Economie
Fantomele CET încă bântuie oraşul Brăila
• deşi au trecut ani buni de la colapsul CET, când toate punctele termice din cartierele brăilene au devenit inutile, imobilele fostei fabrici de căldură n-au putut fi preluate nici acum de municipalitate • vechi de mai bine de 50 de ani, fostele puncte termice au devenit un pericol pentru locatarii blocurilor învecinate • în loc să deservească utilităţii publice, acestea au devenit adăposturi pentru oamenii străzii, dar şi surse de infecţie pentru locatarii blocurilor învecinate
De la sursă de căldură, la sursă de infecţie în cartierele din Brăila. Este soarta de care au parte fostele puncte termice ale CET, rămase fără o utilitate publică de ani întregi. Lăsate în paragină de mai bine de 5 ani, de când s-a pus lacătul pe centrala de termoficare a oraşului, fostele puncte termice care asigurau căldură şi apă caldă în Brăila au devenit un real pericol pentru locuitorii din zonă. În loc să fie puse la pământ ori reabilitate din temelii, cum au procedat mai multe administraţii din ţară, ruinele fostei centrale termice a oraşului încă bântuie cartierele municipiului Brăila şi pot deveni, oricând, capcane pentru trecători. Acestea nu doar că se află într-un stadiu avansat de degradare, cu fisuri mari în structura de beton, dar ocupă şi spaţii generoase, care ar putea deservi locuitorilor din aceste zone fie ca locuri de parcare, fie de joacă. „Reprezintă, într-adevăr, un pericol public. Au devenit o sursă de infecţie. Plus de asta, o parte din ele sunt destul de degradate şi s-ar putea dărâma. Probabil că o să pice ceva, în capul cuiva, până la urmă, nu mai spun că deşi nu mai sunt atâtea gunoaie ca înainte, sunt încă destule… În afară de gunoaie şi de faptul că multe sunt pline de şobolani, ele sunt adăposturi şi pentru oamenii străzii. Vă daţi seama ce infecţie, ce microbi. Sesizări verbale au fost, de-a lungul timpului, Primăria ştie situaţia, dar nu ştiu ce intenţie are cu ele. De exemplu, astea din Hipodrom, au avut o coerenţă arhitecturală şi urbanistică, chiar artistică. Poate se vor păstra şi reabilita, că de dărâmat nu văd cum ar putea să se întâmple asta, pentru că ele, după cum se vede, sunt foarte aproape de blocuri”, a declarat Codruţa Nedelcu, preşedintele Asociaţiei Române a Iubitorilor Naturii (ARIN) Brăila.
În timp ce unele s-au transformat în adăposturi pentru oamenii străzii, altele, au devenit surse de venit pentru hoţii de fier vechi şi, în ciuda acestor ameninţări, nimeni nu se deranjează nici măcar să delimiteze punctele termice cu benzi de avertizare, după cum se plâng şi unii brăileni, care se tem să mai păşească pe lângă aceste ruine. „Aveam 18 ani când s-a construit acest turn ( n.r. unul dintre turnurile din cartierul Hipodrom) Deci are 50 de ani, că eu am 68 de ani. E un loc ocupat degeaba pentru că, Doamne fereşte!, ăstea nu mai au garanţie, uitaţi cum e mâncat betonul, cum a căzută tencuială de pe ele. Pot oricând să cadă peste maşini sau oameni. Ar trebui demolate, părerea mea”, a atras atenţia Jan Balcan, un locuitor din cartierul Hipodrom.
Alt cartier, aceleaşi probleme ridicate de localnici. „Ar trebui demolate, făcute parcări, maşinile stau pe trotuar, iar pietonii circulă pe şosea, că n-au loc. Pe lângă faptul că arată urât şi cade tencuiala mereu de pe ele, într-o zi au venit şi pompierii, că au dat foc boschetarii acolo, nu mai zic de câini, mizerie” , s-a plâns un alt brăilean.
Şi cum toate punctele termice din municipiu încă aparţin lichidatorului CET, şefii din primăria Brăila pasează vina mai departe. „Foarte multe dintre punctele termice aparţin CET, care refuză predarea către municipiul Brăila, deşi noi am câştigat procesul, în primă instanţă, dar iar s-a contestat. Deci Primăria Brăila, nu poate face nimic, deocamdată”, a explicat primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir.
De la colapsul CET, Primăria Brăila a revendicat în instanţă preluarea acestor puncte termice în administrare, numai că procesele se ţin lanţ odată cu contestaţiile lichidatorului. Am încercat să îl contactăm telefonic, pentru a oferi un punct de vedere, pe reprezentantul firmei de insolvenţă, însă acesta nu a putut fi găsit.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
