Cultură
Generalul-erou Avramescu, protectorul săracilor din Crimeea
• originar dintr-o familie modestă, generalul de armată Gheorghe Avramescu a urcat toate treptele ierarhiei şi a fost decorat de trei ori cu Ordinul Mihai Viteazul • Avramescu a participat la asaltul final asupra Sevastopolului, în Crimeea, şi a spulberat o divizie de elită rusească, luând peste 10.000 de prizonieri • totodată, a fondat Cantina din Simferopol, unde erau hrăniţi, zilnic, 2.000 de sărmani, majoritatea copii • a fost singurul general român căruia ruşii i-au mulţumit pentru felul cum s-a purtat cu populaţia civilă • cu toate acestea, în martie 1945, generalul-erou a fost asasinat de NKVD, iar soţia şi fiica trimise în lăgărele din Siberia
Generalul de armată Gheorghe Avramescu. Un nume care inspiră respect chiar şi acum, după mai bine de 70 de ani de la moartea sa. Veteran al Războiului Balcanic din 1913 şi al Primului Război Mondial, comandant al Regimentului 38 Infanterie “Neagoe Basarab” Brăila şi al Armatei a IV-a Române, generalul Gheorghe Avramescu i-a bătut pe ruşi în Războiul din Răsărit, primind, în iulie 1941, Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a şi Crucea de Fier germană, clasa a II-a. A participat la asaltul final asupra Sevastopolului, în Crimeea, a luptat până la Marea de Azov şi a spulberat Divizia 109 Puşcaşi sovietică, luând peste 10.000 de prizonieri, fiind, ulterior, înaintat la gradul de general de armată şi decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cls. a II-a şi Crucea Germană de Aur. Până la finele războiului, generalul Avramescu – colaboratorul carismaticului mareşal Erich von Manstein – avea să mai fie o dată decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. S-ar crede că generalul a fost un om aspru. Nicidecum! În 1943, ruşii îi mulţumeau pentru felul în care s-a purtat cu populaţia civilă din Crimeea. Avramescu a pus bazele Cantinei pentru Săraci din Simferopol, unde erau hrăniţi peste 2.000 de sărmani, majoritatea copii, prin purtarea de grijă a soţiei sale, Adela Avramescu. Cât a fost în Crimeea, soldaţii şi civilii îl numeau “tată”, iar temuţii partizani bolşevici n-au îndrăznit să-l atace, pentru că era iubit de toată lumea. Era văzut deseori mergând pe străzi, fără armă şi fără gărzi de corp, înconjurat de copii şi “înarmat” numai cu un baston.
Generalul român avea să fie ucis mişeleşte, pe 3 martie 1945, de către NKVD, după ce slujise mai bine de 30 de ani în Armata Română. În aceeaşi zi, soţia sa, Adela, şi fiica, Felicia, au fost arestate şi trimise în Siberia. Trei zile mai târziu, fiica eroului din Răsărit şi-a luat viaţa. Iar până în ’89, nimeni nu a mai pomenit nimic despre generalul Avramescu. Nici despre eroii de la Ţiganca, Odessa ori Cotu’ Donului – despre miile de ostaşi români ucişi, răniţi sau luaţi prizonieri dincolo de Prut.
Prezentăm, succint, faptele de arme şi drama celui mai iubit general român din al Doilea Război Mondial, asasinat cu doar două luni înainte de sfârşitul celei mai mari conflagraţii mondiale.
“Generalul Avramescu a fost mândria brăilenilor!”
Despre drama generalilor români care s-au acoperit de glorie în al Doilea Război Mondial şi despre veteranii care, deşi au supravieţuit închisorilor comuniste, au fost uitaţi de cei de un neam cu ei, s-ar putea scrie tomuri întregi. Iar generalul de armată Gheorghe Avramescu – căruia regretatul general în retragere Bartu Buzea îi ridicase un altar la sediul ANVR Brăila, de pe Împăratul Traian – ar putea fi aşezat în fruntea listei cu eroi.
Pe nedrept căzut în uitare, generalul Avramescu a luptat în prima linie ca să-i alunge pe bolşevici din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa. Iată ce spunea generalul (ret.) Buzea în urmă cu zece ani: “Generalul Avramescu a fost mândria brăilenilor. A comandat Regimentul 38 Infanterie “Neagoe Basarab” de la Brăila, apoi s-a distins în luptele din Răsărit. Ruşii nu i-au iertat niciodată faptele de arme, deşi Avramescu a fost singurul general român căruia i-au mulţumit pentru felul în care a tratat populaţia civilă în Crimeea. A fost un exemplu pentru ostaşii români, de aceea a fost ucis mişeleşte”.
Născut în anul 1884, într-o familie cu origini modeste, Gheorghe Avramescu a ales cariera militară, urmând cursurile Şcolii de Ofiţeri de Infanterie. A participat la Războiul Balcanic din 1913, în calitate de locotenent în Regimentul 38 Infanterie “Neagoe Basarab”, dislocat la Brăila. În acelaşi an, s-a căsătorit cu Adela Gologan, cea care avea să-i fie alături până la sfârşit.
Aflat la comanda Batalionului III din cadrul Diviziei 9 Infanterie, Gheorghe Avramescu avea să fie rănit în Primul Război Mondial, după ce se bătuse cu nemţii şi cu bulgarii în Dobrogea. După o lună, s-a întors pe front, distingându-se în luptele pentru apărarea Bucureştiului. Decorat cu Ordinul Steaua României, Avramescu a participat apoi la bătălia de la Mărăşeşti, fiind răsplătit, de data aceasta, cu Ordinul Coroana României. A luptat, de asemenea, cu armatele Republicii Sfaturilor din Ungaria, în anul 1919. Un an mai târziu, viteazul ofiţer a absolvit al doilea din promoţie Şcoala Superioară de Război, iar trei ani mai târziu ocupa funcţia de şef de stat major la Divizia 10 Infanterie. Pe 31 martie 1929, Gheorghe Avramescu a fost avansat colonel şi numit comandant al Regimentului 38 Infanterie de la Brăila.
Protectorul săracilor din Crimeea, acuzat de trădare
La 22 iunie 1941, în calitate de general de divizie şi comandant al Corpului de Munte, Gheorghe Avramescu a răspuns Ordinului Mareşalului Ion Antonescu (“Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!”) şi a participat la eliberarea teritoriilor româneşti, fiind decorat de trei ori cu Ordinul Mihai Viteazul şi cu cele mai însemnate ordine germane. Colaborator al generalului german Erich von Manstein, generalul român a forţat linia fortificată “Stalin”, a avansat până la Bug şi Nipru, după care a participat la bătălia de la Marea de Azov. Tot el a asigurat flancurile Corpurilor de Armată 54 şi 30 Germane, în asaltul final asupra Sevastopolului. În bătălia de la Balaclava, Corpul de Munte comandat de generalul Avramescu a spulberat Divizia 109 Puşcaşi sovietică, luând peste 10.000 de prizonieri. Pentru faptele sale de arme, a fost înaintat la gradul de general de armată.
În anul 1943, sovieticii îi mulţumeau la radio pentru felul cum s-a purtat cu populaţia civilă, după ce fondase Cantina Românească din Simferopol, locul unde erau hrăniţi 2.000 de copii săraci.
Devenit comandant al Corpului 6 Armată, Avramescu a participat la luptele din Transnistria şi din Moldova. În calitate de comandant al Armatei a IV-a Română, a avertizat – la începutul lunii august 1944 – în legătură cu iminenta ofensivă a ruşilor, însă a fost înlocuit.
Readus la comanda Armatei a IV-a, Avramescu a fost asasinat pe 3 martie 1945, după ce, cu o zi înainte, fusese arestat la ordinul mareşalului Malinovski, pe motiv că ar fi luat legătura cu trupele germane. Mai târziu, ruşii au împrăştiat zvonul că generalul-erou ar fi vrut să dezerteze împreună cu întreaga armată aflată sub comanda sa şi să treacă de partea germanilor. Nimeni nu i-a crezut: se ştia că bolşevicii s-au răzbunat cumplit pe ofiţerii şi generalii români care au luptat în Răsărit, pentru eliberarea pământurilor strămoşeşti.
Cultură
Clădirile trecutului și poveștile neștiute din spatele lor, explorate în acest weekend la Brăila
• ce viitor ar putea avea Cinema Central și cum pot fi readuse în viața comunității clădirile care au definit Brăila modernă? • acestea sunt câteva dintre întrebările la care vor încerca să răspundă arhitecți, cercetători și oameni de cultură, în cadrul evenimentului ”Zilele MuzA la Brăila”, programat pe 14 și 15 noiembrie
Brăilenii sunt invitați, pe 14 și 15 noiembrie, să redescopere o parte mai puțin explorată a istoriei orașului: arhitectura publică ridicată în perioada anilor ’60–’80. Prin evenimentul ”Zilele MuzA la Brăila. Conversații despre celălalt oraș”, Muzeul de Arhitectură din România propune tururi ghidate, întâlniri și dezbateri despre clădiri care au marcat dezvoltarea orașului și care, chiar dacă fac parte din peisajul cotidian, nu sunt întotdeauna privite ca elemente de patrimoniu.
Ce se va întâmpla cu Cinema Central? Ce valoare au astăzi Sala Polivalentă și Casa Tineretului? Cum pot fi readuse aceste clădiri în viața comunității, fără ca elementele care le definesc să fie pierdute? Sunt câteva dintre întrebările la care organizatorii și invitații evenimentului vor încerca să găsească răspunsuri.
Tururi prin oraș și întâlniri în care se va vorbi despre arhitectura Brăilei
Evenimentele se desfășoară pe parcursul a două zile și continuă demersul expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă în octombrie la Cinema Central. Prima întâlnire este programată sâmbătă, 14 noiembrie, când participanții vor putea descoperi, în cadrul unui tur ghidat, clădirile publice construite în perioada socialistă și poveștile din spatele lor. Traseul va porni chiar din expoziție și va continua pe străzile orașului.
Duminică, 15 noiembrie, discuțiile se mută la Teatrul ”Maria Filotti”, unde arhitecți, cercetători, specialiști în patrimoniu și reprezentanți ai administrației publice vor dezbate posibilitățile de valorificare a acestor construcții.
Un subiect important va fi viitorul fostului Cinema Central, clădire aflată în administrarea Primăriei Brăila. Municipalitatea are în vedere transformarea cinematografului într-un spațiu cultural destinat spectacolelor și evenimentelor.
Programul evenimentelor din 14 și 15 noiembrie
Sâmbătă, 14 noiembrie, între orele 14:00 și 17:00, este programat un tur ghidat al expoziției, urmat de o plimbare prin oraș, alături de Mihaela Camelia Roșu și Cristian Bădescu. Întâlnirea va avea loc la Cinema Central, de unde participanții vor porni într-un traseu dedicat arhitecturii publice din anii ’60–’80.
Vor fi prezentate clădiri, povești și transformări care au influențat viața comunității brăilene. Mihaela Camelia Roșu este profesoară de geografie, ghid local certificat și fondatoarea proiectului Walk This Way, Brăila, inițiativă lansată în 2018 din pasiunea pentru patrimoniul și istoria orașului.
Duminică, 15 noiembrie, între orele 11:00 și 13:30, la Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti”, va avea loc dezbaterea ”După fantezia modernizării. Ce viitor are «celălalt oraș» al Brăilei?”. Organizatorii recomandă participanților să ajungă începând cu ora 10:30.
Șase invitați din domeniile arhitecturii, cercetării, patrimoniului, managementului cultural și administrației publice vor analiza ce se poate face cu aceste clădiri, cum pot fi adaptate nevoilor actuale și ce rol ar putea avea în viața orașului în următorii ani.
Dezbaterea va fi structurată în trei secțiuni, moderate de Ilinca Păun-Constantinescu, arhitectă, curatoare și coordonatoarea programului MuzA, și Cristian Bădescu, arhitect și co-curator al expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”.
Patrimoniul unei perioade controversate
Prima discuție, intitulată ”Cum recunoaștem valoarea unei moșteniri incomode?”, îi aduce împreună pe arhitecta și cercetătoarea Irina Tulbure-Moldovan, conferențiară la UAUIM București, și pe arhitectul Alex Răuță, cercetător și președinte DOCOMOMO România. Cei doi vor aborda dificultatea de a privi arhitectura perioadei socialiste dincolo de contextul politic în care a fost realizată. Discuția va pune accent pe valoarea arhitecturală și istorică a acestor construcții, dar și pe importanța documentării și protejării lor.
Cum pot redeveni clădirile culturale locuri vii?
A doua secțiune, ”Cum putem construi un program public în aceste clădiri?”, îi reunește pe Monica Sebestyen, arhitectă, manager cultural și directoarea Cinema ARTA din Cluj-Napoca, și pe Radu Nichifor, regizor și manager al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. Dialogul va porni de la experiența readucerii în circuitul cultural a unor spații existente și va încerca să răspundă unor întrebări concrete: cum poate fi construit un program cultural atractiv, cum poate fi apropiat publicul de aceste locuri și ce funcție ar putea avea Cinema Central în peisajul cultural actual al Brăilei?
Transformarea fără pierderea valorii arhitecturale
Ultima secțiune, ”Cum transformăm fără să pierdem?”, îi aduce în dialog pe Corina Anghelescu, arhitect-șef al Municipiului Brăila, și pe Șerban Țigănaș, arhitect, profesor și decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca. Discuția va aborda provocările practice ale intervențiilor asupra clădirilor existente: regimul proprietății, legislația, nevoile actuale ale comunității și calitatea proiectelor de arhitectură. Pornind de la situația Cinema Central, invitații vor analiza cum pot fi adaptate aceste spații la cerințele prezentului, păstrându-le în același timp identitatea și valoarea. La final, publicul va putea interveni în discuție și va avea ocazia să își exprime opiniile despre viitorul cinematografului și al celorlalte clădiri publice importante ale Brăilei.
”Arhitectura celuilalt oraș”, expoziția care poate fi vizitată până pe 14 decembrie
Evenimentul din noiembrie continuă povestea expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă pe 3 octombrie la Cinema Central și curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu. Expoziția propune o incursiune în arhitectura civică a perioadei de modernizare socialistă și aduce în atenție 11 clădiri reprezentative pentru dezvoltarea Brăilei.
Printre acestea se numără Cinema Central, Primăria, Hotelul Traian și punctele termice CET din cartierul Hipodrom. Prin machete, fotografii de arhivă, imagini actuale și desene, vizitatorii pot descoperi modul în care aceste construcții au contribuit la schimbarea orașului. Ridicate într-o perioadă marcată de industrializare și extindere urbană, ele au oferit noi spații pentru cultură, administrație, sport, comerț și petrecerea timpului liber. Unele și-au păstrat funcțiunea inițială, altele au fost transformate sau au pierdut rolul pentru care au fost construite. Cu toate acestea, continuă să fie repere importante în peisajul urban.
Demersul expozițional își propune să depășească asocierea automată a acestor clădiri cu perioada politică în care au apărut și să aducă în atenție calitățile lor arhitecturale, precum și locul pe care îl ocupă în istoria orașului. Expoziția poate fi vizitată până pe 14 decembrie 2026, în foaierul Cinema Central, situat pe Calea Galați nr. 8. Programul de vizitare este următorul: Vineri: 15:00–19:00; Sâmbătă și duminică: 11:00–17:00.
Cinema Central este a treia clădire pe care MuzA o redeschide temporar publicului în acest an, după Palatul Creditului Funciar Rural din București și Hotelul Ștefănescu din Băile Govora.
Brăila, ultima oprire din primul an al muzeului călător MuzA
Brăila reprezintă a treia și ultima oprire din primul an al proiectului MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, dedicat temei curatoriale ”Fantezia”. Aceasta este prima dintre cele patru teme concepute de Ilinca Pop-Gălățianu și Tudor Elian și explorează felul în care a fost imaginat orașul modern în perioada anilor ’60–’80, sub influența ideii de progres și modernizare. Lansat în 2026, MuzA este un muzeu itinerant care își propune să aducă arhitectura mai aproape de public și să deschidă conversații despre relația dintre oameni și spațiile în care trăiesc.
În următorii patru ani, proiectul va ajunge în alte 11 locuri din România, de la orașe mari la comunități mai mici. Fiecare oprire presupune cercetarea arhitecturii locale, organizarea unei expoziții și desfășurarea unui program public dedicat comunității.
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiectul este finanțat prin Timbrul Arhitecturii și implementat în perioada 2026–2029 de Asociația IDEILAGRAM. Participarea la evenimentele din 14 și 15 noiembrie este gratuită, în limita locurilor disponibile. Mai multe informații despre proiect și evenimente pot fi găsite pe pagina de Facebook și Instagram MuzA, precum și pe site-ul oficial www.muzeuldearhitectura.ro.
Cultură
„Atât de familiar”, povestea a două femei adoptate din același orfelinat din Brăila la începutul anilor ’90, proiecție specială la Palatul Lyra, cu intrare liberă
• sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film) • proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila • ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații
Două femei adoptate din același orfelinat din Brăila, la începutul anilor ’90, se reîntâlnesc cu trecutul lor în România, într-o căutare care le va schimba felul în care își privesc propriile familii. Ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații.
Filmat pe parcursul a șase ani, documentarul «Atât de familiar» (Something Familiar), regizat de cineasta britanico-română Rachel Tâpârjan și produs de Manifest Film, va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, pe 14 noiembrie, de la ora 18:00, cu intrare liberă, în prezența regizoarei și a producătoarei Elena Martin.
Facebook event: https://fb.me/e/50YckOdxn
Filmul a avut premiera internațională în cadrul CPH:DOX 2026, unul dintre festivalurile de referință ale cinemaului documentar contemporan, și este nominalizat la trei categorii ale British Independent Film Awards 2026. Recent, regizoarea Rachel Tâpârjan a primit BFI & CHANEL Filmmaker Award pentru viziunea sa cinematografică îndrăzneață, premiu care i-a fost înmânat de actrița Gwendoline Christie.
Dincolo de adopție, o poveste despre familie și identitate
Rachel a crescut în Marea Britanie, iar Mihaela în Canada, la mii de kilometri distanță una de cealaltă. La peste trei decenii de la adopție, Mihaela îi cere ajutorul pentru a-și găsi mama biologică. Rachel acceptă să o însoțească în România și să-i filmeze căutările, fără să bănuiască faptul că această experiență o va aduce față în față cu propria istorie de familie.
Brăila, orașul din care au fost adoptate cele două protagoniste, devine un loc esențial al acestei căutări. Pentru a reconstitui istorii de familie vechi de peste trei decenii, echipa a cercetat documente de adopție și a căutat rude, cu ajutorul localnicilor și al autorităților. Descoperirile făcute de-a lungul anilor au schimbat inclusiv direcția documentarului.
„Atât de familiar” este însă departe de a fi un documentar convențional despre adopțiile internaționale din România anilor ’90. Îmbinând investigația, arhivele personale, secvențele de ficțiune și improvizația, Rachel Tâpârjan construiește un film profund personal, în care adevărurile dureroase coexistă cu umorul, imaginația și speranța.
Una dintre cele mai surprinzătoare alegeri ale regizoarei este de a invita mai multe actrițe, printre care Ozana Oancea, Dana Voicu și Oana Jindiceanu, să interpreteze rolul mamei sale biologice. Rachel le întâlnește pentru prima dată în fața camerei și poartă cu ele, fără un scenariu prestabilit, conversațiile pe care nu le-a putut avea cu propria mamă.
„Creativitatea e o formă de joacă, iar joaca e triumful suprem asupra traumei”, spune regizoarea Rachel Tâpârjan, care este doctor în asistență socială și cadru universitar la Teesside University, în Marea Britanie.
Proiecție specială cu intrare liberă la Palatul Lyra din Brăila, în prezența regizoarei
Sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film). Proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila.
Filmul intră în cinematografele din România pe 13 noiembrie, distribuit de Filmways.
Programul proiecțiilor „Atât de familiar”: https://manifestfilm.ro/atat-de-familiar/
„Atât de familiar” (Something Familiar, România–Marea Britanie, 2026, 89 min.) este produs de Manifest Film (România), prin Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin, în coproducție cu My Accomplice din Regatul Unit, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), în colaborare cu Televiziunea Română.
Proiectul a fost susținut de BFI & Doc Society (prin BFI Doc Society Fund, sub îndrumarea lui Luke W. Moody si Sandra Whipham), Creative Europe MEDIA, CIRCLE Women Doc Accelerator și Chicken & Egg Films.
Manifest Film este o casa de producție de film cu multiple selecții și premii naționale și internaționale (Sundance, Berlin, Toronto, CPH, IDFA etc.).
Mai multe noutăți despre film:
https://www.facebook.com/ManifestFilm.RO
https://www.instagram.com/manifestfilm.ro
Parteneri media: Radio România Cultural, Cărturești, Adevărul de Weekend, Cinefan, Films in Frame, IQads, Like5, LiterNet, Pagina de Psihologie, Revista FILM, Urban, Zile și Nopți, F-SIDES, FILIA.
CELE MAI CITITE
