MOZAIC
Greșeli pe care le facem în postul alimentar
Suntem în postul Paştelui, cel mai lung din an, aşa că organismul este pus la grea încercare timp de 40 de zile. Perioada de post este una de curățare pentru corp, cu o condiție: mâncarea consumată să fie una sănătoasă.
De multe ori, însă, oamenii aleg produse procesate, multă pâine, covrigi sau dulciuri care conțin mult zăhar. Iată care sunt cele mai frecvente greşeli:
Crenvurştii vegetali, pateul şi salamul de soia aproape că nu lipsesc de pe mesele românilor în timpul postului. Însă pe cât de săţioase, pe atât de nesănătoase sunt aceste produse. Şi asta din cauza conţinutului mare de chimicale care „ajută” produsul să semene cât mai mult la gust, miros şi culoare cu alimentul pe care îl imită.
„Inserându-se diverse gene care probabil sunt străine, sunt sintetizate în noi, în organismul nostru pot apărea lucruri nedorite, pot apărea diverse boli, chiar boli cronice – diabet până la cancer”, spune dr. Simona Carniciu, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Un alt aliment controversat în această perioadă şi nu numai, este şi soia. Deşi înlocuieşte cu succes produsele de origine animală, medicii spun că trebuie să fim atenţi la provenienţa alimentului.
„Soia este un aliment foarte bun dacă este organic. Trebuie să le evităm pe cele care sunt modificate genetic. În general orice aliment modificat genetic nu este chiar benefic pentru organism, pentru că trebuie să reţinem că ADN-ul nostru se modifică pe parcusul vieţii în funcţie de ceea ce mâncăm. De aceea este vorba clasică: ceea ce mâncăm, aia suntem”, spune dr. Simona Carniciu.
O altă greşeală în timpul postului este tentația de a mânca mai multe dulciuri de post și multe seminţe, nuci și alune. De multe ori uităm că acestea, consumate în exces, îngrașă. Apoi, medicii spun că în această perioadă mai există tendința de a mânca mai multă pâine şi paste făinoase.
„Ar mai fi mesele foarte rare. Sunt învăţate doamnele să mănânce, pentru că ele postesc cel mai mult, sunt învăţate să mănânce dimineaţa şi eventual când ajung seara după serviciu acasă. Este o foarte mare greşeală”, arată dr. Simona Carniciu.
Iar la finalul postului, greşeala care trimite mulţi români direct la urgenţe este trecerea de la mesele uşoare la cele îmbelşugate, pline de alimente bogate în grăsimi. Soluţia ar fi să le reintroducem treptat în alimentaţia noastră pentru a evita indigestiile şi crizele biliare.
„La două ore, 2-3 ore să introducem un nou aliment care nu este considerat de post. Este de dulce. În felul ăsta vom evita toate crizele biliare digestive şi ne vom bucura în sfârşit de sărbători”, este sfatul pe care îl dă dr. Simona Carniciu.
În plus, medicii recomandă asocierea acestor alimente cu multe vegetale şi apă. De asemenea, este bine să faceţi puţină mişcare după fiecare masă. Chair şi câteva minute de mers uşor vă pot asigura o digestie mai bună.
MOZAIC
Ce ar putea provoca distrugerea omenirii până în 2100. Două amenințări ies în evidență
Un raport realizat de o comisie internațională de 37 de cercetători, publicat în revista medicală The Lancet, identifică 17 amenințări majore la adresa sănătății și supraviețuirii oamenilor în acest secol. Două dintre acestea, un conflict nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, au potențialul de a se ajunge la distrugerea omenirii. Lista include și obezitatea, poluarea aerului, rezistența la antibiotice, schimbările climatice și problemele de sănătate mintală.
Omenirea se confruntă cu riscuri care, până la sfârșitul acestui secol, ar putea avea consecințe majore asupra sănătății populației și chiar asupra existenței speciei umane. Avertismentul vine din partea unei comisii internaționale de experți care a analizat sute de amenințări posibile și a selectat 17 dintre cele considerate catastrofale.
Raportul, publicat în revista The Lancet, arată că aceste pericole nu trebuie analizate separat. Unele se pot amplifica reciproc, iar efectele lor pot deveni mai grave atunci când se suprapun.
Cercetătorii atrag atenția că riscurile nu sunt inevitabile. Pentru fiecare dintre ele există măsuri care pot reduce probabilitatea producerii unor dezastre sau pot limita consecințele acestora.
Două amenințări care ar putea duce la dispariția omenirii
În fruntea listei se află conflictul nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale. Potrivit experților, ambele scenarii ar putea avea consecințe existențiale pentru omenire, deși raportul nu afirmă că producerea lor este inevitabilă.
Un război nuclear de amploare ar putea provoca pierderi masive de vieți omenești, distrugerea infrastructurii și perturbarea sistemelor care asigură hrana și funcționarea societății. Efectele ar putea depăși cu mult zonele lovite direct de arme, inclusiv prin modificări climatice și crize alimentare care ar afecta populații din întreaga lume.
Al doilea risc major este reprezentat de utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale. Dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii ridică întrebări privind posibilitatea folosirii sale pentru crearea unor arme biologice, amplificarea conflictelor sau desfășurarea unor activități cu efecte greu de controlat.
Cercetătorii nu susțin că inteligența artificială va provoca în mod inevitabil dispariția omenirii. Avertismentul privește posibilitatea ca tehnologia să fie utilizată în scopuri distructive și necesitatea unor mecanisme de control și prevenție.
Lista celor 17 amenințări identificate de cercetători
Pe lângă riscul unui război nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, raportul identifică alte 15 amenințări care pot afecta grav sănătatea oamenilor și funcționarea societăților.
Acestea sunt:
- Poluarea aerului.
- Reducerea ajutorului internațional pentru dezvoltarea sistemelor de sănătate.
- Pandemiile provocate de agenți patogeni care apar în mod natural.
- Rezistența la antimicrobiene.
- Consumul ridicat de alcool.
- Obezitatea.
- Malnutriția în copilărie.
- Hipertensiunea arterială.
- Problemele de sănătate mintală.
- Schimbările climatice.
- Inegalitatea veniturilor.
- Fumatul.
- Conflictele armate convenționale.
- Nivelul scăzut de educație.
- Îmbătrânirea nesănătoasă.
Lista arată că pericolele pentru omenire nu se limitează la războaie sau la dezastre spectaculoase. Unele dintre cele mai importante amenințări sunt probleme cu care milioane de oameni se confruntă deja în viața de zi cu zi.
Bolile cardiovasculare, alimentația necorespunzătoare, poluarea și consumul de tutun sau alcool afectează sănătatea populației, în timp ce accesul insuficient la educație și inegalitățile economice pot accentua vulnerabilitatea comunităților.
Cum se pot amplifica reciproc schimbările climatice și pandemiile
Unul dintre mesajele centrale ale raportului este că amenințările globale sunt interconectate.
Schimbările climatice, de exemplu, pot afecta sănătatea oamenilor nu doar prin temperaturi extreme, ci și prin perturbarea aprovizionării cu apă și alimente, deteriorarea calității aerului și răspândirea unor boli în zone în care acestea erau mai puțin frecvente.
Modificarea habitatelor naturale poate schimba, de asemenea, relația dintre oameni și animalele sălbatice, influențând riscul transmiterii unor agenți patogeni de la animale la oameni.
În paralel, rezistența la antimicrobiene reprezintă o problemă tot mai importantă pentru sistemele medicale. Atunci când bacteriile devin rezistente la antibiotice, infecțiile pot fi mai greu de tratat, iar intervențiile medicale care depind de prevenirea și controlul infecțiilor devin mai riscante.
Aceste exemple arată de ce experții recomandă abordarea simultană a mai multor probleme, în locul unor măsuri izolate, care nu iau în calcul legăturile dintre ele.
Obezitatea, hipertensiunea și fumatul rămân amenințări majore
Raportul acordă atenție și factorilor care contribuie la apariția bolilor cronice. Obezitatea, hipertensiunea arterială, fumatul și consumul excesiv de alcool pot avea consecințe grave atât asupra indivizilor, cât și asupra sistemelor de sănătate.
Obezitatea crește riscul apariției diabetului de tip 2, al bolilor cardiovasculare și al altor afecțiuni cronice. Hipertensiunea arterială este un factor important de risc pentru accidentele vasculare cerebrale și bolile de inimă, în timp ce fumatul este asociat cu numeroase tipuri de cancer și afecțiuni respiratorii.
La acestea se adaugă malnutriția în copilărie, care poate afecta dezvoltarea fizică și cognitivă, precum și problemele de sănătate mintală, care pot influența capacitatea oamenilor de a munci, de a învăța și de a participa la viața socială.
Specialiștii subliniază că prevenția, accesul la servicii medicale și educația pentru sănătate pot reduce o parte importantă a acestor riscuri.
Ce propun cercetătorii pentru a preveni o criză globală
Comisia internațională recomandă o strategie bazată pe trei direcții principale: pregătirea pentru amenințările viitoare, investițiile în cercetare și dezvoltare și monitorizarea permanentă a riscurilor.
Prima direcție presupune consolidarea sistemelor de sănătate și îmbunătățirea capacității autorităților de a reacționa la pandemii, dezastre și alte situații de criză. Experții atrag atenția că pregătirea trebuie să includă și comunitățile vulnerabile, care dispun adesea de mai puține resurse.
A doua direcție vizează investițiile în soluții științifice și tehnologice. Printre acestea se numără vaccinurile, tratamentele medicale, dezvoltarea unor noi antibiotice și tehnologiile care pot contribui la limitarea efectelor schimbărilor climatice.
A treia direcție presupune monitorizarea amenințărilor și actualizarea permanentă a evaluărilor. Riscurile se pot modifica în timp, iar autoritățile trebuie să dispună de date suficiente pentru a identifica din timp problemele și pentru a lua decizii informate.
Cercetătorii subliniază că amânarea măsurilor poate crește costurile și poate face mai dificilă gestionarea unor crize care ar putea fi prevenite sau limitate.
Raportul nu prezintă dispariția omenirii ca pe un deznodământ inevitabil. Mesajul principal este că deciziile luate în prezent, de la controlul riscurilor nucleare și al utilizării inteligenței artificiale până la prevenirea bolilor și protejarea mediului, pot influența sănătatea și siguranța generațiilor viitoare.
Studiul Comisiei Lancet oferă astfel o perspectivă amplă asupra pericolelor secolului XXI și asupra necesității unei cooperări internaționale pentru reducerea acestora.
MOZAIC
Sicriul: din ce e făcut prețul, ce înseamnă „echipat complet” și de ce nu există sicriu special de incinerare
Sicriul este, în cele mai multe înmormântări, cel mai mare cost care depinde de o alegere a familiei — și alegerea se face de obicei în câteva minute, în ziua cea mai grea.
Ce anume face diferența de preț între două modele și ce trebuie să conțină un sicriu ca să fie complet explică Funerare Beșliu, firmă cu peste 10 ani de activitate, cu magazine de sicrie Brașov și Zărnești, unde peste 100 de modele sunt expuse cu prețul afișat.
Lemnul și finisajul
Prețul unui sicriu vine în primul rând din esența lemnului — brad și plop la cele accesibile, stejar și mahon la cele scumpe — și din finisaj: lăcuit simplu, sculptat, tapițat. Nu există model corect; există dorința celui plecat, obiceiul familiei și bugetul. Regula care nu se negociază este ca prețul de pe etichetă să fie prețul plătit.
Ce înseamnă „echipat complet”
Un sicriu echipat complet vine cu căptușeală, pernă, învelitoare, cruce și mânere. Când o ofertă spune doar „sicriu”, familia trebuie să întrebe ce lipsește: de multe ori diferența dintre două oferte este exact echiparea, adăugată ulterior, bucată cu bucată. În magazinele Funerare Beșliu, fiecare model este prezentat cu ce include.
Sicriul de incinerare nu există
Orice sicriu de lemn este potrivit și pentru înmormântare, și pentru incinerare — familia care alege incinerarea nu are de cumpărat altceva.
Sicriul de zinc, doar la repatriere
Sicriul cu inserție de zinc, sigilat, se folosește exclusiv la repatriere, când persoana decedată este transportată din sau în străinătate.
Alegerea pe loc sau de acasă
Cine nu poate ajunge la magazin în ziua respectivă poate vedea modelele pe site, cu aceleași prețuri ca în magazin, și poate alege de acasă; sicriul ales este pregătit și echipat de firmă până la depunerea la capelă. Familia nu trebuie să se întoarcă a doua oară pentru accesorii sau pentru diferențe de preț.
Mărimea
Sicriele au dimensiuni standard, dar persoanele nu. Noi întrebăm înălțimea și conformația înainte de a propune un model, nu după ce sicriul a ajuns la capelă.
Coroanele și accesoriile
Coroanele, jerbele, crucea, lumânările și restul accesoriilor se aleg la fel ca sicriul: la vedere, cu prețul scris pe fiecare model, în magazin sau pe site. Familia nu trebuie să cumpere nimic „la pachet” fără să vadă ce conține; fiecare piesă are prețul ei, iar totalul se știe înainte, nu după ceremonie.
„Aducem familia în magazin, îi arătăm modelele cu prețul lângă și o lăsăm să aleagă. În momentul acela, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să nu grăbim pe nimeni”, spun reprezentanții firmei de pompe funebre Brașov Funerare Beșliu.
Restul socotelii
Sicriul echipat intră în pachetul funerar: la Funerare Beșliu, pachetul pentru decesul la spital pornește de la 2.550 lei, cel pentru decesul la domiciliu de la 3.950 lei, la data publicării; prețurile valabile sunt cele afișate pe site și în magazin. Ajutorul de deces, de până la 9.192 lei la data publicării, poate acoperi o parte din cheltuieli, uneori integral.
Funerare Beșliu are sediul pe Calea București 104 și magazinul pe Calea București 29, în Brașov, un magazin în Zărnești (Strada Mare 141) și răspunde non-stop la 0725 386 244.
























