Învățământ
Generaţii pierdute
• examenul de bacalaureat se doveşte a fi aproape imposibil de trecut pentru elevii de la liceele tehnologice • la nivelul judeţului Brăila, în ambele sesiuni, la toate cele zece licee promovabilitatea a fost sub 50%, existând chiar unităţi în care nimeni nu a luat examenul • create în 2009 ca o alternativă la şcolile profesionale, liceele tehnologice dovedesc de 10 ani încoace că nu reuşesc să îşi atingă obiectivul, acela de a oferi elevilor o dublă şansă: calificare, dar şi diplomă de bacalaureat • sunt şi exemple de reuşită, însă mult prea puţine în comparaţie cu numărul mare de elevi care urmează această formă de învăţământ
De ce să mai finanţăm liceele tehnologice, dacă nici măcar un elev dintr-o generaţie nu reuşeşte să promoveze examenul de bacalaureat? De ce să mai alocăm resurse pentru funcţionarea acestor unităţi de învăţământ, dacă cei mai mulţi dintre elevi nici măcar nu ajung să dea BAC-ul? Sunt întrebări care tot plutesc în aer de câţiva ani încoace, iar o explicaţie exactă este greu de găsit. Şi asta pentru că succesul sau insuccesul acestor licee depind de mai mulţi factori, cum ar fi: slaba pregătire a elevilor, dezinteres, din partea lor, dar şi a profesorilor, structura examenului de bacalaureat care nu îi avantajează, lipsa implicării familiei şi, foarte important, mediul social din care provin. Cert este că, înfiinţate în 2009 ca o alternativă la şcolile profesionale, desfiinţate din pix de Ecaterina Andronescu, pe atunci ministru al Educaţiei, liceele tehnologice dovedesc de 10 ani încoace că nu reuşesc să îşi atingă obiectivele. Dacă pe hârtie aceste unităţi îşi propun să ofere elevilor calificarea într-o meserie şi, în acelaşi timp, posibilitatea de a obţine diplomă de bacalaureat, realitatea din teren ne arată că, de fapt, sunt nişte struţo-cămile care nu oferă nimic, nici calificare, nici diplomă. Şi nici nu era greu de intuit eşecul acesta, câtă vreme din start programa a prevăzut prea puţine ore de practică şi prea multă materie, deşi vorbim de elevi admişi în majoritate cu note sub 5, ba chiar cu 1 sau 2. Sunt şi exemple de reuşită, însă prea puţine, iar asta se vede în numărul mic de absolvenţi care se înscriu la bacalaureat şi în numărul şi mai mic al celor care şi promovează examenul. Recent, Ministerul Educaţiei a decis să “ia taurul de coarne” şi să oblige elevii care au medii de admitere sub 5 să meargă la şcolile profesionale. E un prim pas spre normalizare, o măsură salutată de directorii liceelor tehnologice brăilene.
Doar un sfert promovează bacalaureatul
Rezultatele la examenele de bacalaureat din această vară, atât în prima, cât şi în a doua sesiune, confirmă încă o dată faptul că elevii de la liceele tehnologice nu fac faţă acestui examen. Nici măcar după două, trei sau cinci încercări, tinerii tot nu reuşesc să treacă de “examenul maturităţii”. Datele oficiale ne arată că în judeţul nostru la niciunul dintre cele 10 licee tehnologice nu s-a înregistrat o promovabilitate de 50%, fiind licee chiar şi cu 0% promovabilitate. Este cazul Liceul “Gh. K. Constantinescu” – 0% promovabilitate şi în prima şi în a doua sesiune. Trebuie însă precizat că la acest liceu nu a existat în anul şcolar precedent clasă de a XII-a la zi.
O situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi la Liceul Tehnologic “Grigore Moisil”, care nu a avut nici o clasă de a XII-a, clasa fiind desfiinţată ca urmare a numărului mic de elevi. În examenul de bacalaureat au intrat astfel 5 candidaţi din seriile anterioare, dar niciunul nu a promovat. În sesiunea a doua au participat 7 candidaţi, dintre care doar unul a promovat, rata fiind de 14,29%.
La Liceul Tehnologic “Anghel Saligny” promovabilitatea în vară a fost de 16,67%. În examen au intrat doar 6 absolvenţi şi doar unul a reuşit să promoveze. Rezultate slabe au fost şi în sesiunea de toamnă, când promovabilitatea a fost de 5,26%. Atunci au fost 19 candidaţi prezenţi, dintre care doar unul a luat bacul.
Doar un sfert dintre absolvenţi au reuşit să promoveze bacalaureatul la Liceul Tehnologic “Ed. Nicolau”. În vară, rata de promovare a fost de 24,24%, din 33 candidaţi prezenţi, 25 fiind declaraţi respinşi. Apoi, în sesiunea de toamnă, rata a fost de 6,52%, din 46 candidaţi prezenţi 40 fiind declaraţi “respinşi”.
Liceul Tehnologic “Panait Istrati” a avut în vară o rată de promovare în prima sesiune de 21,88%, din 32 prezenţi 7 au promovat, iar în toamnă de 10%, din 20 candidaţi prezenţi doar doi reuşind să obţină media 6. Colegiul Tehnic “C. D. Neniţescu” a avut o promovabilitate de 32,26% în prima sesiune, iar Colegiul Economic “I. Ghica” de 47,54%.
Rezultatele au fost slabe şi la liceele din judeţ. La Liceul Tehnologic “Nicolae Oncescu” Ianca promovabilitatea în vară a fost de 33,33%, din 9 candidaţi prezenţi doar 3 reuşind să ia examenul. Rezultatul nu s-a mai repetat şi în a doua sesiune, când promovabilitatea a fost 0% – din 5 prezenţi nu a luat niciunul BAC-ul. La “Matei Basarab” Măxineni promovabilitatea a fost de 31,25%, în timp ce la “Nicolae Titulescu” Însurăţei de 47,83%.
Ruptura începe la admiterea la liceu
Ne-am întrebat de ce an de an foarte puţini elevi reuşesc să treacă de “examenul maturităţii” şi am luat legătura cu managerii mai multor licee tehnologice unde rezultatele au fost extrem de slabe.
Spre exemplu, Gabriela Panait, directoarea liceului “Panait Istrati”, susţine că problemele încep încă din clasa a IX-a, odată cu admiterea la liceu, când sunt repartizaţi copii cu medii de 2, 3 sau 4. “Cum se ajunge aici, cred că e greu de spus în câteva cuvinte. Eu nu puteam să îi oblig pe elevi să participe la orele de pregătire pentru bacalaureat, dar colegilor le-am urmărit graficele de pregătire. Nu ştim cum să îi determinăm să înveţe, cred că nici noi nu ştim cum s-o facem, iar ei nu îşi doresc, sunt inconştienţi. Cred că avem într-adevăr nişte probleme, vom vedea care e rezolvarea. Legat de liceele tehnologice, ar trebui să controlăm intrările. Dacă la intrări avem copii cu media 1 şi ceva, cum putem să îi creştem? Pe de altă parte, se întâmplă ceva cu generaţia aceasta, ei nu mai sunt interesaţi. Doar avem un elev care a intrat în 2007 şi acum e colegul nostru de catedră! Sunt aceiaşi profesori de atunci. Nu se punea problema aşa… profesorii nu-şi fac treaba. Ţine şi de ce se întâmplă în societate, şi de educaţie”, ne-a explicat aceasta.
Aceeaşi poziţie a avut-o şi prof. Mirela Cazacu, directoarea Liceului Tehnologic “N. Oncescu” Ianca. “Fiind liceu tehnologic, la noi intră puţini cu medii peste 7, iar acest lucru se cunoaşte la bacalaureat. Pe unii reuşesc să îi ridice domnii profesori, chiar se munceşte cu ei. Nu e numai vina elevilor, dar în cea mai mare parte da. Noi încercăm să îi ajutăm, facem pregătiri cu ei, inclusiv vara, dar rezultatele nu apar, pentru că nu este prezenţă. Unul-doi vin la pregătire, domnii profesori sună după ei, dar nu vin. Nu sunt toţi la fel, bineînţeles. De exemplu, la sesiunea din vară am avut o fetiţă care a luat bacalaureatul. Dar ea a fost constantă, a muncit tot anul şi rezultatele au venit. Trebuie să existe şi voinţă din partea lor”, susţine prof. Mirela Cazacu.
Managerii de şcoli ne-au spus că muncesc foarte mult cu aceşti copii pentru a le creşte nivelul. Mulţi însă nici nu îşi doresc să susţină bacalaureatul, fiind convinşi că nu îi ajută cu nimic mai departe.
“La noi intră copiii cu 3 şi îi aducem la 5. Este o ultra performanţă faţă de alte licee. Performanţa eu o văd mai mare la liceele tehnologice decât la cele teoretice. Noi o luăm practic de la 0. Sunt unii care nu ştiu să scrie, deşi au terminat un gimnaziu. Să ai unul, doi, trei în clasă care au problema aceasta şi să îi aduci de la nivelul acesta la bacalaureat, deja e şcoală de excelenţă aş putea zice. Iar majoritatea nu vor să susţină bacalaureatul. Am avut ore la clasa a XII-a şi îmi spuneau «La ce să dau bacalaureatul?» «Să fac facultate să stau acasă?». Şi situaţia materială e problema. Am avut un copil în anii anteriori care nici nu avea curent acasă, încărca telefonul la şcoală. Copilul era bun, dar nu avea posibilităţi”, ne-a declarat Mona Marcu, directoarea Liceului Agricol.
Despre faptul că profesorii de la liceele tehnologice muncesc mult mai mult cu elevii ne-a vorbit şi prof. Alexandru Diţă, directorul Liceului “Grigore Moisil”.
“Nouă ne vin copii cu 2, 3, 4. Noi facem ce putem cu ei, dar ăştia sunt, de ce să ne ascundem? Şi în condiţiile acestea e mare lucru când îl duci pe unul în BAC şi îţi promovează. Noi muncim mai mult cu ei faţă de cei de la liceele teoretice, unde vin cu medii de 8-9 şi îţi iau bacul fără să clipească. Ar trebui cifra de şcolarizare să fie făcută de aşa manieră încât elevii buni să fie distribuiţi la toate liceele. Nu poţi să ţii ştacheta la o înălţime pentru toţi copiii, n-ai cum! Îi duci pe cei care poţi. Chiar dacă aş avea eu soluţii, nu pot fi toate aplicate, pentru că societatea s-a schimbat. Ideea este că cei care termină şcoala la noi oricum fac un mare progres faţă de zona din care i-am luat. Care vor să înveţe, obţin şi o calificare şi au şi un salt calitativ ca note. Noi chiar ne ocupăm de ei, muncim, clar un progres se simte. Niciodată nu o să vezi că avem un elev bun, de 8, şi termină cu 6. Paradoxul e că te chinui cu el şi tot tu eşti arătat cu degetul că de ce nu ia bacul”, afirmă acesta.
Sărăcia şi neimplicarea familiilor, un alt factor
Directoarea Liceului Tehnologic “Ed. Nicolau” este de părere că, la fel de important este şi faptul că elevii nu au parte de susţinere din partea familiei.
“În primul rând, sunt factorii de natură socială, faptul că aceşti elevi înscrişi la liceele tehnologice se confruntă cu probleme de natură financiară, probleme legate de navetă, probleme familiale, părinţi plecaţi în străinătate, lipsa de implicare suficientă din partea părinţilor, toate aceste lucruri îşi pun amprenta asupra acestor copii şi atunci, concentrarea lor nu mai este la cote la şcoală. Copiii au nevoie de implicarea familiei, au nevoie de linişte acasă, au nevoie de condiţii ca să îşi poată desfăşura activitatea şi să obţină rezultate bune. Se întâmplă să vină în clasa a IX-a cu lacune în cunoştinţe. Sunt destul de mari aceste goluri, iar recuperarea materiei reprezintă un efort susţinut pe care ei nu îl pot depune fără implicarea familiei. Doar dacă ne unim forţele şcoală-familie-societate-agenţi economici, doar aşa putem să îi ajutăm”, ne-a spus Magdalena Ene, directoarea Liceului Tehnologic “Ed. Nicolau”.
Structura examenului de bacalaureat nu îi avantajează
Asta susţine directoarea Liceului Tehnologic “A. Saligny”, prof. Adriana Dumitrescu, în condiţiile în care elevii fac şi materii de specialitate, dar la BAC dau probe la aceleaşi discipline ca cei de la liceele teoretice.
“Au fost discuţii despre ce fel de bacalaureat dau aceşti copii. Pe lângă materiile de cultură generală pe care le fac la fel ca elevii de la liceele teoretice, la liceele tehnologice se adaugă modulele de specialitate pe care ei le parcurg tot anul, practică … lucrurile acestea nu se găsesc la elevii de la teoretice. Materiile de specialitate, noi avem mai multe rubrici, la nivel de minister s-a pus ani de zile această problemă. Ei pot sau nu pot face faţă unui bacalaureat care se desfăşoară pe structura acestui program, cu subiecte care sunt pe o structură fixă, cu grad de dificultate într-adevăr diferit, însă stuctura subiectelor, itemii, cerinţele sunt aceleaşi şi atunci gradul de dificultate nu se poate cuantifica. Să se dea un balacaureat tehnic, unde ei să dea şi discipline de specialitate. Actualul bacalaureat nu îi avantajează pe elevii de la liceele tehnologice”, ne-a declarat prof. Adriana Dumitrescu.
Liceul tehnologic între eşec şi poveşti de succes
Examenul de bacalaureat s-a dovedit a fi un eşec continuu pentru un absolvent al Liceului Agricol. Potrivit declaraţiilor directoarei Mona Marcu, acesta încearcă de 9 ani să promoveze “examenul maturităţii”, însă de fiecare dată se “împiedică” de biologie. Tânărul are peste 5 la română şi matematică, iar în vară a susţinut pentru a optsprezecea oară proba şi tot nu a reuşit să obţină 5. A încercat apoi din nou în sesiunea de toamnă. Nici încercarea cu numărul 19 n-a fost cu noroc.
La polul opus, există şi poveşti de succes. Este cazul elevilor de la seral şi frecvenţă redusă de la Liceul “Panait Istrati”, care au promovat cu toţii examenul. Desigur, la acest rezultat a contribuit şi interesul elevilor, dar şi implicarea exemplară a profesorilor. Mai exact, din 9 candidaţi, 6 au reuşit să obţină diploma de BAC.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
