Social
Festivalul Peştelui, «umbrela» etnicilor din Brăila
• mai multe comunităţi etnice au găsit în Brăila locul perfect pentru a-l numi “acasă”, de-a lungul timpului • fie că vorbim de ruşi lipoveni, bulgari, turci, armeni, evrei sau romi, toţi trăiesc în pace şi înţelegere alături de cetăţenii români • asta face din Brăila un oraş multicultural, iar Festivalul Peştelui promovează, printre altele, şi acest aspect
În mai puţin de 24 de ore, va debuta prima ediţie a Festivalului Peştelui, eveniment finanţat din fonduri europene. Pe lângă mâncărurile delicioase ce vor fi pregătite în cele patru zile de distracţie, cei prezenţi pot afla mai multe despre cultura şi istoria oraşului. Ştim deja că Brăila a fost sălaş pentru multe grupuri etnice. “Au băut apă din Dunăre” – potrivit vorbei din bătrâni – şi nu s-au mai dus greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni, saşi, iar acum aceştia trăiesc în pace şi înţelegere. Dar oare cunoaştem într-atât de bine comunităţile lor? Un alt obiectiv al festivalului, pe lângă atragerea turiştilor în municipiu, este promovarea titlului de “oraş multicultural”, o alăturare de cuvinte europeană.
Turcii din Brăila. Membrii acestei etnii sunt o piesă importantă de “puzzle” al identităţii oraşului, la fel ca celelalte comunităţi. Primul reper vizual în identificarea specificului cultural al comunităţii turce este, bineînţeles, portul tradiţional. Cel pentru femei este alcătuit din fistan, kaftan, işlenmiş, gömlek, fes, voal, cember, şalvari, ilic brodat. Costumul bărbătesc este în tonuri de albastru închis, cu broderie neagră şi brâu roşu. Ramazam Bairam este una dintre cele mai importante sărbători pentru ei, pe masă fiind puse foarte multe dulciuri, printre care celebrele baclavale şi sarailii.
O altă comunitate ce trăieşte în Brăila este cea a ruşilor lipoveni. S-au stabilit în zona noastră în urmă cu 300 de ani, după schisma din Biserica Oficială Rusă. Ruşii lipoveni ţin foarte mult la credinţa lor ortodoxă. Din anul 988 (creştinarea oficială a Rusiei Kievene) şi până în prezent, nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte cultul religios: ruşii lipoveni se închină cu două degete, crucea are opt extremităţi, iar slujbele se ţin în slavonă. Obiceiurile lor sunt strâns legate de sărbătorile religioase, iar calendarul pe care îl respectă este cel Iulian, în care se decalează cu 13 zile data de 1 ianuarie. Copiii ruşilor lipoveni învaţă în şcoli cu predare în limba română, dar studiază şi limba rusă ca limbă maternă.
Comunitatea Elenă din Brăila. Primii greci sosiţi la Brăila erau originari din Insulele Ionice Chefalonia şi Ithaca, ulterior alăturându-se şi alţi compatrioţi din alte zone. Comunitatea elenă a jucat un rol important în dezvoltarea generală a oraşului nostru, iar aici amintim pe Spiru Lykiardol, Gheorghe Violatos şi M. Embericos. Odată cu instalarea regimului comunist, au fost impuse o serie de interdicţii, printre care desfiinţarea şcolilor private greceşti şi trecerea bisericii “Buna Vestire” în subordinea directă a Patriarhiei Române. După Revoluţia din ’89, comunitatea elenă din Brăila s-a reorganizat.
Armenii din Brăila. Aceştia au fost atestaţi documentar încă din 1684, într-un manuscris de culegeri de cântece bisericeşti, în timp ce comunitatea a fost atestată în septembrie 1828. Cea mai reprezentativă figură a comunităţii armene din Brăila a fost medicul Ana Aslan, fondatoarea geriatriei mondiale. În prezent, numărul armenilor din Brăila a scăzut simţitor, ajungând la circa 14 familii.
Comunitatea bulgară. Primii bulgari au sosit în Brăila în primăvara anului 1830, avându-l în frunte pe căpitanul Vasile Petrovici Vîlcov. Celor 38 de familii originare din zona Kotel le-au fost acordate scutiri de taxe şi impozite pentru primii 10 ani, beneficiind în acelaşi timp şi de preţuri avantajoase la achiziţionarea unor imobile şi terenuri. Numărul membrilor comunităţii bulgare a scăzut drastic, una dintre explicaţii fiind fenomenul de migraţie spre Bucureşti şi alte oraşe mai mari din ţară.
Evreii din Brăila. Evreii nu sărbătoresc Anul Nou cu petreceri şi ospăţuri abundente, ci, dimpotrivă, conform tradiţiei, Anul Nou este un prilej de introspecţie, de examen de conştiinţă în lumina valorilor iudaice şi de rugăciuni către Divinitate pentru iertarea păcatelor. Alte sărbători sunt Pesah (Paşte), Savuot, Hanuka, Purium ş.a.
Romii din Brăila. În limba romani, “rom” înseamnă “persoana aparţinând grupului nostru”. Ei fac parte dintre etniile transnaţionale care nu posedă un teritoriu şi care împrumută din culturile şi caracteristicile ţărilor în care trăiesc. Viaţa familială a romilor este strict normată: bărbatul este capul familiei, cel care câştigă banii, iar în mediile tradiţionale, mariajele se încheie la vârste fragede. Majoritatea romilor din România utilizează alfabetul latin şi urmează calendarul gregorian/stil nou creştin.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
