Economie
Foc şi hoţi în păduri
• luna aceasta, la Făurei-sat, a fost înregistrat cel mai devastator incendiu de pădure din ultimii ani, 47 de hectare cu arbori transformându-se în scrum • “De 35 de ani, de când lucrez în silvicultură, nu am văzut aşa ceva”, a spus ing. Marian David, şef Compartiment Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila • silvicultorii se confruntă şi cu o creştere alarmantă a cazurilor de furturi de material lemnos • anul trecut, în primul semestru, au fost înregistrate trei furturi de arbori, însă anul acesta au fost 25 de furturi, 16 cu autori necunoscuţi • fiecare pădurar are în gestiune câte 400-500 de hectare de pădure
Pădurile Brăilei, sufocate de gunoaiele aruncate de cei care merg “la grătar”, ameninţate de incendii provocate de secetă şi de inconştienţa semenilor şi devastate de hoţi.
“Pădurea reprezintă o uriaşă uzină de aer curat, de oxigenul de care toţi avem nevoie, o încântare pentru priviri, o relaxare. Din păcate, în unele locuri frecventate din jurul localităţilor se găsesc foarte multe gunoaie rămase în urma picnicurilor, vetre de foc, PET-uri şi alte resturi menajere aruncate la întâmplare. Numai anul trecut, în cadrul programului «România curată», au fost strânse tone de gunoi menajer”, a precizat ing. Marian David, responsabilul Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Pe lângă toate acestea, pădurarii găsesc ramuri şi arbori tăiaţi ilegal, folosiţi ca sursă pentru focurile pe care le fac pescarii la sfârşit de săptămână sau iubitorii de grătar, de se vede fumul gros de pe malul celălalt al Dunării. Nu de puţine ori, au fost găsite vetre de foc nestinse la lizieră – sursă sigură pentru incendii. Potrivit ing. Marian David, numai în luna mai a.c., au fost semnalate trei incendii cauzate de inconştienţa unor concitadini care au lăsat focul nesupravegheat şi au plecat acasă, după ce s-au luat la bătaie, ori au aruncat aiurea mucurile de ţigară aprinse.
“Numai în perioada de primăvară, când plopii îşi leapădă seminţele, au fost nu mai puţin de trei incendii de vegetaţie care au necesitat intervenţia pompierilor militari, şi toate astea din inconştienţa unor semeni. Cauzele cele mai frecvente ale incendiilor de pădure provin din incendierea intenţionată a miriştilor, din vetrele de foc nestinse şi de pe liniile de cale ferată. Odată izbucnit, focul se propagă rapid în pădure datorită vegetaţiei uscate”, a spus ing. David.
47 de hectare de pădure făcute scrum la Făurei-sat, pe 8 august
Cel mai devastator incendiu de pădure semnalat anul acesta a fost cel din noaptea de 8/9 august 2020, de la Făurei-sat. Potrivit ing. Marian David, focul a izbucnit în jurul orei 20.30 şi s-a extins cu repeziciune pe direcţia vântului. Pompierii militari şi silvicultorii au luptat şase ore cu flăcările. “De 35 de ani, de când lucrez în silvicultură, nu am văzut aşa ceva”, ne-a spus şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor. S-au făcut scrum aproape 47 de hectare de pădure, iar pagubele sunt destul de mari – circa 500 de mc de material lemnos transformat în cenuşă! – ţinând cont şi de faptul că pădurea are nevoie de 20 de ani ca să se regenereze.
În cazul incendiului de la Făurei-sat, focul a izbucnit, cel mai probabil, din zona liniilor de cale ferată. Nişte berze s-ar fi aşezat pe liniile de înaltă tensiune, provocând un scurtcircuit care a iniţiat incendiul ce s-a întins cu repeziciune, pe fondul secetei extreme din această vară. Ancheta este în curs de desfăşurare.
Alte distrugeri sunt provocate de hoţii care dau iama în păduri. În tot judeţul Brăila, sunt 28.000 de hectare de pădure, din care 23.000 de hectare sunt în administrarea efectivă a Direcţiei Silvice. Fiecare pădurar – sunt în jur de 58 de pădurari – gestionează, în medie, câte 400-500 hectare de pădure, ceea ce este foarte mult.
Dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost semnalate doar trei furturi cu doi autori identificaţi, anul acesta silvicultorii se confruntă cu o explozie a cazurilor de furt de material lemnos. “În acest an, lucrurile s-au schimbat în rău. S-au înregistrat deja 25 de furturi, din care doar în nouă cazuri au fost descoperiţi şi sancţionaţi făptaşii, 16 cazuri rămânând cu autori necunoscuţi. Cu toate că paza pădurilor este asigurată prin pădurarii angajaţi, aceştia nu pot fi prezenţi în orice moment la locul furturilor, dat fiind faptul că gestionează, în medie, câte 400-500 de hectare de pădure în condiţii diferite (zone izolate, dig-mal, trecere peste Dunăre)”, precizează ing. Marian David.
Concret, dacă în semestrul I 2019 au fost sustraşi 102 mc de material lemnos, anul acesta este vorba de 155 mc de material lemnos. Pagubele pricinuite de hoţi în prima jumătate a anului trecut au fost de 45.477 lei, iar anul acesta ele au ajuns la 78.033 lei.
În aceste împrejurări, Direcţia Silvică Brăila colaborează intens cu structurile de ordine publică ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Poliţiei de Frontieră şi ISU “Dunărea” Brăila, ca să pună capăt furturilor.
Silvicultorii vor planta 123 de hectare de puieţi
Pentru a contracara distrugerile provocate de dezastrele naturale, de inconştienţa semenilor noştri şi de hoţii de material lemnos, silvicultorii îngrijesc plantaţiile tinere şi pregătesc terenul pentru plantarea a zeci de hectare cu puieţi de plop, salcie şi stejar.
Astfel, în această perioadă, Direcţia Silvică Brăila execută ample lucrări de întreţinere (arat, discuit, prăşit etc) în plantaţiile cu plop şi salcie înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an. De asemenea, se execută astfel de lucrări în plantaţiile datând din anii anteriori, plantaţii care nu au realizat starea de masiv (dezvoltare deplină). Potrivit ing. Vasile Dumitraşc, directorul Direcţiei Silvice Brăila din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, până la această dată s-au realizat lucrări de întreţinere pe o suprafaţă de 1.032 de hectare.
“De asemenea, pentru realizarea programului de regenerări artificiale din toamna 2020, de 123 de hectare, se lucrează la pregătirea terenului şi a solului, lucrare necesară pentru plantarea puieţilor, după exploatarea arboretelor. Până la această dată, s-au realizat astfel de lucrări pe o suprafaţă de 50 de hectare”, ne-a precizat sursa citată.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
