Economie
Fondul locativ al Brăilei, cea mai slabă evoluţie în ultimii 28 de ani
• la nivel naţional suntem pe ultimele locuri în ce priveşte construirea de locuinţe noi, coroborat cu suprafaţa utilă a acestora
Un studiu realizat la nivel naţional privind numărul de locuinţe şi suprafaţa locuibilă la nivelul anilor 1990 şi 2017, precum şi evoluţia celor doi indicatori în tot acest răstimp, arată că în Brăila s-a construit extrem de puţin, iar fondul locativ nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă în ce priveşte confortul, în sensul numărului de metri pătraţi alocaţi fiecărei unităţi locative. De exemplu, dacă la nivelul anului 1990 în întreg judeţul erau înregistrate circa 132.400 de locuinţe, la finele lui 2017 figurau 138.400 de unităţi locative, ceea ce în procente înseamnă o evoluţie de numai 4,5%. La nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte suntem pe ultimul loc, fiind depăşiţi cu mult de următorul clasat, judeţul Tucea cu o creştere de 9,7% în perioada analizată. Cel mai bine stă, evident, Constanţa unde creşterea este de 26,7%, urmată de Vrancea cu 13,4%, abia pe locul III apare Galaţiul cu 11,8%, secondat de Buzău cu 11,1%. Dacă ne raportăm la nivel naţional, cu un procent mai mic decât noi sunt Aradul cu 3,9%, Teleorman – 2,4%, Hunedoara – 2,2%, Sălaj – 2,2%, Caraş-Severin – 1% şi, culmea, Bucureşti cu 0,3% (de la 0,858 milioane locuinţe imediat după Revoluţie la 0,861 milioane unităţi locative la finalul perioadei analizate). În cifre absolute, pe primul loc, cu o dublare a numărului de locuinţe, este judeţul Ilfov: de la 91.100 unităţi în 1990 la 183.300 unităţi în 2017, aşadar o creştere de 101,1%, urmat la mare distanţă de Iaşi – 28,7%, Constanţa – 26,7%, Cluj – 23,1% şi Suceava – 22,6%.
Dacă deschidem capitolul “suprafaţa medie a locuinţelor”, judeţul nostru este chiar pe ultimul loc la nivel naţional în ce priveşte evoluţia în cei 28 de ani aferentă acestui indicator. Mai precis, de la o medie de 31,4 mp în 1990, am ajuns, anul trecut, la 39,9 mp, ceea ce exprimat în procente înseamnă o creştere de 27,2%. Ca termen de comparaţie, cea mai bună evoluţie la nivelul regiunii noastre de dezvoltare a avut-o, atenţie, Vrancea cu o creştere a suprafeţei medii a locuinţelor de 59,6% (de la 30,6 mp în 1990 la 48,8 mp media anului trecut), explicabil dacă ne gândim la dezvoltarea imobiliară din ultimii ani a zonei Lepşa unde s-au construit foarte mult atât case de vacanţă cât şi pensiuni turistice, cu spaţii generoase de cazare. Şi Constanţa a cunoscut o evoluţie consistentă, de 56,3%, ajungând la o medie de 52,2 mp faţă de 33,4 mp imediat după Revoluţie. Prin raportare la nivel naţional, suntem, după cum aminteam mai devreme, pe ultimul loc cu acea creştere de 27,2%, imediat în faţa noastră fiind judeţe precum Călăraşi – 30,1%, sau Teleorman cu 40,8%. Creşteri procentuale mari au înregistrat Ilfovul – 106,1% (65,7 mp media anului 2017), Suceava – 68,3% (50,1 mp în 2017), Argeş – 65,8% (47,2 mp), Dâmboviţa – 65,7% (46,5 mp) şi Satu Mare – 64% (53,2 mp).
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
