Social
Gunoiul rămâne scump în Brăila
• consilierii municipali au aprobat, ieri, un act adiţional la contractele pe care Primăria le are cu cei trei operatori de salubritate pentru colectarea şi transportul gunoiului, dar şi cu depozitarul deşeurilor • modificările vin, după ce, pe 30 iunie, Guvernul Mihai Tudose a suspendat taxa de mediu, din pricina căreia brăilenii plătesc mai mult pentru serviciile de salubrizare • liberalii au solicitat promovarea unui proiect prin care banii colectaţi până acum să se reporteze în 2018, însă fără succes • edilul-şef, Marian Dragomir a explicat că nu se poate face legal o micşorare a unei taxe la mijlocul anului fiscal •taxa va scădea de la anul
Membrii CLM Brăila au aprobat, ieri, în cadrul şedinţei ordinare, actele adiţionale la contractele pe care le au cu operatorii de salubritate, ca urmare a suspendării taxei de mediu, până în 2019, de către Guvernul Mihai Tudose. Este vorba despre deja celebra taxă de mediu, de 80 lei/tonă, care trebuia achitată de administraţiile locale pentru deşeurile nesortate duse la gropile de gunoi. Cu toate acestea, taxa de salubritate nu va fi micşorată până la sfârşitul anului în curs, ci abia din 2018 s-ar putea reveni la o valoare similară celei din 2016. În ciuda încercării consilierilor liberali de a propune un amendament şi ulterior de a cere acordul de principiu pentru scrierea unui proiect ca banii culeşi până acum din această taxă să fie reportaţi anul următor, răspunsul nu a fost unul favorabil. Primarul Marian Dragomir şi reprezentanţii aparatului tehnic al municipalităţii au explicat că este imposibil să se micşoreze o taxă la mijlocul anului fiscal.
Precizăm că în raportul de specialitate al celor patru proiecte de hotărâri, care prevăd aceste acte adiţionale la contractele cu SC “Tracon” SRL (pentru depozitarea deşeurilor), dar şi cu SC “Eco” SA, SC “Braicata” SRL şi SC “RER” SRL (pentru colectarea şi transportul gunoiului), se specifică faptul că modificarea este generată de intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului Mihai Tudose, cea care a suspendat taxa de mediu.
“Potrivit OUG nr. 196/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2017 s-a instituit taxa de mediu în valoare de 80 lei/tonă deşeuri depozitate, cu plata lunară, până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea. OUG 48/30 iunie 2017 pentru modificarea şi completarea OUG 196 aduce următoarele modificări esenţiale: Valoarea taxei de mediu datorate de unităţile administrativ-teritoriale pentru neîndepliniarea obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare se modifică de la 100 lei/tonă la 50 lei/tonă, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare; Obiectivul de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile eliminate prin depozitare creşte de la 15% la 25% şi se aplică pentru întreg anul 2017; Taxa de mediu pentru depozitare, în valoare de 80 lei/tonă, se suspendă până la 1 ianuarie 2019”, se arată în cadrul raportului proiectelor.
Război politic la votul proiectelor
Fiecare dintre actele adiţionale la contractele cu cei patru operatori de salubritate a fost votat separat de către consilieri. Chiar şi aşa, spiritele s-au încins încă de la primul proiect care viza activitatea SC “Tracon”. Primul care a comentat a fost consilierul independent, Lucian Căprariu care şi-a arătat îngrijorarea pentru spaţiul de depozitare a deşeurilor, din ce în ce mai mic, în condiţiile în care Brăila primeşte gunoi şi din alte judeţe. După acesta, au luat cuvântul consilierii PNL Brăila, în frunte cu Petrică Popa şi i-au cerut primarului să se recalculeze taxa de salubritate pentru brăileni.
“Stimaţi colegi, taxa de salubritate de 80 lei /tonă a fost suspendată până la 1 ianuarie 2019, ca atare, solicit CLM Brăila recalcularea taxei începând cu luna a şaptea 2017, până la finele anului. Urmând ca sumele achitate de cetăţenii municipiului Brăila pe perioada acestor şase luni să fie folosite de fiecare cetăţean pentru plata aceleiaşi taxe, dar în anul fiscal următor. Iar cetăţenii care nu au plătit această taxă de salubritate să aibă posibilitatea să o plătească acum, corect”, a afirmat Popa, solicitând iniţial să fie supus votului acest amendament, după care măcar să se dea un gir moral pentru un proiect viitor în acest sens, venit din partea liberalilor.
Primarul Marian Dragomir a solicitat opinia aparatului tehnic şi a explicat ulterior că nu se poate modifica în timpul anului această taxă, fiind una specială.
“Eu apreciez nivelul politicianist al discuţiilor din CLM, dar aş fi vrut, domnule consilier, în primul rând, să apreciem faptul că nu am fost la fel de vocali când Guvernul Dacian Cioloş a introdus această taxă. Ba dimpotrivă, unii îşi frecau mâinile că o să crească primarul municipiului această taxă. Şi este un lucru adevărat ce vă spun acum. Mai mult decât atât, am făcut nenumărate demersuri pentru scăderea acestei taxe, iar unii ne-au fost alături, în timp ce alţii doar ne-au privit. Acum, după mai multe demersuri vine Guvernul Tudose care suspendă această taxă până în ianuarie 2019. Să nu încercăm vreunii dintre noi, indiferent de culoarea politică pe care o avem, să profităm de faptul că am găsit deschidere la Guvernul Tudose pentru suspendarea acestei taxe pe care am considerat-o cu toţii o povară pentru cetăţeni şi pe care a trebuit să o punem în aplicare! Aşa cum a fost posibil să o implementăm, tot la fel, în baza argumentelor legale, o vom suspenda pe perioada în care ea nu se va plăti”, a afirmat la rândul său Dragomir.
Cum era de aşteptat, liberalii au ripostat.
“Aici nu este vorba de politicianism, domnule primar. Cu tot respectul pe care încă vi-l port, v-aş aduce aminte că trebuie să încetaţi cu aceste afirmaţii faţă de ceea ce a fost. Poate că multe dintre problemele Brăilei sunt din cauza Guvernului Brătianu, aşa este? Poate că Brăila trebuie să plătească la infinit nişte sume pe care nu ar trebui să le plătească! Deocamdată această hotărâre pentru taxa de salubritate nu a fost dusă la îndeplinire printr-o hotărâre de Consiliu Local de către Guvernul Cioloş, Ponta, Tudose sau Brătianu. Eu am apelat la CLM ca să facă acest demers!”, a mai adăugat Popa.
În cele din urmă proiectul privind modificarea contractului cu “Tracon” a fost aprobat cu 17 voturi “pentru” şi 7 abţineri din partea grupului de consilieri PNL şi a lui Lucian Căprariu.
De altfel, şi celelalte trei proiecte cu operatorii de salubritate “Eco”, “Braicata” şi “RER” au trecut cu 18 voturi “pentru” şi 6 abţineri, de această dată doar din partea PNL-iştilor.
Capcana lui Dragomir
Imediat după votul la câteva dintre aceste proiecte, primarul Marian Dragomir a ţinut să aibă o intervenţie legată de abţinerea liberalilor la aceste proiecte.
“Este prima oară într-o şedinţă de CLM când am să încerc să pun şi eu o întrebare. De fiecare dată am răspuns la întrebările tuturor consilierilor municipali şi acum cred că am şi eu dreptul să pun o întrebare. Vreau să vă întreb domnule Popa Petrică, având în vedere faptul că dumneavoastră aţi susţinut scăderea taxei de salubritate şi eliminarea ei – lucru pe care noi am spus că îl vom face conform legii -, vă întreb, dacă aţi susţinut acest lucru, de ce v-aţi abţinut la aprobarea actelor adiţionale la aceste contracte care prevăd tocmai scăderea taxei de salubritate? Pentru că abţinerea este considerată un vot negativ”, a afirmat Dragomir.
Popa s-a blocat şi a declarat scurt că răspunsul va veni într-o conferinţă de presă, ceea ce a iritat şi mai mult spiritele în rândul consilierilor PSD şi a primarului Marian Dragomir. Edilul-şef a insistat să primească totuşi un răspuns.
“Doriţi acum un răspuns? Foarte bine. Vi-l dau dacă vreţi, dar era mai bine în conferinţă de presă pentru că dumneavoastră nu faceţi parte din CLM. Era mai frumos. Noi am considerat că trebuie să ne abţinem de la a vota aceste proiecte de hotărâri pentru că sunt de prea mult timp şi există prea multe acte adiţionale la aceste contracte. Da, este lege, dar totodată trebuia să vă aplecaţi şi dumneavoastră, şi predecesorii dumneavoastră să puneţi la punct acest program şi nu aţi făcut-o. Vorbesc despre colectarea selectivă a gunoiului. Nu s-a făcut! Se întârzie iar cetăţenii plătesc. Şi cred că este problema executivului! Şi nu cred că este necesar să ne certaţi dacă ne-am abţinut de la vot!”, a revenit consilierul liberal cu o replică.
Tot vizavi de subiectul colectării selective, primarul Marian Dragomir a ţinut să îşi manifeste speranţa în cadrul şedinţei că CJ Brăila şi ADI Eco Dunărea vor finaliza în cele din urmă proiectul realizat prin programul SMID, privind colectarea selectivă la nivelul judeţului, de către un operator unic.
Reamintim că, taxa de mediu a fost instituită printr-o ordonanţă emisă încă din 2005, a cărei aplicare a tot fost amânată până la începutul anului 2017. Taxa reprezintă un fel de amendă aplicată administraţiilor locale care nu iau măsuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă doar ceea ce nu mai poate fi folosit, iar tot ce este reciclabil să fie reintrodus în circuitul economic. Imediat ce taxa a intrat în vigoare, din ianuarie 2017, amenda a fost transferată, de fapt, asupra cetăţenilor, prin mărirea taxei de salubritate plătite de aceştia. La Brăila, o astfel de majorare s-a făcut printr-o hotărâre CLM care prevede că taxa de salubritate a crescut de la 7,15 lei la 11 lei/lună/persoană.
Social
Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor
• tinerii care au crescut în sistemul de protecție specială și care încearcă să își construiască un drum independent pot beneficia de un sprijin financiar lunar de 3.168 de lei, până la împlinirea vârstei de 26 de ani • în Brăila, 143 de tineri care au ieșit din sistemul de protecție între octombrie 2022, când au fost publicate normele de aplicare ale legii, și septembrie 2026, au depus documentația pentru acordarea sprijinului financiar • alți 124 de tineri ar putea beneficia retroactiv, aceștia fiind ieșiți din sistem în perioada ianuarie 2018 -septembrie 2022 • indemnizația este condiționată de continuarea studiilor sau de existența unui loc de muncă
Trecerea de la sistemul de protecție specială la viața independentă vine, de multe ori, cu provocări importante. Găsirea unui loc de muncă, continuarea studiilor, plata chiriei și acoperirea cheltuielilor de zi cu zi sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă tinerii după încetarea măsurilor de protecție.
Pentru a le oferi un sprijin în această perioadă de tranziție, legislația prevede acordarea unei indemnizații lunare tinerilor care au beneficiat de protecție specială și care îndeplinesc anumite condiții.
Suma de 3.168 de lei lunar poate reprezenta un ajutor important pentru cei care își caută stabilitatea financiară, își continuă educația sau încearcă să își consolideze poziția pe piața muncii. Banii nu se acordă însă automat tuturor tinerilor care au părăsit sistemul de protecție. Pentru a beneficia de indemnizație, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să depună documentele necesare.
Câți tineri din Brăila au beneficiat de indemnizație după ieșirea din sistem
Datele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila arată că, în ultimii ani, sute de tineri au părăsit sistemul de protecție specială, însă nu toți au depus documentația necesară pentru acordarea indemnizației în momentul încetării măsurii de protecție.
Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila, ne-a explicat că, de la apariția normelor care reglementează Indemnizația lunară pentru tineri (ILT), în septembrie 2022, instituția a urmărit aplicarea măsurii și informarea tinerilor cu privire la posibilitatea de a beneficia de acest sprijin financiar.
Potrivit datelor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2026, 219 tineri au părăsit sistemul de protecție specială din evidența DGASPC Brăila, dintre care 143 au depus documentația necesară pentru acordarea Indemnizației lunare pentru tineri. Datele arată că o mare parte dintre tineri au făcut demersurile pentru a beneficia de acest sprijin financiar, însă există și persoane care nu au solicitat indemnizația la momentul ieșirii din sistem.
Reprezentanții instituției precizează însă că tinerii care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate în momentul încetării măsurii de protecție nu sunt excluși definitiv de la acest drept. Aceștia pot solicita indemnizația ulterior, dacă ajung să îndeplinească cerințele legale, respectiv dacă își continuă studiile sau obțin un loc de muncă.
Datele arată că o mare parte dintre tinerii care au părăsit sistemul au făcut demersurile necesare pentru obținerea sprijinului financiar. Totuși, faptul că unii nu au depus documentele la acel moment nu înseamnă neapărat că au pierdut definitiv posibilitatea de a beneficia de indemnizație.
Directorul general al DGASPC Brăila atrage atenția asupra unei situații importante: există tineri care, la momentul încetării măsurii de protecție, nu îndeplineau condițiile necesare pentru acordarea indemnizației, dar care pot deveni eligibili ulterior.
”Tinerii care, la momentul încetării măsurii de protecție specială, nu urmau o formă de învățământ și nu desfășurau activități lucrative în baza unui contract individual de muncă pot beneficia de această indemnizație din momentul în care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv sunt elevi sau studenți ori au un loc de muncă”, a precizat Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila.
Cu alte cuvinte, situația unui tânăr la momentul ieșirii din sistem nu trebuie privită ca un criteriu definitiv. Dacă acesta își continuă ulterior studiile sau se angajează, poate solicita acordarea indemnizației, cu respectarea condițiilor legale aplicabile.
Această posibilitate este importantă mai ales pentru tinerii care au nevoie de o perioadă de adaptare după încetarea protecției speciale, înainte de a reuși să își găsească un loc de muncă sau să se înscrie într-o formă de învățământ.
Una dintre cele mai importante noutăți îi vizează pe tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială înainte de apariția normelor din septembrie 2022.
Aproximativ 124 de tineri din Brăila ar putea solicita banii retroactiv
Potrivit informațiilor transmise de conducerea DGASPC Brăila, tinerii care au ieșit din sistem în perioada ianuarie 2018–septembrie 2022, la împlinirea vârstei majoratului sau ulterior, și care nu au împlinit încă 26 de ani pot fi eligibili pentru acordarea indemnizației, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
La nivelul județului Brăila, instituția estimează că aproximativ 124 de tineri s-ar putea afla în această situație. Pentru aceștia, modificările legislative reprezintă o oportunitate de a solicita un sprijin financiar de care nu au beneficiat până acum, deși au crescut în sistemul de protecție specială.
”Estimăm un număr de 124 de tineri care se află în această situație. Dintre aceștia, 11 tineri s-au adresat deja DGASPC Brăila pentru eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că au beneficiat de o măsură de protecție specială”, a declarat Simona Daniela Cimpoae.
Solicitarea adeverinței este unul dintre demersurile necesare pentru pregătirea documentației. Tinerii trebuie să dovedească faptul că au beneficiat de o măsură de protecție specială și că îndeplinesc condițiile referitoare la studii sau la desfășurarea unei activități profesionale.
Reprezentanții instituției îi încurajează, astfel, pe cei care cred că s-ar putea încadra în criteriile de eligibilitate să se informeze și să verifice ce documente trebuie să depună. Pentru mulți dintre acești tineri, sprijinul financiar poate face diferența în perioada în care încearcă să își găsească un loc de muncă stabil, să își continue studiile sau să își asigure cheltuielile necesare traiului independent.
Cine poate primi indemnizația lunară de 3.168 de lei
Indemnizația lunară pentru tineri se adresează persoanelor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, precum plasamentul, și care nu au împlinit vârsta de 26 de ani.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislație, inclusiv condiția de a urma o formă de învățământ sau de a avea un loc de muncă, în condițiile stabilite de lege.
Dreptul poate fi solicitat atât de tinerii care părăsesc în prezent sistemul de protecție specială, cât și de cei care au ieșit din sistem în anii anteriori și care se încadrează în criteriile de eligibilitate.
Este important de reținut că indemnizația nu se acordă exclusiv în funcție de situația tânărului din ziua în care a încetat măsura de protecție. În cazul persoanelor care nu îndeplineau atunci condițiile necesare, dreptul poate fi solicitat ulterior, din momentul în care acestea ajung să îndeplinească cerințele legale.
Sprijinul poate fi acordat până la împlinirea vârstei de 26 de ani, atât timp cât sunt respectate condițiile aplicabile.
Ce documente trebuie depuse pentru obținerea indemnizației
Pentru acordarea indemnizației, tinerii trebuie să depună o cerere însoțită de documentele justificative solicitate de autorități.
În funcție de situația fiecărui solicitant, dosarul cuprinde:
- cererea pentru acordarea indemnizației
- copia actului de identitate
- o adeverință eliberată de DGASPC, care să ateste că persoana a beneficiat de o măsură de protecție specială
- o adeverință de la unitatea de învățământ, dacă solicitantul își continuă studiile
- o adeverință de la angajator, dacă solicitantul are un loc de muncă
Documentele trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În anumite situații, autoritățile pot solicita informații sau clarificări suplimentare pentru stabilirea dreptului la indemnizație.
Cererile se depun la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială competentă în funcție de domiciliul solicitantului sau la agenția din București, după caz. În condițiile procedurii aplicabile, documentele pot fi transmise și în format electronic.
Tinerii din Brăila care au nevoie de informații despre situația lor pot lua legătura cu DGASPC Brăila pentru eliberarea documentelor care atestă măsura de protecție specială de care au beneficiat și cu agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială pentru clarificarea condițiilor de acordare.
Indemnizația poate fi solicitată și pentru perioade anterioare
Procedura actualizată în 2026 deschide posibilitatea acordării indemnizației și pentru anumite perioade anterioare, începând cu data de 10 aprilie 2026, în condițiile stabilite de actul normativ.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul noilor reguli, cererile pentru plata retroactivă trebuie depuse în termenul legal prevăzut de procedură. Pentru persoanele care se încadrează în situațiile reglementate, termenul-limită indicat este 10 decembrie 2026.
Tinerii interesați trebuie să verifice însă dacă situația lor concretă se încadrează în prevederile legale și ce documente sunt necesare pentru recunoașterea dreptului.
Dacă cererea este depusă după expirarea termenului special pentru plata retroactivă, acordarea drepturilor se face potrivit regulilor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește momentul de la care se stabilește plata.
Social
Viza de flotant – Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire
Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea trecută în actul de identitate trebuie să fie atente când expiră viza de flotant. Documentul care atestă reședința temporară se acordă pentru o perioadă de cel mult un an și nu se prelungește automat, chiar dacă persoana continuă să locuiască în aceeași locuință.
Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cei care doresc să își mențină reședința la aceeași adresă după expirarea perioadei aprobate trebuie să solicite înscrierea unei noi mențiuni.
Cât timp este valabilă viza de flotant
Viza de flotant este documentul prin care se înregistrează reședința unei persoane la o adresă diferită de cea a domiciliului. Aceasta este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în altă localitate sau într-o altă locuință decât cea declarată oficial.
Reședința se poate înregistra pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an. La expirarea termenului, mențiunea trebuie reînnoită dacă persoana continuă să locuiască la adresa respectivă.
Faptul că locuința nu s-a schimbat nu înseamnă că viza rămâne valabilă. Pentru prelungirea perioadei, este necesară depunerea unei noi cereri la serviciul de evidență a persoanelor competent.
Ce documente sunt necesare pentru reînnoire
Pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentele care justifică dreptul de a locui la adresa respectivă.
În funcție de situație, dovada adresei poate fi făcută printr-un document privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a persoanei care găzduiește solicitantul, însoțită de documentele justificative.
Poate fi necesară și o declarație pe propria răspundere privind locuirea efectivă la adresa respectivă. În anumite situații, dovada adresei se poate face și cu un extras de carte funciară, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.
Dacă proprietarul nu poate fi prezent la ghișeu, acordul său poate fi exprimat anterior printr-o declarație întocmită în condițiile prevăzute de lege.
Unde se depune cererea și cât costă
Cererea pentru stabilirea sau reînnoirea reședinței se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la adresa unde solicitantul locuiește.
Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, procedura este gratuită. Termenul mediu indicat pentru soluționare este de cinci zile calendaristice, iar termenul maxim este de 30 de zile calendaristice.
Pentru persoanele care dețin o carte electronică de identitate sau o carte de identitate simplă, dovada adresei înregistrate se eliberează printr-o adeverință. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea privind reședința se aplică printr-o etichetă autocolantă.
Este important de reținut că obținerea online a unui certificat care confirmă adresa înregistrată nu înlocuiește procedura de reînnoire a vizei de flotant.
CELE MAI CITITE
