Social Media

Sănătate

Favoritism la Spitalul Judeţean

Timp de citire: 15 minute

• volumul mare de muncă al directorului de îngrijiri medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a deschis o portiţă PSD-iştilor să îşi mai promoveze câţiva oameni în postura de “ajutoare”,  avertizează consilierul judeţean PND Cătălin Iordache • în urmă cu câţiva ani, s-a găsit soluţia ca fiecare pavilion din spital să aibă un medic şi un asistent coordonator care să facă muncă administrativă • acum, aceste funcţii sunt ocupate de angajaţi care au legături directe sau indirecte cu PSD, aşa cum a decis managerul Delia Râşnoveanu, la rându-i membru PSD, dar şi cum au aprobat consilierii judeţeni • oamenii răsplătiţi de partid primesc acum un spor de 10% la salariu pentru ceea ce fac, deşi pe timpul vechii echipe manageriale, persoanele din funcţiile respective nu primeau niciun leu în plus • totodată, lista lipsurilor din spital se îngroaşă serios cu: lame de bisturiu, branule, ghips la Ortopedie, filtre hepa care zac îmbâcsite, în timp ce conducerea ridică din umeri
 
Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila pare că se “scufundă”, de la o zi la alta. După medicamente, mai nou, lipsa materialelor sanitare face “ordinea de zi” a sesizărilor ajunse la redacţia “Obiectiv – Vocea Brăilei”. Colac peste pupăză, pe fundalul acestor probleme grave, grija principală a responsabililor de acolo este promovarea colegilor de partid în poziţii “călduţe”. Consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, a dezvăluit recent, că munca directorului de îngrijiri medicale este efectuată acum de patru oameni. Mai exact, pe lângă directorul de îngrijiri – Dorina Dobre, fostă asistentă şefă la secţia Oftalmologie -, acum au mai apărut trei “ajutoare” ca urmare a unei modificări la organigramă, aprobată de curând de CJ Brăila, în care figurează şi aceste posturi mai puţin vizibile, după cum avertizează Iordache. Interesant însă este că aceştia sunt asistenţi cu legături directe sau indirecte cu Partidul Social Democrat. Ce-i drept, împărţirea sarcinilor exista în spital în momentul venirii noii echipe manageriale, condusă de social-democrata Delia Râşnoveanu, numai că asistenţii care ajutau directorul de îngrijiri medicale la sarcinile administrative nu erau plătiţi. Acum sunt, după cum recunoaşte chiar şefa spitalului, cu un spor de 10% în plus la salariu. Iar după ce la finele săptămânii trecute, Iordache a declarat că din spital lipsesc sondele urinare, acum, pe surse, am aflat că lipsesc inclusiv branule, lame pentru bisturiu şi ghips la secţia Ortopedie, iar filtrele hepa din sălile de operaţie sunt îmbâcsite de praf. Aşa cum a promis, Râşnoveanu s-a interesat de sondele urinare la începutul săptămânii, iar răspunsul pe care ni l-a dat a fost că acestea au existat tot timpul în spital. “Poate or fi lipsit de la vreo secţie anume, dar au fost în spital”, susţine aceasta, iar despre lame şi ghips, şefa spitalului a spus că nu are cunoştinţă că ar lipsi.
 
Asistenţi coordonatori de pavilion, legături cu PSD
Cel care a adus prima dată în atenţia opiniei publice faptul că directorul de îngrijiri medicale este ajutat de încă trei asistenţi pentru a-şi îndeplini atribuţiile este consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache. Acesta a declarat că, deşi a votat modificarea organigramei spitalului în cea mai recentă şedinţă de CJ, nu a apucat să studieze documentul stufos de aproximativ 300 de pagini în amănunt pentru a observa că, printre altele, s-a strecurat şi această “sinecură” PSD. Abia la scurt timp după şedinţă, Iordache a aflat că pe funcţiile de asistenţi coordonatori de pavilion s-au “cocoţat” apropiaţi ai social-democraţilor. Numai că acesta şi-a amintit doar două nume din trei. “Nu ţin cu Olguţa (Olguţa Crivăţ, fost director de îngrijiri medicale – n.r.), să nu înţelegeţi aşa ceva, dar acum avem una care este şefă şi încă 3 care sunt în subordinea ei, pentru că asta, fost asistent-şef al directorului medical Alina Neacşu, proastă fiind- şi vă rog să mă citaţi aşa -, nu ştie despre ce este vorba. Şi atunci, au mai angajat încă 3. Dar printre ăştia 3, e domnul Pătârlăgeanu la Corpul B, şi soţia lui Dan Apostol, fost director la SUPAGL, acum la «Braicata». Pe cea de-a treia persoană nu mai ştiu cum o cheamă”, ne-a declarat Cătălin Iordache, în urmă cu o săptămână.
Am contactat-o pe Delia Râşnoveanu, şefa Spitalului Judeţean, care ne-a confirmat cele spuse de Iordache, dar a precizat că volumul de muncă al directorului de îngrijiri este foarte mare, având în subordine atâtea pavilioane şi locaţii diferite, iar funcţiile le-a “moştenit” de la vechea conducere şi le-a păstrat pentru că i s-au părut utile. “Sunt medici coordonatori şi asistenţi coordonatori pe fiecare corp. Aşa a fost dintotdeauna, cred. Pentru pavilionul A plus C sunt dr. Grecu Anatol şi asistent Apostol Cornelia. Pentru Corpul B dr. Liana Lepădatu şi asistent coordonator Vali Pătârlăgeanu. La Corpul D, dr. Ţovârnac Florin cu asistent coordonator Cristina Pandrea. N-au fost ei dintotdeauna, pentru că s-au mai făcut schimbări, dar ei nu fac altceva decât activităţi administrative de coordonare a corpului respectiv. Medicii nu primesc bani, pentru că au deja funcţia de şef de secţie. Asistenţii da, pentru că ei nu sunt asistenţi şefi. Primesc sporul de asistent coordonator, asta înseamnă un câştig de 10% în plus la salariu”, ne-a declarat dr. Râşnoveanu.
 
Numiţi pentru a primi un ban în plus la salariu?
Deşi “moştenite”, şefa unităţii sanitare a omis să precizeze faptul că persoanele care ocupau aceste funcţii nu erau remunerate cu niciun fel de spor, deoarece acestea erau de asisteţi şefi, or ei, deja primeau un spor de şef. Putem spune că funcţiile erau mai mult “onorifice”, iar munca prestată era pro-bono. Acum, asistenţii şefi au fost schimbaţi din funcţiile de asistenţi coordonatori pe pavilion cu asistenţi simpli, iar aceştia din urmă primesc mai mulţi bani la salariu. Aşa cum a precizat şi Iordache, cei trei asistenţi care ocupă în prezent funcţiile amintite mai sus au legături directe sau indirecte cu PSD. Valentin Pătârlăgeanu este consilier municipal PSD, iar Cornelia Apostol este soţia şefului de la “Braicata”, cunoscut ca apropiat al PSD. Iar Cristina Pandrea este soţia dr. Stănică Pandrea, angajat la “Muzeul Carol I” şi membru PSD, după cum ne-a confirmat preşedintele social-democraţilor brăileni, Ion Rotaru.
Întrebată de remunerarea acestora, managerul Râşnoveanu a declarat că: “Primeau toţi (bani – n.r.), dintotdeauna. Dacă erau asistenţi şefi la vreo secţie, atunci da, nu puteau să primească bani. Asistenţi şefi erau pe funcţiile alea la venirea mea, acum că stau să mă gândesc, da, erau asistenţi şefi şi nu erau plătiţi. Actualii asistenţi nu au nicio legătură cu PSD. Doar Vali Pătârlăgeanu care e consilier. Cornelia Apostol a fost directoare de îngrijiri la Spitalul de Psihiatrie. Cristina Pandrea…nu-i cunosc familia, nu mă interesează familia, ci omul, dacă ea îşi face treaba. Nu ştiu să spun cât înseamnă 10%, depinde de salariul fiecăruia. Nu ar fi fost mai uşor să iau asistenţi şefi, pentru că e foarte greu pentru un asistent şef să facă şi coordonare pe secţie, şi coordonare pe pavilion. Atunci, cum îşi aprobă singură referate? E mai dificil. Am preferat să iau oameni care nu au nicio legătură cu nicio secţie, să fie separaţi, ca să poată face activitatea adminsitrativă organizatorică pe tot pavilionul”, ne-a precizat sursa citată.
Concret, aşa cum ne-a explicat dr. Râşnoveanu, cei trei asistenţi coordonatori trebuie să facă muncă administrativă, să se ocupe de grafice, de pontaje, de referate, de centralizări pentru materiale sanitare etc.
În urmă cu câteva zile, am fost sesizaţi telefonic despre lipsa ghipsului de la Ortopedie, dar şi a lamelor de bisturiu pentru intervenţiile chirurgicale. Din nou, i-am dat ocazia managerului de a-şi spune punctul de vedere cu privire la aceste lipsuri. Ca de fiecare dată, dr. Râşnoveanu nu a ştiut dacă din spital lipsesc lamele pentru bisturiu ori ghipsul de la ortopedie. “Sondele urinare nu au lipsit la nivel de spital. Dacă au lipsit de pe o secţie anume, nu ştiu. Se poate împrumuta de la o altă secţie. Cât despre lame de bisturiu şi ghips, asta chiar nu ştiu, n-am auzit. N-am auzit aşa ceva”, ne-a spus şefa spitalului, fără a menţiona că va verifica situaţia.
 
Căpăţînă susţine că se fac paşi spre soluţionarea problemelor
Consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă, preşedinte al Consiliului de Administraţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, a explicat că noua organigramă a instituţiei, care a fost aprobată la cea mai recentă şedinţă a Consiliului Judeţean, a fost întocmită ca urmare a mai multor controale şi verificări de anul trecut la nivelul secţiilor şi are la bază avize emise de Ministerul Sănătăţii. Chiar dacă recunoaşte că există multe probleme la Spital şi că această organigramă nu le rezolvă pe toate, Căpăţînă susţine că se încearcă totuşi eliminarea acestora încetul cu încetul prin renunţarea la “metehne vechi” şi reorganizarea Spitalului Judeţean. Întrebat în ce măsură este în regulă ca posturile de asistenţi coordonatori să fie acum remunerate având în vedere că în trecut nu se întâmpla asta, deşi poziţiile funcţionau foarte bine sub îndrumarea asistenţilor şefi, consilierul judeţean independent a dat de înţeles că este una dintre măsurile întreprinse astfel încât să existe un control mai bun asupra Corpurilor şi secţiilor din Spital. Căpăţînă a afirmat că până acum între secţii nu a existat o colaborare foarte bună în ceea e priveşte transferul de medicamente.
“Avizul a fost obţinut de la Ministerul Sănătăţii în urma unui control al Direcţiei de Sănătate Publică Locală. Iar acesta a fost esenţa hotărârii de CJ. Multe nu s-au întâmplat de aici, dar acele mici modificări pe care le-am adus generează comentarii de peste tot. Fiindcă sunt nişte metehne de 20 de ani acolo. Aceea de a lua salariu fără să munceşti, de a munci fără să te intereseze calitatea muncii, dar şi «mie să mi se dea, dar fără responsabilitate»“, a declarat Căpăţînă.
Acesta a explicat că, până nu demult, la Spitalul Judeţean, nimeni nu coordona partea de întreţinere, circulaţia medicamentelor, iar partea de îngrijire era coordonată de o singură persoană, situaţie care s-ar fi îmbunătăţit acum prin venirea oficială a încă 3 oameni.
“Nu spun că s-au rezolvat problemele, dar este un început. Dacă aţi observat, până de curând se discuta doar de medicamente lipsă, acum se discută despre materiale. Am reuşit, cu farmacist pe Buzăului, în Hipodrom şi la Maternitate, să ducem gestiunea medicamentului de la intrare şi până la patul pacientului. Asta înseamnă că, noi, dacă cumva vom avea la un moment dat o lipsă de medicamente, se datorează fie unei probleme de aprovizionare, fie din cauza unei nepriceperi în păstrarea stocului de rezervă”, a spus Căpăţînă, explicând că se încearcă o variantă asemănătoare de gestiune şi în cazul materialelor, însă încă nu s-a ajuns la o concluzie clară în privinţa metodei de acţiune.
“Cred că aţi mai aflat de-a lungul timpului că s-au mai găsit 10 mii de seringi la unul, nu ştiu câte tampoane la altul, nu ştiu ce pe la nu ştiu ce secţie şi aşa mai departe. Ei se aprovizionează cu materiale la începutul lunii şi apoi secţiile lucrează. La următoarea aprovizionare se întâmplă să nu se fi terminat toate stocurile de data trecută şi aceştia nu colaborează între secţii”, a mai adăugat consilierul judeţean.
 
Chiriac cere soluţii de la conducerea spitalului
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, nu a dorit să comenteze prea mult subiectul lipsurilor de medicamente şi materiale de la spital şi ne-a trimis, pentru explicaţii, către conducerea Spitalului Judeţean Brăila. Acesta a precizat că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean treaba lui este aceea de a asigura investiţii la Spital, nu de a verifica stocurile de medicamente sau dacă angajaţii de acolo îşi fac treaba.
“Nu vreţi să sunaţi managerul, mai bine? Doar nu preşedintele CJ Brăila face achiziţia de materiale şi medicamente la spital… Eu am atenţionat conducerea SJU să ia măsuri urgente ca să acopere necesarul de materiale! E foarte simplu! Poate că nu au venit comenzile. Nu ştiu. Nu este treaba mea să mă ocup de achiziţionările Spitalului şi de tot ce se întâmplă acolo. Ar fi o nebunie”, a declarat Chiriac.
Cât despre posturile de asistenţi coordonatori pe Îngrijire, şeful CJ a afirmat că acestea existau dintotdeauna, numai că nu erau plătite atribuţiile suplimentare. Totuşi, aşa cum ne-a declarat managerul spitalului, asistenţii coordonatori actuali primesc mai nou un spor de 10%. “Posturile de asistenţi coordonatori nu sunt remunerate. Aceştia îşi fac job-urile în cadrul fişei postului. Sunt asistenţi-şefi de acolo. Iordache comentează, dar poate că vrea el vreun spital intergalactic, pe satelitul lui. Dacă am ajuns să luăm indicaţii de la domnul «doctor» Iordache…”, a conchis Chiriac.
 
Filtrele Hepa din Blocul Operator, îmbâcsite!
Lista neregulilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila continuă. De această dată, cu mizeria de pe holuri, dar şi din Blocul Operator! Deşi au fost diverse controale în ultima perioadă la unitatea sanitară, ultimul fiind chiar de la Direcţia de Sănătate Publică în urmă cu 2-3 luni, nimeni n-a observat murdăria de pe holuri, măcar. Recent, am primit câteva fotografii cu filtrele Hepa din noile săli de operaţie inaugurate în vara lui 2017, îmbâcsite de praf. Teoretic, acestea ar trebui schimbate imediat cum se adună praful pe ele, mai ales că vorbim de săli de operaţie unde totul trebuie să fie steril, pentru ca riscul de infecţii nosocomiale să fie redus spre zero. Filtrele Hepa asigură o puritate absolută a aerului, potrivit site-urilor de specialitate.
Cât despre toaleta de la intrarea în spital, aceasta abia mai funcţionează, îi lipseşte capacul, hârtie igienică nu-i, iar săpun pentru spălat pe mâini nici atât!
Nici Unitatea de Primiri Urgenţe nu arată mai bine. Acolo, există riscul ca bacteriile să rămână inclusiv după spălarea podelei, pentru că linoleumul nu e curbat la îmbinarea cu pereţii, ci sunt puse plinte. Faptul că acolo se ascund microbii ne-a fost confirmat inclusiv de Direcţia de Sănătate Publică Brăila. Arătându-le fotografiile, DSP a răspuns, pe la finele lunii martie: “Există riscul ca între perete şi plintă să fi intrat microbi. Spălarea este posibil să aibă eficienţă minimă”. Documentul continuă cu “În data de 19.03.2018, s-a acordat asistenţă de specialitate în sănătate publică pentru «Reabilitarea secţiei Unitate de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila», prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Consiliul Judeţean Brăila urmând să depună un dosar în calitate de ordonator principal de credite, al unităţii sanitare eligibile, în cadrul programului operaţional. Vă precizăm că în perioada 12.03-30.03.2018 s-a desfăşurat un control încrucişat ce vizează şi activitatea Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, constatările urmând să fie raportate Ministerului Sănătăţii după încheierea perioadei de control, ulterior fiind în măsură să aducem completări”. Potrivit unor surse, angajaţii care au făcut controlul la Spitalul Judeţean Brăila au provenit dintr-un alt judeţ, iar constatările lor au fost trimise direct la Ministerul Sănătăţii. La DSP Brăila nu a ajuns niciun act de la Bucureşti, pe această temă, nici până acum, iunie 2018.
De asemenea, la redacţie au ajuns şi alte fotografii cu mizeria din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, de-a lungul timpului. În urmă cu câteva luni, o mămică ne-a trimis poze cu secţia Pediatrie, iar imaginile vorbesc de la sine. Apoi, pe internet au circulat fotografii cu murdăria de la UPU. Şi în acest caz, pozele nu mai au nevoie de nicio descriere.
 

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧