Economie
Europarlamentarul Cristian Buşoi a avertizat autorităţile brăilene despre schimbările în domeniul energiei
• în timpul vizitei sale recente la Brăila, europarlamentarul Cristian Buşoi a vorbit despre schimbările pe care le are în vedere Uniunea Europeană în următorii ani pentru domeniul energiei • acesta a vorbit despre închiderea unităţilor de producţie pe bază de cărbune şi tranzitul la energia bazată pe gaze şi ulterior la energie regenerabilă • Buşoi a abordat subiectul în ideea în care autorităţile din România şi Brăila trebuie să se pregătească pentru atragerea de fonduri europene
Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a vorbit, recent, la Brăila despre planurile Uniunii Europene în domeniul energiei. Acesta este preşedintele Comisiei de Industrie, Energie şi Cercetare în cadrul Parlamentului European, astfel că a dorit să ofere autorităţilor brăilene şi nu numai o mostră privind viitoarele investiţii ce vor avea întâietate în ceea ce priveşte alocarea de fonduri europene.
“Uniunea Europeană se va schimba profund în următorii ani, în următoarele decenii. Nici nu vă închipuiţi cât de mult se va schimba! Pentru că obiectivul pe care îl avem, acela de a merge către un alt tip de politică energetică, către decarbonizare, către emisii zero de dioxid de carbon în 2050, va schimba felul în care funcţionează sistemele energetice, în care ne deplasăm cu maşina, cu avionul. Inteligenţa artificială, pe care Uniunea Europeană o va susţine foarte hotărât în perioada următoare, va schimba până la urmă felul în care va funcţiona industria, societatea în care vom trăi. Dar până să ajungem acolo, există câteva lucruri foarte concrete pe care trebuie să le obţinem de la Uniunea Europeană. În primul rând, trebuie să obţinem cât mai mulţi bani din fondul de tranziţie, de energie justă, astăzi în valoare de 7,5 miliarde euro. Vor veni către acele regiuni şi acele judeţe care vor fi cel mai puternic afectate de tranziţia energetică şi de închiderea unor unităţi de producţie pe bază de cărbune, de exemplu, şi trecerea către alt gen de producţie în domeniul energiei”, a declarat Buşoi.
Liberalul a mai vorbit despre importanţa ca autorităţile să realizeze prin intermediul fondurilor structurale a unor interconectări la nivel naţional şi la nivelul comunităţilor locale în ceea ce înseamnă reţele de gaze. Buşoi a precizat că gazul nu este un combustibil cu un viitor strălucit după 2050, însă până atunci va asigura tranzitul, odată cu începerea renunţării la energia pe bază de cărbune şi până la dezvoltarea energiilor regenerabile.
“În România, sigur, există şi energia nucleară. Avem nevoie totuşi în continuare, chiar într-o măsură ceva mai dezvoltată, de gaz. Şi aici vorbim încă o dată de interconectările naţionale, între România şi alte ţări, de marile proiecte strategice, dar vorbim şi de interconectările unor comunităţi care astăzi nu au acces la gaz. Şi aici este un program ambiţios al Guvernului României care va fi în curând detaliat, dezvoltat, din fonduri naţionale, şi din fonduri europene. Să facem această conectare a acelor comunităţi care nu au acces la gaz”, a mai aprecizat europarlamentarul.
Buşoi a vorbit şi despre alocarea de bani europeni pentru sprijinirea producţiei de tehnologii nepoluante în zona energiei, dar şi cercetarea în domeniul IT, digitalizare pentru eficienţă energetică. Vicepreşedintele PNL a dorit să sublinieze că autorităţile locale trebuie să fie extrem de atente la oportunităţile de dezvoltare care se vor ivi de la nivelul Uniunii Europene.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















