Sănătate
Imunoglobulina înseamnă viaţă pentru un brăilean
• bărbatul a fost diagnosticat cu imunodeficienţă primară în primăvara lui 2017 • el are nevoie de tratament cu imunoglobulină pentru tot restul vieţii, numai că nici n-a intrat bine în programul naţional de tratare că au şi început sincopele în aprovizionarea cu medicamente • brăileanul ne-a povestit că au existat luni întregi în care nu a primit nici măcar o doză de imunoglobulină
De aproape jumătate de an, medicii şi pacienţii cu imunodeficienţă primară strigă după ajutor, după ce imunoglobulina a dispărut din farmaciile marilor spitale din ţară, iar o femeie a murit din cauza lipsei acute a tratamentului. Un brăilean, care a dorit să rămână sub anonimat, ne-a povestit însă ce înseamnă pentru el tratamentul cu imunoglobulină şi care sunt riscurile la care îl expune statul român, care l-a lăsat fără flacoanele de “Intratect”. Îi vom spune “Ionuţ”, un nume ales la întâmplare. Pentru “Ionuţ”, problemele de sănătate au început în urmă cu aproximativ 2 ani. Răcea frecvent, urma tratament cu antibiotice, iar după maximum o săptămână, făcea din nou infecţie respiratorie. A umblat prin spitalele din Brăila, Galaţi şi Bucureşti, iar în urmă cu un an, medicii l-au diagnosticat cu imunodeficienţă primară. De fapt, organismul îl “trăda” în faţa virozelor, pentru că nu producea suficienţi anticorpi pentru a-l proteja de bacterii şi virusuri. A intrat într-un program naţional, iar în prezent urmează tratament cu “Intratect”, 5 doze pe lună. De aproape jumătate de an, “urmează” e mai mult spus teoretic, pentru că practic, au existat luni când i s-au administrat doar 3 sau 4 doze din necesarul de 5, dar au fost şi luni când a fost tras pe linie moartă. Şi nu din vina medicilor sau a spitalului, ţine să sublinieze brăileanul, ci a aprovizionării deficitare, din cauza contractelor şi a celor de la conducerea ţării.
“Problemele pe care le am sunt aceleaşi pe care le ştie toată lumea. Administrarea a fost cu sincope, pentru că aprovizionarea s-a făcut cum s-a făcut. Eu am nevoie lunar de 5 doze, raportat la greutatea pe care o am. Au fost luni când am primit 5, luni când am primit 3 sau 4, luni când n-am primit deloc. În ultimul timp, n-am primit deloc, de când a început criza. De vreo lună, am început să primesc iar tratamentul. Imediat cum au venit dozele, am fost chemat la spital şi mi s-au administrat. Merg la tratament la un spital din Bucureşti. Acolo vin toţi cei care au astfel de probleme. E un program naţional, sunt doar câteva centre în ţară unde se administrează acest tratament”, ne-a povestit bărbatul.
Unii pacienţi ştiau încă din primăvara lui 2017 de criza de imunoglobulină
Boala de care suferă “Ionuţ” nu are leac, astfel că a devenit dependent pe viaţă de acest “Intratect”, tratament cu imunoglobulină. În cazul în care nu-i este administrat, apar din nou infecţiile respiratorii, care se pot agrava, dacă organismul nu este ajutat să lupte împotriva lor. “În cazul meu, dacă nu primesc tratamentul, fac infecţie respiratorie. Adică nu sunt protejat şi, în lipsa acestor anticorpi, răcesc. Problema este că se repetă aceste răceli. Înainte să încep acest tratament, am avut perioade când nu scăpam de viroze. Nu ştiam ce se întâmplă, pentru că urmam tratament cu antibiotic, apoi după o săptămână aveam iar infecţie respiratorie. Să fie treabă de aproape 2 ani. De un an, fac tratament cu imunoglobuline. Am făcut tot felul de analize, nu ştiam iniţial cui să mă adresez, dar din aproape în aproape am ajuns la un spital din Bucureşti şi acolo mi s-a confirmat diagnosticul de imunodeficienţă primară, mi s-au adminstrat aceste imunoglobuline, în măsura în care le-a avut şi spitalul, pentru că totul depinde de aprovizionare, nu de medicii de acolo. Când am intrat eu în program, nu erau probleme în aprovizionare, dar existau zvonuri că ar putea fi sincope pe viitor. Pe timpul verii, au fost luni când n-am primit tratamentul. Acum vorbesc din punctul meu de vedere, pentru că această boală se manifestă diferit de la un om la altul. La mine nu au fost probleme mari, pentru că vara nu prea răceşti, e cald afară, virozele sunt puţine, nu am fost afectat. Dar în perioadele de tranziţie, primăvara şi toamna, şi în anotimpul rece, iarna, am nevoie de acest tratament. Afecţiunile sunt diferite. Eu am infecţie respiratorie. Dar sunt unii oameni care au probleme digestive. În momentul în care lipsesc aceste imunoglobuline, organismul nu mai este protejat. Unii nu pot mânca, de exemplu, nici măcar ciorbă, din cauza bacteriilor din borş. Apar problemele digestive. Sunt fel şi fel de situaţii”, a adăugat bărbatul.
«Boala asta nu are leac. Trebuie să urmez acest tratament toată viaţa»
De când a început tratamentul cu imunoglobulină, brăileanul susţine că nu a mai răcit şi se simte foarte bine. Totuşi, trebuie să se protejeze în continuare. Când merge într-un loc aglomerat, poartă mască medicală, pentru a nu se alege cu vreun virus. De obicei, soţia este cea care ia copilul de la şcoală, pentru că şi acolo există riscul de a contacta vreo viroză. În rest, viaţa sa decurge normal, atât timp cât îi sunt administrate cele 5 doze de “Intratect”, lunar.
“N-am cum să-mi cumpăr singur tratamentul. În primul rând, e foarte costisitor, o doză e în jur de 250 euro, iar eu am nevoie de 5 doze pe lună. Un alt aspect ar fi faptul că nu ai de unde să le iei, ele nu se găsesc în farmacii. Aceste produse din plasmă nu poţi să le cumperi din farmacie. Ele se aduc din depozite, au un regim special de transport. Iar eu depind întru totul de acest program naţional”, ne-a spus “Ionuţ”.
Cât despre medicamentul “Pentaglobin”, cel achiziţionat de statul român în toamna lui 2017, şi despre care specialiştii din domeniul sănătăţii au afirmat că nu este cel potrivit pentru tratarea imunodeficienţelor primare, brăileanul a avut noroc. “Eu urmez tratament cu «Intratect». De când am început şi până acum, numai “Intratect” am primit. Am auzit că va fi introdus şi acest “Pentaglobin”, dar nu ştiu nimic despre el, nu-mi pot da cu părerea. Problemele astea imunologice sunt diverse. Numai un medic poate spune dacă un medicament e potrivit sau nu”, ne-a spus acesta.
Până în ziua documentării acestui articol, “Ionuţ” nu-şi primise încă tratamentul cu imunoglobulină pentru luna martie. Încă aştepta să fie sunat şi chemat la spital. “Boala asta nu are leac. Trebuie să urmez acest tratament toată viaţa”, a încheiat bărbatul.
Mai multe state au sărit în ajutorul României pentru ca pacienţii să primească tratamentul cu imunoglobulină
Criza de imunoglobulină a început în vara anului trecut, fiind intens mediatizată în toamnă. De atunci, aprovizionarea este deficitară, aşa cum ne-a povestit şi bărbatul din Brăila. Între timp, în spitalele din România a ajuns “Pentaglobin”, un medicament controversat, căci Ministerul Sănătăţii l-a achiziţionat în ideea de a rezolva criza de imunoglobulină, numai că acesta nu are indicaţii în prospect pentru tratarea imunodeficienţei primare, ci doar a sepsisului, susţin specialiştii. Imediat după ce şi-a dat seama de acest aspect, fostul ministrul al Sănătăţii Florian Bodog a anulat ordinul prin care introdusese deja acest medicament în Programul naţional de tratare a imunodeficienţelor primare.
Aşa se face că Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a primit din septembrie 2017 şi până în prezent 8 flacoane de “Pentaglobin”, din care au fost consumate 5 pentru 3 pacienţi minori. În prezent, spitalul brăilean mai are în stoc 3 flacoane.
La începutul lunii martie 2018, Ministerul Sănătăţii a anunţat că a declanşat Mecanismul European de protecţie civilă pentru asigurarea cantităţii de imunoglobulină necesară pentru tratamentul populaţiei. “Având în vedere discontinuităţile apărute începând de anul trecut în aprovizionarea cu imunoglobulină umană, Ministerul Sănătăţii a luat decizia pentru declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă. Decizia a fost luată de premierul României. (…) Demersurile pentru achiziţionarea imunoglobulinei vor fi realizate de către Compania Naţională «Unifarm SA», care va acoperi şi costurile. Discontinuităţile în aprovizionarea cu imunoglobulină au fost generate de retragerea de pe piaţă a producătorilor care asigurau peste 80% din necesar. În ciuda eforturilor depuse de Ministerul Sănătăţii în anul 2017, inclusiv eliminarea taxei clawback pentru imunoglobulină prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, de scutire de la plata contribuţiei trimestriale a medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană, în prezent continuă criza de imunoglobulină pe piaţa din România, cu impact vital asupra vieţii pacienţilor diagnosticaţi cu imunodeficienţe primare, boli auto-imune, boli neurologice etc”, se arată într-un comunicat de presă al MS.
În urma activării acestui mecanism de protecţie civilă pentru imunoglobulină, mai multe ţări au răspuns României, printre care Austria, Germania, Marea Britanie, Italia, Finlanda şi SUA. Primele doze urmau să ajungă în ţară după finalizarea formalităţilor, cel mai probabil în două săptămâni, termen vehiculat de minister. Asta înseamnă că pacienţii dependenţi de tratamentul cu imunoglobulină nu ar mai avea prea mult de aşteptat.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
