Învățământ
Încercare eşuată! Şcolile nu se închid încă în contextul Covid-19!
• cum numărul îmbolnăvirilor a crescut semnificativ în ultima perioadă, în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Brăila de luni, inspectorul şcolar general, prof. Viorel Botea, a sugerat ca toate şcolile să treacă în scenariul roşu (şcoală online) pentru două săptămâni, pentru a limita astfel posibilitatea apariţiei unor focare de Covid-19 în unităţile de învăţământ • propunerea acestuia a fost susţinută şi de subprefectul Simona Drăghincescu • de cealaltă parte, primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ, Francisk Chiriac, s-au opus măsurii închiderii şcolilor, argumentul lor fiind acela că nu trebuie închise toate unităţile, ci doar cele unde apar focare de coronavirus
Cum îmbolnăvirile cu noul coronavirus se înmulţesc în Brăila, luni, în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Brăila, s-a discutat şi varianta închiderii şcolilor din municipiu pentru două săptămâni şi adoptarea scenariul roşu (şcoală online), măsură ce ar limita răspândirea virusului SARS-CoV-2 din punctul de vedere al iniţiatorilor. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, prof. Viorel Botea, este cel care a venit cu această propunere, motivând că trebuie împiedicată apariţia focarelor de Covid-19 în şcoli. Propunerea a fost susţinută de subprefectul Brăilei, Simona Drăghincescu, însă nu şi de primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ, Francisk Chiriac, care au fost de părere că trebuie închise doar şcolile unde apar focare. În final, după ce membrii CJSU şi-au exprimat votul în legătură cu această chestiune, s-a stabilit că pentru moment şcolile nu se vor închide, iar elevii din municipiu vor continua să înveţe după scenariul galben (cursuri faţă în faţă combinate cu ore online). Redactorii “Obiectiv” i-au contactat pe cei patru reprezentanţi ai autorităţilor locale pentru a le asculta argumentele pro şi contra închiderii şcolilor în contextul prevenirii virusului SARS-CoV-2.
Viorel Botea: “Dacă apare un focar într-o şcoală după aceea avem o problemă”
Inspectorul şcolar general ne-a declarat că măsura trecerii în scenariul roşu (şcoală online) pentru două săptămâni ar diminua riscul apariţiei de focare Covid-19 în şcoli, în condiţiile în care sunt raportate noi cazuri de coronavirus de la o zi la alta.
“Am participat online la şedinţă unde am sugerat acest lucru, având în vedere că rata este de peste 1,5 la mia de locuitori în municipiul Brăila şi din câte ştiu eu este în continuă creştere. În momentul de faţă, în Brăila, în şcoli, nu există transmitere intracomunitară. Sunt cazuri izolate unde am luat imediat măsuri. Da, nu avem probleme în acest moment, dar elevii intră în contact cu diverse persoane din afara şcolii şi totul se poate răspândi foarte rapid. Eu vreau să evit acest lucru. Că dacă a intrat un focar într-o şcoală după aceea am o problemă pentru că avem o transmitere intracomunitară. Lucrurile s-ar duce într-o altă direcţie şi nu ar fi ok. Dinamica este în creştere la nivelul judeţului şi fiind în creştere nu pot să aştept să fie rata nu ştiu cât la sută şi să închid şcolile. Nu este vorba de a crea o isterie sau o situaţie de teamă, este vorba că trebuie să apărăm cu orice preţ sănătatea oamenilor din sistemul educaţional: elevi, profesori, personal didactic, personal didactic auxiliar şi nedidactic. Şi acest preţ ţine de deciziile pe care le luăm noi”, ne-a explicat inspectorul şcolar general.
Subprefectul Brăilei: “Încercăm să oprim diseminarea virusului”
Subprefectul Simona Drăghincescu a susţinut propunerea lui Botea, fiind de părere că este o măsură bună pentru a limita răspândirea virusului.
“Am susţinut propunerea domnului Botea, şi au susţinut-o şi alţi colegi. Acum, când se vede că numărul infecţiilor a crescut destul de repede la Brăila, încercăm să oprim puţin diseminarea virusului. Dar nu se va opri şcoala, se trece în varianta online. Într-advăr, nu era obligatoriu ca la 1,5 rata să închidem şcolile, dar ca să evităm să ajungem la 3, şi probabil că o să ajungem în ritmul asta, şi ca să evităm să oprim şi alte activităţi şi aşa mai departe, am preferat să încercăm să adoptăm o măsură de prevenţie şi de precauţie. Probabil o să le închidem când o să fie 3% dar o să fie cam târziu. O să închidem la 3% şi şcolile şi restaurantele şi aşa mai departe. Fac un apel prin intermediul dumneavoastră la toţi cetăţenii Brăilei să dea dovadă de responsabilitate pentru că în cazul în care va creşte rata îmbolnăvirilor peste o limită admisă de 2,5 şi se ajunge undeva la 3 foarte multe vor fi închise şi vom avea o problemă”, a argumentat Simona Drăghincescu.
Dragomir şi Chiriac: “Trebuie închise doar şcolile unde sunt focare Covid-19”
Acesta a fost argumentul primarului Marian Dragomir şi al preşedintelui Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, care nu au susţinut măsura închiderii tuturor şcolilor pentru două săptămâni. Trebuie precizat că edilul-şef nu are drept de vot în CJSU Brăila şi doar şi-a exprimat opinia vizavi de această propunere.
“Eu am susţinut să nu se închidă şcolile pentru că şcoala online nu este cea pe care şi-o doresc părinţii. Chiar dacă învăţătoarele şi profesorii se străduiesc pentru a preda elevilor şi online, rezultatele nu sunt cele pe care ni le dorim în această situaţie. Şi atâta timp cât nu există focare în şcoli, nu există nicio logică să se închidă şcolile. Dacă vor apare focare la un moment dat, atunci e de înţeles acest lucru. Momentan nu este cazul. Aceeaşi opinie a avut-o şi Direcţia de Sănătate Publică Brăila”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.
Preşedintele CJ, care are drept de vot în CJSU, a votat împotriva trecerii şcolilor în scenariul roşu pentru două săptămâni.
“Am votat împotrivă deoarece am considerat că se pot închide şcolile acolo unde sunt focare dar nu toate şcolile. Închidem toate şcolile din municipiu că e focar la Ianca. Nu are nicio logică!”, ne-a spus Chiriac.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
