Economie
Fără apă în judeţ
• o hotărâre a Consiliului Judeţean prin care CUP Dunărea era pusă în posesia bunurilor reabilitate şi modernizate pe fonduri europene a fost respinsă • proiectul era unul de patrimoniu şi erau necesare două treimi din voturile consilierilor judeţeni • faptul că liberalii s-au abţinut de la vot, ştiind că adoptarea stă în puterea deciziei lor, a dus la respingerea proiectului, iar impactul menţionat de directorul CUP Dunărea este asupra cetăţenilor din judeţ, care riscă să rămână fără apă, întrucât operatorul de apă-canal nu mai poate opera, legal, sistemul de alimentare • liberalii şi-au argumentat votul spunând că problemele sesizate de ei la CUP Dunărea nu au fost încă remediate • în şedinţa Consiliului Local Municipal din aceeaşi zi a fost votat un proiect asemănător celui din CJ, iar hotărârea a fost adoptată fără probleme şi fără discuţii
Locuitorii din judeţ racordaţi la sistemul public de apă-canal sunt în pericol de a rămâne fără apă, după ce în Consiliul Judeţean a fost respinsă o hotărâre care prevedea punerea în posesie a bunurilor reabilitate şi modernizate pe fonduri europene de către CUP Dunărea. Cei care au făcut ca această hotărâre să nu treacă au fost chiar liberalii care s-au abţinut de la vot. Conştienţi de faptul că este un proiect de patrimoniu pentru care sunt necesare două treimi din voturile consilierilor judeţeni, aceştia au ales să se abţină şi să pice proiectul, motivând faptul că ei au identificat mai multe probleme la CUP Dunărea şi până nu vor fi remediate, iar regulamentul aplicat nu vor vota acest proiect. Bunurile respective sunt construcţii şi echipamente în cuantum total de aproape 68 de milioane lei.
Proiectul – a cărui respingere poate lăsa cetăţenii judeţului fără apă – viza punerea la dispoziţia CUP Dunărea a unor bunuri de retur obţinute pe fonduri europene în cadrul Proiectului Operaţional Sectorial de Mediu. Înainte de acest proiect, pe ordinea de zi au mai fost altele două ce au vizat operatorul apă-canal, iar liberalii s-au împotrivit, amintind de câteva probleme identificate de ei: taxarea apei meteo în municipiu, concedierile de la companie, încercarea de a recupera datoriile prescrise, contorizarea individuală. Acele două proiecte anterioare au fost adoptate, pentru că nu erau proiecte de patrimoniu şi nu era necesar pragul de 2 treimi din voturile consilierilor.
Bunurile de retur ce ar fi trebuit să intre în posesia CUP sunt în valoare totală 67,9 milioane lei. Spre exemplu, la Staţia Captare Gropeni sunt construcţii şi echipamente în cuantum de 2,7 milioane lei (staţie pompare apă brută şi preclorinare), la Staţia Tratare Gropeni acestea au valoare totală de 28,68 milioane lei (cameră amestec, decantoare, staţie de pompare apă de spălare filtre şi suflante, filtre rapide deschise şi rezervor de apă filtrantă, rezervor apă tratată, staţie pompare apă tratabilă, staţie dezinfectare cu clor gazos, fosă septică, îngroşător nămol evacuat din filtre, cabluri electrice şi conducte de legătură etc.). De departe însă, reţeaua de aducţiune este cea mai scumpă, cu o valoare totală de 33,8 milioane lei.
Punerea la dispoziţia CUP Dunărea a acestor bunuri de către Judeţ reprezintă ultima etapă a proiectului de reabilitare şi modernizare sisteme de apă şi apă uzată realizat prin Programul Operaţional Sectorial I Mediu. Această acţiune se face printr-un act adiţional la Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor Publice de Alimentare cu Apă şi de Canalizare.
Aşa cum am menţionat mai sus, pe ordinea de zi a şedinţei au mai existat anterior două proiecte de hotărâre legate de CUP Dunărea, la care liderul liberalilor brăileni, Alexandru Dănăilă, a menţionat că atât el, cât şi colegii săi vor vota împotrivă, iar la hotărârea legată de bunurile de retur aşteaptă să fie convinşi să voteze “pentru”. “Există mai multe acţiuni în instanţă pentru recuperarea sumelor restante de la asociaţiile de proprietari din municipiul Brăila care sunt mai vechi de 3 ani. Datoriile nu mai pot fi recuperate. Mai mult decât atât, CUP trebuie să achite cheltuieli de judecată. (…) Având în vedere opinia exprimată la votarea regulamentului, vom vota împotrivă aici (făcând referire la cele două proiecte anterioare – n.r.), iar la punctul 8 este un proiect de patrimoniu şi va trebui să ne convingeţi”, a declarat Dănăilă înainte de începerea votului. După mai multe explicaţii venite atât din partea preşedintelui CJ, Francisk Chiriac, dar şi a Didinei Stănescu de la CUP Dunărea – prezentă în sală -, PNL-iştii au ales să se abţină de la vot, motivând – prin vocea lui Alexandru Dănăilă – că “Noi nu suntem de acord ca acest proiect să treacă până la momentul în care nu vor fi respectate toate regulamentele legale în domeniul acesta. Nu înţeleg de ce nu încercaţi să-i forţaţi pe cei care trebuie să pună în aplicare regulamentul şi contractul de delegare”.
Ulterior, l-am contactat pe directul CUP Dunărea, Silviu Mangiurea, pentru a-l întreba ce efecte are asupra companiei respingerea proiectului. Impactul ar fi asupra locuitorilor judeţului care riscă să rămână fără apă, căci angajaţii CUP Dunărea nu au dreptul să folosească echipamentele şi construcţiile reabilitate şi modernizate fără un document de punere în posesie. “O să facem o adresă către Consiliul Judeţean prin care o să anunţăm că în situaţia în care nu am fost puşi în posesia bunurilor de retur, nu mai operăm legal. Dacă, Doamne fereşte, vine o entitate şi bagă nu ştiu ce substanţă într-un cămin, vă daţi seama ce se întâmplă. Oficial, noi nu mai răspundem de evenimente. Suntem puşi în situaţia de a închide apa, de a nu mai opera. Nu ştiu ce s-a înţeles prin lecturarea acestui proiect, dar asta însemna: prin vot, CJ ne punea în posesia bunurilor executate prin POS. Da, e ultima etapă, cu asta încheiem POS-ul. UAT Brăila a votat «pentru» astăzi, în plenul CLM, era o chestie simplă, chiar nu înţeleg de ce…Eu deja am început să iau legătura cu primarii din judeţ să le spun că asta e situaţia şi că s-ar putea…”, ne-a declarat Mangiurea. Directorul CUP Dunărea ne-a mai spus că soluţia ca brăilenii din judeţ să nu rămână fără apă este aceea de a se convoca o şedinţă de îndată la Consiliul Judeţean şi să fie adoptat proiectul. “O să convoc Consiliul de Administraţie să vedem ce măsuri luăm. Nu iau de unul singur. Dar cred că soluţia cea mai bună este să se convoace o şedinţă de îndată şi să reanalizeze proiectul de hotărâre. Alt impact nu este decât cel pe care vi l-am spus (stoparea furnizării apei potabile şi a operării apei menajere – n.r.)”, a completat Silviu Mangiurea.
După încheierea acestui proiect pe POS I Mediu, CUP Dunărea ar fi trebuit să treacă la alte lucrări de modernizare pe alţi bani europeni, prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
De menţionat că, în aceeaşi zi, consilierii locali municipali s-au întâlnit în şedinţă ordinară, iar pe ordinea de zi a fost un proiect asemănător celui din CJ. Consilierii locali au votat, fără discuţii, înscrierea în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila a bunurilor de retur aferente sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din aria delegată unităţii administrativ-teritoriale Brăila, executate prin POS I Mediu. Practic, consilierii municipali liberali nu au mai avut aceeaşi abordare ca-n şedinţa CJ.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















