Economie
“Fantoma termoficării” atacă din nou
• administraţia locală a solicitat consilierilor acordul pentru casarea acestui obiectiv, scoaterea lui din inventarul public şi valorificarea pieselor şi instalaţiilor ce mai pot fi salvate din fosta reţea de termoficare a oraşului • proiectul avea nevoie de 18 voturi pentru a trece, dar a picat în contextul în care tabăra liberală s-a abţinut, fiind înregistrate şi două neparticipări la vot
Tentativa de casare a întreg obiectivului “magistrală de termoficare”, cu o valoare de inventar de aproape 179 milioane lei, a picat “la mustaţă” în şedinţa de ieri a Consiliului Local Municipal, lipsind un singur vot. Subiectul însă a constituit prilej de contre şi replici tăioase între consilierii de la putere şi cei din opoziţie, “rana” valorificării “pe doi lei” a părţii aeriene din fosta magistrală rămânând şi acum deschisă.
Concret, proiectul propus ieri dezbaterii şi votului în CLM a vizat două aspecte: pe de o parte, casarea întregului bun de inventar “magistrală de termoficare” şi scoaterea acestuia din evidenţele contabile, iar, pe de altă parte, obţinerea acordului pentru valorificarea pieselor, ansamblelor şi subansamblelor provenite din dezafectarea fostelor centrale termice de cartier şi din punctele termice, toate parte a reţelei de termoficare a oraşului, aflată în domeniul public al municipiului.
Privitor la magistrala de termoficare, cei de la CUP Dunărea, însărcinaţi acum 3-4 ani să preia şi să valorifice acest obiectiv aflat în domeniul public al municipiului, au cerut casarea acestuia. Din corespondenţa dintre operatorul de apă-canal şi municipalitate se desprinde clar ideea că este imposibilă valorificarea părţii subterane a magistralei întrucât ar presupune “răscolirea” stratului de asfalt de pe străzile şi trotuarele din oraş sub care sunt poziţionate conductele de termoficare. De altfel, compania atrage atenţia că nu se justifică din punct de vedere beneficiu-cost o astfel de acţiune, punând în balanţă cheltuiala enormă cu readucerea la starea iniţială a covorului asfaltic după ce s-ar dezgropa conductele. Ca o paranteză, partea supraterană a magistralei a fost valorificată în 2015 – 2016 de către CUP Dunărea, cu ajutorul unei firme din Sibiu (Laromet Transib) care s-a angajat la vremea respectivă să demoleze conductele şi toate elementele de susţinere ale acesteia şi să facă curăţenie pe traseul magistralei, inclusiv să se ocupe de vata minerală provenită din termoizolaţia ţevilor respective. Ca idee, municipalităţii îi revenea circa 400 lei la fiecare tonă de fier vechi recuperată din fosta magistrală.
A picat la un vot “mustaţă”
Revenind la cel de-al doilea aspect ţintit de proiectul HCLM de ieri – valorificarea elementelor provenite din patrimoniul fostei reţele de termoficare a oraşului -, cei de la CUP Dunărea au mai punctat în adresele trimise Primăriei faptul că în urma lucrărilor de modernizare a reţelei de apă-canal de pe Calea Călăraşilor din acest an, au fost scoase din subteran conductele de termoficare găsite pe traseul şantierului. Acestea, împreună cu toate instalaţiile rezultate din dezafectarea Punctelor Termice din oraş, precum şi a Centralelor Termice ar trebui rapid valorificate, susţin cei de la CUP, pentru a nu atrage “atenţia” hoţilor de fier vechi. “Deşi compania are personal calificat (Poliţia Locală) pentru asigurarea pazei, considerăm că este insuficient în situaţia în care răufăcătorii vor prinde de veste că, la ora actuală, găzduim cel mai mare depozit de fier vechi din municipiu. (…) În încheiere vă rugăm să emiteţi un răspuns cât mai operativ întrucât Compania nu are prevăzut în buget costuri suplimentare pentru pază şi riscăm evenimente neplăcute vis-a-vis de soldul de gestiune de deşeuri fier vechi”, se menţionează în adresele CUP Dunărea către Primăria Brăila.
Discuţiile la acest proiect HCLM din şedinţa de ieri s-au concentrat pe aspecte ce ţin de modul de valorificare a bunurilor de retur provenite de la fostele PT-uri şi CT-uri din oraş. Mai precis, consilierii liberali şi-au manifestat temerea ca nu cumva întreg inventarul să ajungă să fie vândut ca fier vechi, în loc ca piesele să fie vândute la bucată, ca bunuri funcţionale, referindu-se aici la vanele, pompele şi automatizările realizate în cadrul unor programe investiţionale pe bani publici. De asemenea, au existat voci din rândul consilierilor care au cerut constituirea unei comisii de inventariere la faţa locului, din punct de vedere faptic nu doar scriptic, a bunurilor de retur pentru care CUP Dunărea cere acordul de valorificare.
Într-un final, după mai multe contre între cele două tabere de consilieri, la momentul votului, proiectul a picat cu 17 voturi “pentru”: fiind un proiect pe parte de patrimoniu avea nevoie de girul a două treimi dintre consilieri, aşadar de 18 voturi “pentru”. S-au înregistrat 7 abţineri din tabăra liberalilor şi nu au participat la vot, pentru a evita conflictul de interese, consilierul PND Traian Adrian şi consilierul PSD Petru Gojan, ambii salariaţi ai CUP Dunărea. De asemenea, PND-ista Florica Lungu, proaspăt intrată în CLM, a lipsit de la lucrările şedinţei.
Rămâne de văzut, în aceste condiţii, ce va decide administraţia locală referitor la aceste bunuri publice, dat fiind faptul că pericolul furturilor din depozitul CUP Dunărea este unul real, mai ales după experienţa nefastă în care o bună parte dintre bunurile reţelei de termoficare a fost “subtilizată” de hoţii de fier vechi.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
