Cultură
Gara CFR – un secol și jumătate de istorie
* proiectată de un neamț prusac, înainte de Războiul de Independență de la 1877, Gara Brăilei pare acum pustie; câțiva călători, ca niște fantome, zăbovesc pe la casele de bilete și rar vezi câte un tren care să-și facă simțită prezența * doar bătrâna locomotivă cu abur, de la 1930, așezată în dreapta edificiului, mai amintește de vremurile de demult * la ora actuală, prin Stația CFR Brăila trec, în medie, 28 de trenuri de călători la 24 de ore * totodată, stația este tranzitată de 20 de trenuri de marfă
Gara Brăilei – locul de unde plecau și soseau, odinioară, trenurile încărcate ochi cu cereale, lemn și produse textile, dar și mii și mii de călători veniți fie cu afaceri, fie la băi, la Stațiunea Lacu Sărat, fie pentru o excursie pe Dunăre, cu vaporașul ori pentru a petrece o zi de neuitat în Balta Brăilei, cu borș de crap și cu saramură de nisetru pregătite de lipovenii din Pisc.
Prin Gara Brăilei tranzitau trenuri de toate rangurile, care făceau legătura directă cu București, Galați, Buzău, Constanța, Brașov, Focșani, dar și cu Litoralul Mării Negre și Valea Prahovei. Pe aici au trecut regi și regine, prinți și armate vestite. Bombardată de două ori, bătrâna gară – proiectată de un neamț prusac, înainte de Războiul de Independență de la 1877 – a rămas în picioare, ca o mărturie a trecutului glorios al Brăilei.
Acum, Gara CFR a Brăilei, veche de un secol și jumătate, pare pustie. Câțiva călători, ca niște fantome, zăbovesc pe la casele de bilete și rar vezi câte un tren care să-și facă simțită prezența. Despre „Acarul Păun” nici nu mai poate fi vorba. Gara și-a mai recăpătat cât de cât strălucirea de altădată după ce a fost reabilitată cu fonduri europene, în urmă cu câțiva ani, dar este, deopotrivă, simbol al decăderii orașului-port de la Dunăre, a cărei perioadă de maximă dezvoltare a fost în urmă cu un secol, până la Marele Război. Chiar și acum 50 de ani, în anii 1970, se descărcau în Gara Brăila, în medie, aproape 260 de vagoane cu mărfuri pe zi. Acum, doar bătrâna locomotivă cu abur, de la 1930, așezată în dreapta edificiului, mai amintește de vremurile de demult. Potrivit șefului Stației CFR Brăila, Sorin Zahiu – omul care activează în sistem de trei decenii încheiate – locomotiva cu abur, cu numărul 50.000, adusă de la Buzău, a fost restaurată de firma „Arcada” din Galați, specializată în construcții feroviare, și este în perfectă stare de funcționare.
Cu o istorie de 150 de ani în spate, Gara Brăila are în prezent 10 linii de circulație, dintre care șapte sunt electrificate. Liniile 8, 9 și 10 au doar capetele de linie electrificate. Totodată, liniile 1, 2 și 3 sunt destinate traficului de călători și tranzitului trenurilor de marfă. La ora actuală, prin Stația CFR Brăila trec, în medie, 28-30 de trenuri de călători la 24 de ore, regio și interregio. Totodată, este tranzitată de doar 20 de trenuri de marfă.
Dacă prezentul este așa cum este, iar viitorul nu pare unul promițător, altfel stăteau lucrurile atunci când s-a construit „drumul de fier” și Gara CFR Brăila. Spunem „Gara CFR” pentru că Brăila mai avea o gară în perioada ei de glorie, și anume „Gara Fluvială” de la Dunăre.
Prima cale ferată s-a construit la Brăila între anii 1868 și 1872
Potrivit istoricului Constantin C. Giurescu, acela care, în 1968, a publicat „Istoricul Orașului Brăila”, luându-l ca model pe Nicolae Iorga, deceniul care a precedat Războiul de Independență de la 1877 a însemnat în viața Brăilei o creștere apreciabilă sub aspect economic. „E vremea când se construiesc căile ferate care leagă acest însemnat centru cu capitala și cu celelalte orașe ale țării, când se construiesc cheiurile de piatră ale portului, când se înmulțesc întreprinderile industriale și comerciale”, precizează istoricul.
La 1868, prusianul Stroussberg – inginer cu renume – obținu, spun documentele vremii, concesiunea construirii și exploatării liniei principale care, pornind de la Roman, trecând prin Tecuci, Galați, Brăila, Buzău, Ploiești, București, Pitești, Craiova, Turnu Severin și ajungând la Vârciorova, străbătea toată România. Costul construcției era de 270.000 de franci de aur pe kilometru. Lucrările pentru construirea Gării Brăila au început la 1 iulie 1869, iar la 27 decembrie 1870 stil vechi este pusă în funcțiune, în mod provizoriu, linia de cale ferată Brăila – București. În ianuarie 1872 este pus în funcțiune „drumul de fier” Brăila – Buzău.
Noul mijloc de transport însemna, pe de o parte, transportarea mai rapidă și în bune condiții a grânelor, iar pe de altă parte ieftinirea prețului transportului. Rezultatul fu o creștere a exportului de grâne prin orașul Brăila și extinderea suprafețelor cultivate, datorită rentabilității sporite.
Potrivit Monografiei Județului Brăila (1971), prima cale ferată se construiește la Brăila între anii 1868 și 1872, an în care este construită și inaugurată și Stația CFR (Gara), după planurile inginerului german (prusac) Stroussberg. Ca și comparație, Gara de Nord din București a fost inaugurată la 10 septembrie 1868. În anul 1896, este construită calea ferată Brăila – Făurei, care a contribuit la formarea unei legături directe cu Constanța. Totodată, în anii 1941-1943 este construită linia de cale ferată Făurei – Urziceni, care scurtează considerabil drumul de la Brăila la București.
La 6 mai 1877, patru monitoare turcești au bombardat orașul Brăila și au provocat mari pagube. Un obuz a căzut asupra Stației de cale ferată, cu doar câteva minute înaintea sosirii marelui duce Nicolae al Rusiei. Iar la 5 iulie 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, într-un bombardament aerian, a fost distrusă și o aripă a Gării Brăila, înregistrându-se cinci morți și trei răniți. Bătrâna Gară a fost însă refăcută și consolidată și stă și astăzi în picioare.
Mai trebuie spus că CFR-ul a fost înființat în urmă cu mai bine de 140 de ani. În ianuarie 1880, Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova – Roman din administrarea privată a consorțiului Stroussberg în administrare națională, iar guvernul a înființat instituția Căilor Ferate Române, care continuă să existe și astăzi.
istorii uitate
GARA BRAILA
drum de fier
Stoussberg
tren de calatori
marfuri
cale ferată
statia cfr
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
