Învățământ
#foaiagoala! Protest la simularea examenului de bacalaureat
• ieri, elevii de clasa a XI-a şi a XII-a au susţinut prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română • simularea examenului se desfăşoară sub presiunea protestului #foaiagoala, elevi de la mai multe licee din ţară manifestându-şi astfel nemulţumirea faţă de sistemul de învăţământ • şi la Brăila a existat o elevă care a ales să predea o foaie albă la finalul probei
Ieri, peste 4.000 de liceeni brăileni au fost aşteptaţi la simularea naţională a probei de limba şi literatura română din cadrul examenului de bacalaureat. La fel ca la Evaluarea Naţională, organizarea simulării bacalaureatului s-a desfăşurat sub presiunea protestelor, Consiliul Naţional al Elevilor îndemnând candidaţii să boicoteze examenul şi să dea foaia goală, nemulţumiţi de întreg sistemul de învăţământ, de la modul de predare la cel de evaluare. Şi nu numai.
Printre liceenii din toată ţara care au ales să se alăture în acest fel protestului s-a numărat şi o elevă de clasa a XI-a din Brăila. Lucia G. ne-a spus că ar fi ştiu să rezolve subiectele primite însă a ales să dea foaia albă la finalul probei pentru că nu vede rostul simulării la clasa a XI-a.
“Din punctul meu de vedere, la momentul actual simulările nu au absolut niciun sens pentru că în clasa a XII-a dăm teste doar din modele de simulări şi primim note doar pe testele respective. Aşadar nu văd rostul simulării la clasa a XI-a. Pune presiune pe noi! Nu ne ajută cu nimic! Această simulare este un cumul de stres în plus. Susţin acest protest, iar la proba de matematică voi face la fel. Voi da foaia goală. Cred că este momentul pentru o schimbare în ceea ce priveşte examenele naţionale”, susţine Lucia.
După ce în ultimele zile în spaţiul public au apărut mai multe reacţii care condamnă protestul iniţiat de elevi, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila, Rareş Voicu, a ţinut să precizeze că tot acest manifest nu este un moft al tinerilor, ci un semnal de alarmă că sistemul de învăţământ trebuie reformat.
“Nu este un răsfăţ acest protest cum am citit în presă sau o modalitate prin care noi să scăpăm de simulare pentru că nu am învăţat aşa cum s-a mai vehiculat. Sub nicio formă! Elevii dau foaia goală pentru că lucrurile nu sunt ok, ele nu mai pot continua aşa şi ceva trebuie să se schimbe. Asta am urmărit noi prin toată campania şi prin tot procesul acesta: să ne facem auzită nevoia de schimbare, iar aceasta să ajungă până la factorii decidenţi. Până acum noi eram un fel de masă pe care o puteau manipula într-un fel sau altul şi pe care se făceau modificări oricum voiau ei şi oricând voiau ei. Ne-a ajuns! Îi îndemnăm pe colegii noştri să fie vocali, să fie curajoşi şi să ţină minte atunci când vor intra în sala de examen că schimbarea nu a fost făcută de către cei care au privit sau au tăcut. Niciodată! Este nevoie de o schimbare şi dacă nu pentru noi măcar pentru cei care vin”, ne-a spus Rareş Voicu, preşedintele CJE Brăila.
Simularea probei de limba şi literatura română a început la ora 9:00, în toate liceele din ţară, iar elevii au avut de rezolvat subiecte unice. La clasa a XII-a, la primul subiect, elevii au avut de rezolvat mai multe cerinţe pe baza unui text la prima vedere din Ion Barbu. La subiectul al doilea aceştia au avut de evidenţiat relaţia dintre idea poetică şi mijloacele artistice în poezia “Toamnă de suflet” a lui Tudor Arghezi, iar la ultima parte liceenii au avut de realizat un eseu în care să prezinte “particularităţi de construcţie a unui personaj într-un roman interbelic”.
La clasa a XI-a, elevii au avut de rezolvat la primul subiect mai multe cerinţe pornind de la un fragment din “Amintiri” de Ioan Slavici, iar la subiectul al II-lea, aceştia au avut de prezentat perspectiva narativă dintr-un fragment semnat de Cella Serghi. La ultima parte elevilor le-a “picat” un eseu în care să prezinte “particularităţi ale unei comedii studiate”.
În judeţul nostru, prezenţa la probă a fost numeroasă, după cum reiese din datele Inspectoratului Şcolar Judeţean: clasa a XI-a – 94,5%, clasa a XII-a – 93%.
Simularea examenului de bacalaureat continuă cu proba obligatorie a profilului (20 martie) şi proba la alegere a profilului şi specializării (21 martie). Rezultatele vor fi afişate pe 29 martie.
De ce protestează elevii?
Pe 10 martie, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a demarat campania “Dăm #foaiagoală la simulările naţionale!”, campanie prin care îndeamnă elevii care susţin simulări ale examenelor naţionale să dea foaia goală sau să scrie ce îi nemulţumeşte la sistemul de învăţământ. Motivele protestului sunt reprezentate de toate problemele din sistemul de învăţământ, mai ales nemulţumirile cu privire la examenele naţionale, de la desfăşurarea la fundamentarea acestora.
“La momentul actual, este neclar ce se evaluează în cadrul Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului. Se poate observa cu uşurinţă că, în cadrul ambelor examene, accentul este pus asupra cunoştinţelor deţinute şi a capacităţii de a reţine informaţii, în detrimentul competenţelor dobândite. Ministerul şi societatea civilă trebuie să răspundă la un minim esenţial de întrebări: Ce competenţe trebuie să dobândească elevii? (Profilul de formare al absolventului este un document necesar) Ce competenţe sunt cu adevărat utile elevilor? Ce competenţe se evaluează la EN/BAC? Ce competenţe ar trebui să fie evaluate? Ce probe ar trebui să aibă absolvenţii în cadrul celor două examene naţionale? Evaluarea Naţională este un mod potrivit de tranziţie de la ciclul gimnazial la cel liceal?”, susţin într-un comunicat de presă reprezentanţii elevilor.
În opinia CNE, evaluările au ajuns un scop, nu un mijloc. Asta deoarece în loc de a completa exerciţii care să îi ajute să dobândească un set de competenţe necesare, elevii sunt puşi să rezolve zeci de variante de subiecte pentru Evaluarea Naţională/Bacalaureat, cu scopul de a lua o notă cât mai mare, dar fără a ţine seama de inutilitatea acestui lucru. Mai mult, CNE susţine că elevii împreună cu părinţii şi cadrele didactice se complac în risipirea timpului copiilor, în detrimentul educării acestora.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
