Politică
Guvernul Bolojan ne-a dat. Liberalii s-au abținut
• consilierii județeni au aprobat, miercuri, 12 noiembrie, distribuirea unor bani veniți de la nivel guvernamental pentru funcționarea Direcției Generale de Asistență și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila • este vorba despre 4.486.000 lei, care au fost transferați, practic, în bugetul Direcției pentru Protecția Copilului printr-o rectificare bugetară • consilierii județeni PNL Brăila au invocat faptul că în proiect nu a fost justificată urgența necesară unei ședințe extraordinare și în cele din urmă s-au abținut de la vot • președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), le-a atras atenția că s-au abținut de la un proiect ce viza, în esență, bunăstarea copiilor aflați în grija DGASPC și salariile celor ce lucrează acolo
Luarea în primire a unor fonduri guvernamentale pentru a veni în ajutorul Direcției Generale de Asistență și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila, o procedură aparent banală, a constituit un nou motiv de contre între consilierii PNL și PSD. Mai precis, consilierii județeni s-au întrunit, miercuri, 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe extraordinare pentru a vota un singur proiect aflat pe ordinea de zi: o nouă rectificare a bugetului județului Brăila pe anul 2025 și estimările pe anii 2026-2028. Motivul? În urma unei hotărâri a Guvernului României (nr. 937/2025) a fost alocată o sumă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru unele unități administrativ-teritoriale. Practic, s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2025 cu suma de 4.486.000 lei pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecția a copilului, măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap. Astfel, CJ Brăila a luat în primire acești bani și după cum se explică în raportul proiectului, i-a transferat mai departe în bugetul DGASPC Brăila, ca urmare a unei adrese a Direcției, încă din 10 noiembrie, prin care a solicitat sprijin financiar.
Concret, suma de 4.486.000 lei, alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, va intra la partea de Cheltuieli, Secțiunea de Funcționare a Direcției. 2.300.000 lei către Cheltuieli de personal (salarii de bază, sporuri, indemnizații de hrană, contribuție asiguratorie pentru muncă); 2.156.000 lei către Bunuri și servicii (furnituri de birou, materiale pentru curățenie, încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal și salubritate, carburanți și lubrifianți, poștă, telecomunicații, radio tv, materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare, reparații curente, dar și 300.000 pentru hrană acordată oamenilor, 86.000 lei pentru medicamente, 50.000 lei pentru materiale sanitare, 50.000 lei pentru uniforme și echipament, alte obiecte de inventar, pregătire profesională, protecția muncii, precum și alte cheltuieli cu bunuri și servicii); totodată, la ”Alte cheltuieli” 30.000 lei (sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate).
Consilierii PNL Brăila au solicitat ca urgența ședinței să fie explicată negru pe alb
Înainte de votul proiectului, consilierul județean PNL Brăila Ovidiu Nechita a intervenit pentru a atrage atenția asupra faptului că în cadrul proiectului nu a fost subliniată în mod expres urgența convocării ședinței extraordinare, așa cum Codul Administrativ prevede.
”Am de făcut un amendament pe procedură. De completat la convocator cu Art. 134, alin 4, care este esențial pentru desfășurarea acestei ședințe în așa fel încât să fie în temei legal. La o ședință extraordinară, de îndată, urgența trebuie invocată și justificată în convocator. Conform Codului Administrativ OUG 57/2019, art. 134, alin 4, convocarea de îndată se face numai în cazuri temeinic justificate, de urgență, iar convocatorul trebuie să cuprindă motivul urgenței. Așadar, secretarul general al județului (n.r. – Mioara Duțu) este obligat să includă temeiul legal al convocării de îndată și motivarea caracterului urgent al proiectelor înscrise pe ordinea de zi, lucru pe care doamna secretar am văzut că nu îl face, cum nu l-a făcut nici la convocarea ședinței de data trecută. Dacă vă uitați pe convocatorul semnat de dumneavoastră, o să vedeți că s-a plimbat pe lângă articolul acesta 134, a pus toate alineatele, însă exact pe cel mai important nu l-a pus. Deci vă rog ca pe viitor, de acum încolo, în momentul în care convocați o ședință de îndată – poate că aveți dreptate, nu aveți dreptate -, motivați-ne și nouă care este urgența. Așadar, amendamentul meu este completarea la convocator cu Art. 134, alin. 4. Care arată temeiul legal și caracterul urgent al proiectelor înscrise pe ordinea de zi”, a declarat Nechita.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a supus amendamentul la vot, însă a picat, primind doar șapte voturi ”pentru” din partea consilierilor liberali prezenți, în timp ce restul aleșilor s-au abținut. Ulterior, șeful Consiliului a supus proiectul la vot în forma sa inițială și a fost aprobat de majoritate, însă cei șapte consilieri liberali s-au abținut, lucru care nu a rămas ”netaxat” de Chiriac.
Bani pentru copii și salariile celor care au grijă de ei
Înainte de a declara închise lucrările ședinței, Chiriac a dat de înțeles că va avea o discuție privind ceea ce a semnalat Ovidiu Nechita. Totuși, a dorit să le atragă atenția consilierilor județeni ai PNL Brăila că au ales să se abțină la un proiect care nu viza altceva decât fonduri guvernamentale venite pentru a sprijini activitatea DGASPC Brăila.
”Să vă spun la ce v-ați abținut. Sunt bani pentru Protecția Copilului! Indiferent despre ce coleg este vorba, președinte de consiliu județean, indiferent de culoarea politică, banii erau pentru Protecția Copilului… Aici intră achiziția de medicamente, plata utilităților, salariilor, pentru că sunt în urmă. La asta v-ați abținut astăzi, ca să știți și dumneavoastră! Toate prevederile și convocarea ședinței sunt făcute pe lege. Atât timp cât semnează secretarul județului și toți directorii de specialitate din cadrul Consiliului Județean, atât timp cât o să avem și avizul Prefecturii. Pe scurt, cred că nu trebuie să blocăm. Vine iarna, oamenii aceștia trebuie îngrijiți, copiii de la Protecția Copilului trebuie îngrijiți, iar cei care au grijă de ei trebuie să își ia salariile. Acesta este motivul convocării ședinței extraordinare și ceea ce stă în spatele rectificării de buget”, a declarat Chiriac.
Consilierul județean PNL Dănuț Lungu a dorit la rândul său să precizeze că indiferent de votul liberalilor, proiectele propuse de majoritatea PSD trec negreșit, așa că nu exista niciun rost ca abținerea să pericliteze bunul mers al lucrurilor în vreun fel. Acesta a mai adăugat că abținerea a venit pe fondul faptului că nicio propunere a PNL Brăila din trecut la proiectele de buget nu a fost acceptată, astfel că liberalii au decis să protesteze în acest mod.
”Ne-am abținut astăzi pentru că așa cum știți, noi ne abținem de obicei la tot ceea ce înseamnă rectificare bugetară. Dumneavoastră v-ați asumat acest buget fără a lua în calcul și unele propuneri ale PNL. Ăsta este motivul. Știm destul de clar care sunt sursele de proveniență a acestor bani, de unde au venit și destul de clar știm și unde se folosesc acești bani. Suntem foarte de acord cu ele, dar pentru că dumneavoastră și în speță majoritatea PSD nu ați fost de acord și cu anumite propuneri ale PNL-ului pe tot ceea ce înseamnă buget, propuneri care credem noi că au fost de bun-simț și care erau în interesul cetățenilor, ne-am abținut și la acest proiect”, a declarat Lungu, rugând totodată aparatul de specialitate al CJ Brăila să țină cont pe viitor de propunerea făcută de Nechita.
Totuși, Francisk Chiriac i-a reamintit consilierului liberal că dincolo de declarații, nimeni din tabăra sa nu a venit cu nicio propunere și niciun amendament la proiectul de buget din 2025.
”Domnule consilier, eu vă aduc aminte că la proiectul de buget al Consiliului Județean de anul acesta nu ați venit cu nicio propunere. Ați venit cu niște propuneri acum foarte-foarte mulți ani. O să ținem cont de propunerile dumneavoastră, astea se pot discuta oricând. Însă la buget nu a venit niciun consilier județean PNL la mine la cabinet sau la aparatul de specialitate să discutăm anumite aspecte pentru a fi transparente. Ușa mea este deschisă oricând. Nu cred că nu am primit pe cineva în birou pentru a discuta aspecte legate de buget sau ce facem cu banii județului, pentru că toate proiectele sunt transparente și așa vor fi în continuare atât timp cât voi fi eu pe acest scaun”, a adăugat Chiriac, cu precizarea că deși în ședințele extraordinare nu există rubrica ”Alte probleme” i-a permis lui Lungu să vorbească chiar în afara proiectului dezbătut, pentru a nu fi acuzat că ar refuza dialogul dacă totul se întâmplă într-o notă civilizată.
Dobre a atras atenția că deși rectificarea bugetară nu a avut mai multe capitole, PNL-iștii tot s-au abținut
După ședință, vicepreședintele Ionuț Ciprian Dobre a postat un comunicat de presă pe rețelele de socializare pentru a semnala absurdul gestului făcut de consilierii județeni ai PNL Brăila.
”În baza Hotărârii Guvernului nr. 937/2025, Județului Brăila i-a fost alocată suma de 4.486 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, fonduri destinate finanțării serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului și măsurilor de protecție pentru persoane adulte cu handicap, prin DGASPC Brăila. Acești bani sunt extrem de importanți pentru a asigura continuitatea serviciilor sociale, funcționarea centrelor de zi și a celor rezidențiale și, mai ales, pentru a oferi sprijin concret copiilor și persoanelor vulnerabile din județul nostru. Din păcate, consilierii PNL s-au abținut de la vot, chiar dacă sumele propuse vizează direct copiii cu nevoi speciale și persoanele cu dizabilități din cadrul DGASPC Brăila și nu alte modificări aduse bugetului. Consiliul Județean Brăila continuă să pună oamenii pe primul loc, prin măsuri responsabile și prin susținerea constantă a serviciilor sociale esențiale pentru comunitate”, a declarat Dobre.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
