristina Nazare, director CJRAE Brăila: ”Tinerii își construiesc tot mai clar parcursul profesional”
Directorul CJRAE Brăila, profesor Cristina Nazare, subliniază că rezultatele studiului confirmă interesul crescut al elevilor pentru educație și pentru o planificare atentă a carierei.
”Datele obținute în acest an arată că majoritatea elevilor își doresc să își continue studiile și că opțiunile lor profesionale sunt din ce în ce mai bine conturate. Observăm o orientare puternică spre domeniile tehnic și medical, dar și o creștere semnificativă a interesului pentru carierele din sistemul de apărare și ordine publică.
În același timp, tot mai mulți tineri își propun să combine studiile cu activitatea profesională, ceea ce demonstrează maturitate și dorința de a dobândi experiență încă din perioada formării academice”, a declarat directorul CJRAE Brăila.
Studiul realizat anual de CJRAE Brăila are rolul de a oferi o imagine cât mai clară asupra aspirațiilor educaționale și profesionale ale viitorilor absolvenți de liceu și constituie un instrument important pentru adaptarea activităților de consiliere și orientare școlară la nevoile reale ale elevilor.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
