CULTURĂ
În septembrie, începe a doua ediţie a Festivalului Internaţional EuroPoezia
• în perioada 14-18 septembrie va avea loc a II-a ediţie a Festivalului Internaţional EuroPoezia, având ca invitaţi poeţi din Cahul, Republica Moldova şi din România
În perioada 14-18 septembrie 2017 va avea loc a II-a ediţie a Festivalului Internaţional EuroPoezia. Dacă anul trecut au fost invitaţi poeţi din Franţa, aceasta va fi o ediţie Brăila (România) – Cahul (Republica Moldova).
În această periopadă, vor fi prezenţi poeţi din mai multe ţări europene, iar printre invitaţi se vor afla: Serge Basso de March, Francesco Buffoni, Laura Garavaglia, Dante Maffia, Roberto Mussapi, Claudio Pozzani, Stefano Strazzabosco, Francesco M.T.Tarantino din Italia, Teo Chiriac, Iulian Filip, Ion Hadârcă din Republica Moldova şi un invitat special din Croaţia, Dražen Katunarić. Nu vor lipsi nici invitaţii din România: Simion Bogdănescu, Constantin Gherghinoiu, Adrian Popescu, Christian Wilhelm Schenk, Cassian Maria Spiridon, Paul Sânpetru, Camelia Radulian, Nicolae Grigore Mărăşanu, Amelia Stănescu, Carmen Secere.
Anul acesta, Festivalul Internaţional EuroPoezia se află la a-II-a ediţie şi, dacă în prima ediţie au fost invitaţi scriitori din Franţa, în ediţia viitoare, cu prilejul evenimentului “Poezia uneşte Europa”, urmează să fie invitaţi 15 scriitori străini din diverse ţări. “Cu acest festival dorim să facem cunoscută poezia contemporană europeană. Invitaţii sunt dintre cei mai importanţi scriitori la acest moment”, ne-a declarat Stere Bucovală, directorul festivalului.
Potrivit sursei citate, în fiecare seară, la această ediţie vor fi recitaluri susţinute de poeţi, seri de poezie şi de muzică. Vor cânta Vanessa Radu, Dan Vană şi Florin Săsărman, iar poeţii vor recita din creaţiilor lor.
“Facem acest festival pentru a cultiva poezia contemporană europeană în România, dar nu este un festival-concurs, ci unul cu poeţi consacraţi ai Europei, cu elitele. În spatele fiecărei ediţii se adună o antologie cu 15 texte pentru fiecare poet din străinătate, traduse în limba română de către traducători avizaţi, lăsând amprenta aşteptată de organizatori. Pe parcursul festivalului, sunt organizate schimburi de păreri în ceea ce priveşte poezia europeană şi nu numai -şi sunt puse în evidenţă valorile. De obicei, serile se termină târziu în noapte, printr-un recital-maraton de poezie şi muzică. Pentru că festivalul nu este un concurs, invitaţii în general primesc distincţii, care îi marchează ca scriitori în Europa. Cât priveşte scriitorul român, în această antologie el are parte de jumătate din spaţiul cărţii şi, bineînţeles, la fel ca şi scriitorii din celelalte ţări, este vorba de scriitori consacraţi”, a precizat Stere Bucovală.
Dincolo de valoarea scriitorilor invitaţi, fiecare ediţie este însoţită de critici la fel de consacraţi, care, în timpul festivalului, subliniază importanţa fiecărui scriitor în parte şi face referire la întreaga operă a fiecăruia. Nu în ultimul rând, traducătorii participă cu experienţa lor la această antologie, experienţă care este covârşitoare de fapt, în calitatea textelor. Cu alte cuvinte, un festival care aduce la Brăila cele mai cunoscute nume ale poeziei contemporane europene, cei mai buni critici şi cei mai buni traducători.
CULTURĂ
Atelier de radiofonie la Centrul Diversității Culturale
• cu prilejul Zilei Radioului Național, colecționarul Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri”, a expus 20 de radiouri la Muzeul Brăilei Carol I” și le-a explicat celor prezenți cum funcționează aparatele vechi de un secol
Cu prilejul Zilei Radioului Național (1 noiembrie), ing. Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri” – brăileanul care deține în colecția sa peste 350 de aparate din perioada 1923-1980, perfect funcționale – a susținut primul Atelier de radiofonie, organizat în parteneriat cu Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I”.
Cu acest prilej, colecționarul brăilean a expus 20 dintre radiourile sale și le-a prezentat publicului, efectuând, totodată, demonstrații practice, spre încântarea celor mai mici spectatori.
Atelierele radiofonice se desfășoară periodic, iar pentru a participa la aceste întâlniri, pasionații de radiofonie se pot programa la numerele de telefon: 0751.180.511 și 0339.40.10.02.
De Ziua Radioului Național, cei interesați au putut urmări, de asemenea, o prezentare „colorată” cu multe trimiteri la România și Brăila multietnică de altădată, difuzată la TVR 1, în Emisiunea Europolis, despre prima expoziție organizată cu radiouri din colecția ing. Nicușor Popoacă (în 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale), alături de o expunere despre istoria radioului în țara noastră și contribuția unor personalități (multe dintre ele brăilene) la evoluția Radio România.
A prezentat: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
Participanții la Atelierul de radiofonie au putut vizita și expozițiile temporare deschise la Centrul Diversității Culturale, din Piața Traian nr. 3.
Inginerul Nicușor Popoacă este fondatorul Muzeului Privat al Radioului de la Brăila. În prezent, deține peste 350 de radiouri vechi, de colecție, perfect funcționale, care pot fi admirate în imobilul de pe Strada Podului nr. 6, din cartierul Islaz.
Sunt deja șase ani de când inginerul electronist Popoacă, pasionat colecționar, a pus bazele unei astfel de instituții.
Potrivit informațiilor furnizate de cunoscutul colecționar, la ora actuală, în România mai sunt doar trei muzee ale radioului, pe care domnia sa le-a și vizitat.
Primul și cel mai mare muzeu al radioului este cel din orașul Siret, județul Suceava, la care toate radiourile expuse sunt funcționale.
Al doilea este, de fapt, o sală în cadrul Muzeului Recordurilor din București, însă radiourile expuse nu sunt funcționale, iar al treilea este găzduit de Muzeul Tehnicii de la Palatul Culturii din Iași, unde, de asemenea, radiourile nu sunt funcționale.
Inginerul Nicușor Popoacă a început să colecționeze radiouri în urmă cu opt ani, după ce a suferit un infarct miocardic cu stop cardiorespirator și a stat două zile în comă.
La vârsta de 13 ani, construise, deja, primul său aparat de radio cu lămpi, perfect funcțional, iar în liceu a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică.
A reușit să strângă, în opt ani, peste 350 de radiouri, cele mai multe din perioada 1923-1965, de producție germană și nu numai, pe care le-a reparat, aparatele fiind acum în perfectă stare de funcționare.
CULTURĂ
Vernisajul Salonului Internațional de Grafică Digitală 2026, ediția a II-a, la Centrul Cultural Nicăpetre
• evenimentul a avut loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, în clădirea-monument istoric de pe Strada Belvedere nr. 1 – fosta Casă Embiricos • expoziția reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume
Sâmbătă, 31 octombrie 2026, începând cu ora 13:00, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Cultural Nicăpetre (fosta Casă Embiricos, monument istoric) de pe Strada Belvedere nr. 1, a avut loc deschiderea celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de Grafică Digitală (SIGD 2026).
Potrivit organizatorilor, evenimentul reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume (Germania, Olanda, Anglia, Franța, Mexic, SUA, Israel, Belgia, Canada), structurat sub îndrumarea atentă a unei echipe dedicate, formată din curatorii Ana Amelia Mădălina Dincă (critic de artă) și Nicoleta Elena Albu (educator muzeal), alături de coordonatorul de proiect Adrian Branea. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 noiembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.
„Într-o epocă a transformărilor tehnologice rapide, acest salon își propune să redefinească percepția publicului asupra noului val de expresie vizuală. Departe de a fi o simplă „artă pe calculator” generată automat sau un produs lipsit de efort creativ, arta digitală prezentă în cadrul salonului demonstrează că ecranul și tableta grafică sunt doar instrumente contemporane, extensii ale minții și sensibilității umane, la fel cum au fost cândva penelul sau dalta. Actul creației rămâne profund autentic și riguros: în spatele fiecărui pixel se ascund legi fundamentale ale compoziției, geometrii complexe, construcții elaborate de perspectivă și armonii cromatice studiate. În ciuda prejudecăților actuale legate de inteligența artificială generativă, lucrările expuse reconfirmă valoarea de neînlocuit a artistului ca vector conceptual”, precizează organizatorii evenimentului de la Centrul Cultural Nicăpetre.
În opinia echipei care a pus la punct evenimentul, tehnologia nu înlocuiește meșteșugul, ci îi extinde limitele, transformând viziunea interioară a creatorului într-o realitate estetică palpabilă, unică și profund umană.
Publicul brăilean este invitat să exploreze un spațiu expozițional unde tehnicile tradiționale de compoziție fuzionează cu inovația digitală, oferind o perspectivă proaspătă asupra modului în care arta contemporană depășește granițele geografice și materiale. Expoziția a fost organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR).
CELE MAI CITITE
