Administrație
Facturile la apă, luate la verificat de către Primărie şi CUP Dunărea
• măsura vine în urma unei sesizări făcută publică de către liberali, potrivit căreia ar exista brăileni care plătesc servicii de canalizare, deşi nu beneficiază de aşa ceva • reclamaţia nu s-a confirmat, aşa cum a susţinut primarul Marian Dragomir, dar au fost luate la verificat toate facturile, pentru a vedea dacă există totuşi asemenea cazuri în oraş • Aurel Simionescu, fostul primar, a explicat de unde au pornit aceste acuze ale unor cetăţeni că plătesc nişte servicii pe care nu le au • consilierii judeţeni liberali au vrut să-l mandateze pe preşedintele CJ să-i reprezinte în ADI Dunărea, pentru a elimina taxa pe apa de ploaie • proiectul nu a fost, însă, introdus pe ordinea de zi
Primăria Municipiului şi operatorul “CUP Dunărea” au luat la verificat fiecare factură de apă-canal pentru a vedea dacă există cetăţeni taxaţi pentru servicii de canalizare, deşi nu beneficiază de aşa ceva. Totul vine după ce liberalii brăileni au făcut public un caz în care locuitorii unei străzi din municipiu plăteau canalizarea, deşi strada respectivă nu era canalizată. În urma verificărilor efectuate punctual pe această sesizare, primarul Marian Dragomir a declarat, în conferinţa de presă de la PSD de vineri, că nu se confirmă cele afirmate de PNL şi poate demonstra cu copii ale facturilor localnicilor respectivi.
Pentru a nu mai exista şi alte plângeri de acest gen, municipalitatea şi-a luat măsuri de precauţie, astfel că lucrătorii “CUP Dunărea” au început verificarea miilor de facturi pentru a vedea dacă sunt , totuşi, situaţii de acest gen. “Cei de la PNL spun lucruri multe. M-aţi întrebat la o conferinţă de presă despre cazul unor cetăţeni de pe o stradă care, din afirmaţiile domnului consilier judeţean Dănuţ Lungu, plăteau canalizare, deşi nu aveau canalizare. Vă trimit copii după facturi ca să vedeţi că nu plătesc canalizare, dacă nu au canalizare. Pe factura lor nu veţi observa plata serviciilor pentru canalizare. Acest lucru i-a fost transmis şi domnului Dănuţ Lungu, cu rugămintea de a nu mai dezinforma atâta. Pe strada respectivă unde s-a făcut punctual acuzaţia, nu există asemenea cetăţeni. Acum, verificăm absolut toate străzile, pentru a vedea dacă există vreo astfel de situaţie sau nu. Domnul Mangiurea mi-a dat un răspuns că nu sunt cetăţeni care să plătească servicii de canalizare, dacă nu au canalizare. Dar acum verifică efectiv fiecare stradă, în paralel cu activitatea pe care o desfăşoară. Iau casă cu casă, factură cu factură la verificat. Eu vreau ca plângerile acelea să fie verificate cu acte!”, a declarat Dragomir. Mai mult, edilul municipiului intenţionează să procedeze ca în cazul reclamaţiilor vizavi de străzile neasfaltate şi care în acte ar fi figurat asfaltate. Aici vorbim de încărcarea pe site-ul Primăriei a unei hărţi cu străzile canalizate şi necanalizate din municipiu. “Au existat, la un moment dat, acuzaţii că sunt străzi neasfaltate în municipiul Brăila care figurează în acte asfaltate. Am luat inventarul tuturor străzilor, le-am postat pe site. Toţi cetăţenii care doresc să verifice acest lucru, intră pe site-ul Primăriei Municipiului Brăila, unde găsesc un link, se numeşte «Hartă Străzi Brăila», accesează acel link şi se deschide efectiv harta Brăilei. Cele de culoare gri sunt asfaltate, cele de culoare albastră au piatră cubică, iar cele de culoare cărămizie sunt neasfaltate, au pietriş! La fel cred că o să fac şi cu străzile cu şi fără canalizare, unde se plăteşte, unde nu se plăteşte, ca să încheiem acest subiect! De fiecare dată, sunt mulţi care lansează acuzaţii false şi noi stăm şi verificăm, e corect să verificăm, dar eu vreau ca acele persoane care lansează acuzaţii să ne ajute cu o factură. Chiar le-aş mulţumi mult dacă ne-ar ajuta cu o factură! O să-l dau afară pe cel de la facturare, nu pe domnul Mangiurea!”, a adăugat acesta.
Simionescu: «Am găsit butoaie de murături, plăpumi şi alte minuni în canalizare»
Aurel Simionescu, fostul primar al municipiului şi actual consilier al edilului şef Marian Dragomir, a ţinut să facă anumite precizări despre canalizarea străzilor municipiului, mai ales că pe timpul mandatelor sale s-au derulat mai multe proiecte de acest gen. Acesta a dat chiar exemplul străzii pe care locuieşte, din cartierul Radu Negru, unde nu există canalizare pentru apa pluvială, dar există şanţuri prin care apa de ploaie se scurge până în capătul străzii, unde există aşa-zisele geigere (guri de scurgere), cu ajutorul cărora apa ajunge, într-un final, în canalizare. Mai mult, Municipalitatea a luat decizia de a monta canalizări în tot oraşul, tocmai pentru ca cetăţenii să nu mai arunce apa murdară în mijlocul străzii, aşa cum se întâmpla în unele cartiere, potrivit lui Simionescu. “Noi am pus canalizarea tocmai ca să nu mai aruncăm zoaiele în mijlocul străzii sau undeva pe la un geiger care e aproape de noi şi ne ducem şi punem acolo. De-asta am găsit butoaie de murături, şi plăpumi şi alte minuni în canalizare. Există o multitudine de situaţii. Eu exclud ideea că o stradă, chiar dacă sunt doar 10 case, să fie în situaţia de a se factura serviciul de canalizare, în condiţiile în care ea nu este canalizată. (…) Eu vreau să vă spun ceva. Este posibil să existe cazuri izolate. Viaţa bate filmul, uneori. Au existat diverse abordări prin care s-a rezolvat treaba stradală apă-canal. Spre exemplu, a fost programul ISPA, prin care s-au făcut şi canalizare gospodărească, şi canalizare stradală. Dacă plouă, există geigere şi se scurge apa. Pe programul european, s-a făcut numai canalizarea gospodărească. Deci pe stradă, nu este canalizare de apă pluvială, ci doar pentru apa gospodărească. E conducta de canalizare făcută special pentru treaba asta, nu intră apa pluvială. Numai că, în capătul străzii, cum e strada pe care locuiesc eu, există preluare de apă pluvială. Strada are o anumită pantă, iar apa se scurge de la un capăt la altul, apoi în acel canal care se duce în geigerele respective. Apa pluvială nu este colectată din faţa curţii mele, ci în capătul străzii, unde intră în canal. Atunci, unii dintre cetăţeni spun «De ce să plătesc eu apa pluvială pentru că la mine nu sunt geigere?», dar apa se duce în canalizare. Mai este situaţia în care pe stradă canalizată, unii cetăţeni nu s-au racordat la canalizare. Aşa cum sunt cetăţeni încă în oraş care nu au canal în curte. Şi este o discuţie veche … S-au tăiat canalele de pe stradă şi iau apă de la vecini. Aici începe o discuţie despre faptul că noi am făcut un efort, am canalizat strada, iar cei mai mulţi s-au racordat la aşa ceva. Sunt aşa numitele «house-connection», deci nu e legat fiecare cetăţean la canalizare, ci câte 2-3 cetăţeni legaţi la un cămin şi din acel cămin se duce la canalizarea stradală, tocmai ca să nu se înţepe toţi în ţeava de canalizare”, a explicat Aurel Simionescu.
Scandalul pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie a ajuns şi în CJ Brăila
Consilierii judeţeni PNL Brăila au comentat încă de la începutul şedinţei ordinare de vineri, faptul că nu le-a fost băgată în seamă o expunere de motive privind mandatarea preşedintelui Consiliului Judeţean ca să rezolve problema eliminării taxei pe apa de ploaie din facturile CUP Dunărea. Liberalul Dănuţ Lungu a cerut lămuriri precise în privinţa faptului că iniţiativa consilierilor PNL nu s-a regăsit pe ordinea de zi, deşi a fost depusă la secretariatul instituţiei încă din 20 octombrie.
“După depunere, această iniţiativă şi-a urmat cursul firesc. A fost înregistrată, analizată. Dar acest demers al dumneavoastră implică o serie de demersuri ulterioare pentru a fi transformat într-un proiect de hotărâre şi pus pe ordinea de zi. Necesită şi o analiză de specialitate. De la nivelul aparatului propriu de specialitate, s-a solicitat o analiză atât din partea CUP Dunărea, cât şi din partea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom formula din partea aparatului de specialitate a CJ Brăila propunerea de înaintare şi adoptare a hotărârii sau de respingere a acesteia”, a explicat secretarul judeţului Dumitrel Priceputu.
Ulterior, subiectul a degenerat după ce consilierul judeţean PND, Simona Drăghincescu a intervenit pentru a atrage atenţia că demersul liberalilor este populist, deoarece şi ex-deputatul PNL Alexandru Nazare a încercat să modifice legea pentru a rezolva această problemă, însă iniţiativa a picat în Parlament cu un vot covâşitor. Liberalii au protestat şi au dat ca exemplu faptul că CLM Buzău a eliminat apa pluvială de pe facturi.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să atragă atenţia că hotărârea CLM Buzău în acest sens a fost deja atacată de Prefectură, prin urmare Brăila nu ar trebui să repete aceeaşi greşeală şi să încalce legea.
“Ştiu că cei de la CUP Dunărea au deja două formule pentru reducerea apei de ploaie din factura cetăţenilor. Le vom trimite la ANRSC (n.r. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice). După ce vom avea acordul şi vom fi asiguraţi că legea ne permite acest lucru, atunci vom intra în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, unde eu sunt vicepreşedintele – şi nu trebuie să mă împuterniciţi dumneavoastră, că îmi fac atribuţiile. Dar oricum este imoral să îmi propuneţi dumneavoastră, consilier PNL, asta, pentru că nu m-aţi votat preşedinte să mă împuterniciţi acum! (…) Mai mult decât atât, vă spun că tot noi vom rezolva această problemă, nu dumneavoastră!”,,a declarat Chiriac.
În semn de protest pentru că proiectul propus de ei nu a fost luat în seamă, cei 9 consilieri judeţeni PNL prezenţi la şedinţă s-au abţinut la votul pentru aprobarea ordinii de zi, astfel că aceasta a trecut, dar doar cu 21 de voturi “pentru”.
Precizăm că de la şedinţă au absentat liberalii Alexandru Dănăilă, Florin Cîrligea şi Vasile Constantin Varga.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
