Social
Imagini de vis cu perla Brăilei
• asta se întâmpla, însă, acum o sută de ani, aşa cum demonstrează câteva fotografii de epocă din arhiva colecţionarului Marian Gheorghe • fotografiile din prezent nu fac decât să arate cât de mult a decăzut staţiunea şi cât de neputincioasă este generaţia actuală în a repune lucrurile pe făgaşul normal
Staţiunea Lacu Sărat începe un nou sezon estival la fel de prăfuită şi plină de gropi cum o ştim de câţiva ani încoace. Aceleaşi terase cu copertine din vinilin decolorat, aceleaşi construcţii neterminate, aceeaşi plajă amenajată precar, aceleaşi alei tixite de maşini. Ici-colo mai vezi totuşi câte un hotel nou abia dat în funcţiune sau un altul aflat într-un stadiu avansat de finalizare care, chiar dacă nu ies în evidenţă cu cine ştie ce arhitectură deosebită, măcar dau speranţe că lucrurile încep să se schimbe în bine. Au apărut şi plaje private, ceva mai curăţele, dar parcă prea pline de pastic, de la mobilier până la mocheta ce înlocuieşte vegetaţia naturală…
Primăria Chiscani, de care aparţine acum staţiunea, a bifat totuşi un lucru bun: astă iarnă a igienizat zona împădurită, toaletând copacii bătrâni şi tăind arboretele crescut sălbatic printre aceştia. Partea proastă este că nici până acum, în pragul debutului de sezon estival, n-au fost îndepărtate vreascurile tăiate astă-iarnă.
În concluzie, şi în această vară Lacu Sărat rămâne acelaşi obiectiv turistic provincial, cu statut minor, o biată fantomă a staţiunii care era în urmă cu o sută de ani. Despre cât de bine stăteau lucrurile atunci stau mărturie câteva fotografii de epocă din arhiva colegului nostru Marian Gheorghe, un împătimit colecţionar de artefacte istorice. Sunt câteva ilustrate de la începutul secolului trecut, în care se poate vedea o plajă incredibil de bine amenajată şi întreţinută, un parc cu aranjamente florale cochete, sau clădiri ale căror elemente de arhitectură te duc cu gândul la un mic oraş occidental, nu la bâlciul scăpătat din zilele noastre.
Perioada de glorie a Staţiunii Lacu Sărat a fost în prima parte a secolului XX, când faima puterii tămăduitoare a lacului era atât de mare, iar staţiunea era atât de bine administrată încât afluxul de turişti din ţară şi străinătate atinsese cote greu de controlat. Presa vremii consemna faptul că numărul uriaş de vizitatori a determinat autorităţile din epocă să ia măsura limitării dreptului brăilenilor de a efectua băi. Astfel, ca să rămână loc pentru turişti, în anii ’20 ai secolului trecut localnicilor li s-a stabilit un plafon maxim de 1.500 băi reci şi 1.500 băi calde pe sezon. Literatura de specialitate relevă faptul că, în perioada aceea, staţiunea avea amenajată pe malul lacului o plajă foarte modernă, dotată cu construcţii de lemn pentru cabine de schimb haine, cu terasă pentru răcoritoare, cu spaţii de joacă pentru copii, cu umbrele, şezlonguri, precum şi bazine amenajate în lac. Lângă plajă, aleea principală a staţiunii era străjuită de copaci cu coroana bogată, iar tramvaiul care venea dinspre Brăila înconjura un superb rondou cu flori. De ambele părţi ale aleii erau amplasate construcţii bine armonizate, cu regim de înălţime parter plus etaj şi mansarde de tip franţuzesc, cu donjoane sau foişoare în colţuri sau în axul clădirii, cu ferestre înalte şi balcoane franţuzeşti sau cu dantelărie de fier forjat. Posibilităţile de distracţie erau numeroase şi selecte: restaurantul Casino, Bazarul Elitei, Marele Restaurant Principesa Maria, Restaurantul Vila Regală, Restaurantul Englez sunt doar câteva dintre locaţiile cu mare vogă în epocă.
Asta a fost atunci, iar fotografiile vechi demonstrează acest lucru. Din păcate, fotografiile realizate în prezent nu fac decât să arate cât de mult a decăzut staţiunea şi cât de neputincioasă este generaţia actuală în a o administra aşa cum ar trebui!
Abia de anul viitor ar putea începe marile investiţii în staţiune
• anul acesta încă se lucrează la atragerea de fonduri europene • comuna Chiscani încearcă de una singură să demareze câteva investiţii de amploare, după ce a respins propunerea de asociere venită din partea Primăriei Brăila şi a Consiliului Judeţean
După cum se ştie, în urma unui lung proces în justiţie, al cărui verdict definitiv s-a dat în urmă cu doi ani, administrarea staţiunii Lacu Sărat, implicit colectarea taxelor şi impozitelor de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea aici, a fost preluată oficial de comuna Chiscani. După ce a pierdut procesul, Primăria Brăila şi-a arătat disponibilitatea de a se asocia cu Chiscaniul, în scopul atragerii de fonduri europene pentru investiţii de amploare în staţiune. Şi Consiliul Judeţean ar fi vrut să intre în această asociere, însă Consiliul Local Chiscani a respins propunerea celor doi parteneri, preferând să lase administrarea staţiunii exclusiv în sarcina comunei. Decizia chiscănenilor a fost vehement criticată de primarul Brăilei, Marian Dragomir, precum şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, care au afirmat ironic că Chiscaniul nu va fi capabil să facă faţă singur unei astfel de provocări. Deşi a fost mustrat inclusiv pe linie de partid (PSD n.n.), primarul comunei învecinate, Costică Cojea, a dat asigurări că nu e nevoie nici de Brăila şi nici de mai-marii judeţului pentru a schimba în bine faţa staţiunii. Deocamdată, însă, nu a reuşit mare lucru. În afară de igienizarea zonei împădurite, operaţiune desfăşurată pe parcursul iernii, altceva palpabil nu prea s-a mai făcut în staţiune. Coja recunoaşte că nici nu se va face pe parcursul anului în curs. Abia de anul viitor ar putea începe marile investiţii, până atunci lucrându-se la atragerea unor fonduri europene. Cu banii primiţi de la UE, Cojea ar vrea să înceapă, din 2019, extinderea sistemului de canalizare, urmată de asfaltarea tuturor aleilor, refacerea peisagisticii şi amenajarea unui loc de picnic. Aceste investiţii substanţiale au însă neapărată nevoie de fonduri europene, în condiţiile în care, potrivit Primăriei Chiscani, de la cei şapte mari agenţi economici din staţiune se colectează taxe şi impozite în valoare de doar 186.000 lei (1,86 miliarde de lei vechi n.n.) pe an, bani insuficienţi pentru demararea unor proiecte de anvergură.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
