Adaugă ca sursă preferată în Google

• restricţiile au fost impuse recent de către Comisia Europeană de la Bruxelles şi vizează regiunile din ţările afectate de pesta porcină africană (PPA) • astfel, zonele unde se manifestă PPA au fost clasificate în funcţie de 4 grade de risc şi, potrivit DSVSA Brăila,  se admit acte de comerţ cu porci vii şi carne de porc, în anumite condiţii, dar numai către teritorii care au acelaşi statut • altfel spus, exportul este permis doar între ţările şi judeţele care se regăsesc în aceeaşi categorie de risc • România se află în categoria de risc 3, adică în zona roşie, ceea ce înseamnă că situaţia PPA este încă în schimbare, având o evoluţie incertă
 
Pesta porcină africană restricţionează exportul de carne de porc în rândul judeţelor afectate de virusul PPA. Din cauza evoluţiei incerte a acestei boli, Comisia Europeană a adoptat recent o decizie prin care se interzice exportul de carne de porc din zonele afectate, în oraşele sau în ţările unde nu s-au confirmat astfel de cazuri. Aşa se face că, în Brăila şi în alte 28 de judeţe din România unde au fost confirmate cazuri de pestă porcină este permisă vânzarea cărnii de porc doar în alte judeţe sau ţări care se află în aceeaşi categorie de risc cu ţara noastră, care este inclusă în partea a III-a a anexei Deciziei 709/2014. Ce înseamnă asta mai exact? Înseamnă că boala afectează atât crescătoriile de porci domestici, cât şi populaţia de porci sălbatici.
Contactaţi şi întrebaţi despre acest aspect, reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila au confirmat aplicarea noilor decizii europene, apreciind că şi judeţul nostru se află în zona restricţionată. “România este în anexa 3, deci putem face schimb de porci în anumite condiţii stabilite tot în textul deciziei Curţii Europene, în regiuni, însemnând judeţe sau state membre europene care se află în lista a 3-a, care au acelaşi statut de boală . De exemplu, România cu Ungaria, să zicem. Dacă suntem pe aceeaşi listă din anexă, putem face schimb intracomunitar cu porc, binenţeles respectând condiţiile prevăzute. Dar, în niciun caz nu vom putea da noi, România, din lista 3 în lista 2, sau ţărilor din lista 1. Deci în România, ca în multe alte state, sunt restricţii, se face exportul doar cu anumite condiţii”, ne-a explicat medicul veterinar Dragoş Frigioiu, purtătorul de cuvânt al DSVSA Brăila. Aşadar, exporturile cu porci vii sau carne de porc  vor putea fi reluate doar după ridicarea restricţiilor. Potrivit DSVSA Brăila, dispoziţiile impuse recent de Comisia Europeană sunt în permanentă schimbare şi se actualizează aproape săptămânal în funcţie şi de evoluţia virusului PPA şi de stingerea focarelor în zonele afectate. Altfel spus, măsura este una provizorie şi, deşi pare una extremă, scopul ei este de a proteja şi sprijini exploataţiile de suine
care fie nu au contactat acest virus, fie au scăpat de el şi au repopulat.
Din păcate însă, în judeţul Brăila încă există focare active de pestă porcină africană, potrivit datelor centralizate de medicii veterinari din cadrul DSVSA Brăila. Concret, la finele lunii octombrie, în judeţul nostru erau înregistrate un număr de 34 de focare active de PPA, din care 31 de focare în exploataţii nonprofesionale şi 3 focare active în exploataţii comerciale. Este vorba despre 12 unităţi administrativ teritoriale afectate, respectiv Ianca, Şuţeşti, Galbenu, Gropeni, Jirlău, Plopu, Râmnicelu, Romanu, Traian, Viziru, Tufeşti şi Movila Miresii. Potrivit aceleiaşi surse, cele 34 de focare de PPA au fost declarate în intervalul 03 iulie -31 octombrie a.c., stingerea şi implicit ridicarea restricţiilor de mişcare a animalelor urmând a fi efectuată în funcţie de evoluţia ulterioară a bolii pe teritoriul judeţului.
În ceea ce priveşte efectivul de porci ucişi în vederea lichidării acestor focare, în perioada 1 ianuarie 2019 şi sfârşitul lunii octombrie a fost de 4.947 de exemplare din gospodăriile populaţiei şi 22.520 din exploataţii comerciale.
Suma totală acordată cu titlu de despăgubire pentru animalele sacrificate în vederea lichidării focarelor este de 32.605.984 lei, din care s-a plătit până acum 17.342.462 lei. DSVSA Brăila precizează că are în stadii avansate de execuţie  ultimele dosare pentru despăgubirea proprietarilor ce au suferit pierderi în urma apariţiei bolii şi lichidării efectivelor de porci deţinute.
 
Judeţele aflate pe harta roşie de PPA
 
Noile reglementări legate de restricţiile privind exportul de carne, conform  Deciziei (UE) 2014/709, clasifică zonele afectate de pesta porcină africană în felul următor: în partea I sunt incluse ţările şi judeţele unde riscul se datorează unei anumite proximităţi faţă de populaţia de porci sălbatici infectată, în partea II de risc, când boala afectează numai populaţia de porci sălbatici, în partea III, când  boala afectează atât exploataţiile de porcine, cât şi populaţia de porci sălbatici, având o evoluţie incertă, într-o continuă schimbare, iar în partea IV, când situaţia epidemiologică a fost stabilizată şi boala a devenit endemică. Aşa se face că numărul mare de focare de PPA, dar şi evoluţia incertă a virusului în ţara noastră au determinat Comisia Europeană să propună intrarea totală a României în zona roşie privind riscul de boală, adică în partea a III-a.
Potrivit informaţiilor transmise pe site-ul Comisiei Europene, în prima parte a anexei, adică cea aflată în proximitatea populaţiei de porci infectată, din România se află judeţele Cluj, Harghita, Suceava şi Mureş, alături de zone din Belgia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia. În partea a II- a listei, unde boala afectează numai populaţia de porci sălbatici, intră o serie de localităţi din Maramureş, precum şi judeţul Bistriţa Năsăud. În partea a III- a listei, unde boala afectează atât exploataţiile de porcine, cât şi populaţia de porci sălbatici, intră zona municipiului Bucureşti, alături de Constanţa, Satu Mare, Tulcea, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Sălaj, Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Gorj, Argeş, Olt, Dolj, Arad, Timiş, Covasna, Braşov, Botoşani, Vâlcea, Iaşi, Hunedoara, Alba, Sibiu, Caraş -Severin, Neamţ, Teleorman, precum şi o parte a judeţului Maramureş.
 
Ministrul Agriculturii la Brăila: “PPA , gestionată dezastruos!”
Aflat recent într-o vizită la Brăila, noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros a declarat că din punctul său de vedere, pesta porcină africană a fost gestionată dezastruos, cu măsuri incomplete şi tardive. “Eu sunt medic veterinar şi am tras încă de pe atunci un semnal de alarmă, dar din păcate, doar atât am putut face(…)Am spus şi atunci că modul dezastruos în care a fost gestionată boala a făcut să se răspândească fulgerător, pe suprafeţe foarte mari, a cuprins aproape întreaga ţară, suntem în zona roşie(…) Pagubele se vor întinde pe ani mulţi până când vom reuşi să eradicăm această boală. S-au luat măsuri incomplete tardive. Populaţia nu a avut încredere în ceea ce s-a întâmplat pentru că la asemenea măsuri trebuie să ai şi implicarea populaţiei, iar populaţia nu participă dacă nu are încredere nici în măsuri, nici în seriozitatea celor care trebuia să ia măsurile. În 2016, când s-a semnalat boala în Ucraina, trebuia luate măsuri de restricţie de circulaţie şi de control la frontieră. Nu s-a făcut acest lucru şi a apărut în 2017 în Satu Mare”, a transmis noul ministru învestit în Guvernul Orban. În altă ordine de idei, ministrul Agriculturii a spus că măsurile de carantină trebuia să fie dure astfel încât focarul să fie stins cât mai repede. Din punctul său de vedere, acesta consideră că localitatea afectată de acest virus trebuia înconjurată şi “nu mai pleca nimeni nici la serviciu, nu mai intra nimeni, se recoltau toţi porcii, se ucideau, se dezinfecta şi se plătea pe loc”,  a încheiat Oros.
Din păcate însă, din cauza pestei porcine africane, mai mulţi crescători de suine din Brăila au renunţat la repopularea fermelor de teama riscurilor mult prea mari de reinfectare cu PPA. În ciuda insistenţelor redactorilor “Obiectiv-Vocea Brăilei”, de a obţine mai multe informaţii legate de numărul actual al exploataţiilor de porci din Brăila, dar şi care sunt acestea, directorul DSVSA, Gicu Drăgan, a evitat să ne răspundă.
 
Carnea de porc, tot mai scumpă
 
Epidemia de pestă porcină africană nu-i afectează însă doar pe crescătorii de animale, ci şi pe consumatorii de carne de porc. Şi asta pentru că preţul cărnii, atât de preferată de români,  a tot urcat în ultimul an, ajungând în toamna lui 2019 la o creştere de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi nici nu este de mirare când producătorii reclamă pagube de jumătate de miliard de euro din cauza pestei porcine, ceea ce a dus la golirea fermelor şi închiderea mai multor exploataţii, şi automat, la importul tot mai mare de carne de porc, la preţuri mai mari. În pieţele din Brăila, de exemplu, cel mai ieftin sortiment de carne de porc se vinde cu 18 lei, iar porcul viu se dă şi cu 13-15 lei/ kilogram, un preţ record pentru ultimii ani. Şi cum sărbătorile de iarnă sunt aproape, comercianţii spun că vor mai “îngrăşa” preţurile la carnea de porc.