Politică
„Este momentul să ne implicăm și să nu mai așteptăm ca alții să o facă în locul nostru. Sunt un om dintre oameni care se dedică pentru oameni”
* declară Doru Iorga, numărul 1 pe lista PMP Brăila pentru Senat * candidatul popularilor la Brăila este un antreprenor de succes într-un domeniu extrem de important pentru România
– Cum vă numiți, ce studii aveți și în ce domenii aveți competență?
– Doruleț Iorga mă numesc, Doru Iorga pentru cei care mă cunosc, sunt un brăilean get-beget, candidez dinspre Brăila pentru că pentru orașul natal fiecare avem o afinitate. Ca studii, sunt licențiat și masterand în științele Comunicării, absolvent al Universității Ecologice, București. De peste 25 de ani sunt antreprenor, de peste 15 ani sunt specializat prin intermediul companiilor pe care le conduc în domeniul managementulului integrat al deșeurilor, la nivel național, cu accent pus asupra preluării responsabilității producătorilor și importatorilor privind atingerea obiectivelor asumate de România față de Uniunea Europeană, în ceea ce privește reciclarea.
România are nevoie de un sistem de colectare a deșeurilor, la fel ca în orice alt stat european. Ne chinuim din 2006 prin legislația în vigoare să ajungem la standardele impuse de Uniunea Europeană și asumate de România și cum n-am ajuns nici după 13, 14, 15 ani acum suntem, într-adevăr, într-o postură nu tocmai convenabilă, pentru că după această pandemie se va declanșa procedura de infringement dinspre Uniunea Europeană către România. Acel plan de amenzi pentru nerealizarea obligațiilor asumate și care înseamnă câteva sute de milioane de euro… Consider că este momentul să ne implicăm și să nu mai așteptăm ca alții să o facă în locul nostru. Sunt un om dintre oameni care se dedică pentru oameni.
-Ce impact a avut munca dumneavoastră asupra cetățenilor?
– Impactul este major, numai că nu este atât de vizibil pentru că ceea ce facem ca activitate profesională în compania noastră este practic de a oferi servicii altor companii, companii producătoare și importatoare care au obligații în acest domeniu al gestiunii deșeurilor. Prin activitatea noastră, practic extragem deșeuri reciclabile și le ducem către industria de reciclare. Informăm populația prin acele campanii de conștientizare, realizate asupra cetățenilor, privind importanța colectării selective. Acolo putem într-adevăr să vorbim despre munca noastră. Acest domeniu, după cum spuneam, este motivul pentru care am intrat în sfera politică.
-Cum interacționați dumneavoastră cu mediul politic sau cum ați interacționat până acum?
– În politică sunt debutant. N-am interacționat la nivel de interes de afaceri sub nicio formă pentru că profilul companiilor pe care le am sunt în această zonă și nu au, n-au avut niciodată tangență cu bugetul statului. Deci, contrar tuturor așteptărilor, nu intru în politică doar pentru a ajunge mai aproape de o finanțare la bugetul statului. Nu, noi lucrăm doar cu companii private, foarte puține companii de stat, care iarăși, nu au nicio treabă cu finanțarea de la stat, de la bugetul statului, sub orice formă ar fi.
– Cum reușiți să vă împărțiți între business și familie pentru că de obicei oamenii de afaceri sunt destul de ocupați?
– Da, este foarte adevărat, dar Dumnezeu m-a fericit pentru că băiatul meu cel mare m-a urmat în pasiunea mea pentru mediu și a ales, nu i-am impus eu, același drum. După terminarea facultății a stat pe lângă mine, i-am dat de lucru în cele mai diverse roluri operaționale și oricând, fără să am niciun fel de teamă, sunt convins că ar manageria cu iscusință frâiele companiei și managementul companiilor în general, grupului de companii pe care le dețin. Poate chiar să o facă și mai bine ca mine.
-De ce ar trebui să voteze brăilenii cu d-voastră?
– Ar fi un vot de încredere. Vreau să vorbesc puțin înainte, aș vrea să vorbesc după și între timp aș vrea să demonstrez.
“Aș vrea să lămuresc investitorii să investească în Brăila”
-Spuneți-ne principalele proiecte pe care doriți să le implementați în județul Brăila?
– Da, în primul rând, în județul Brăila, datorită conexiunilor de afaceri cu atâtea companii cu care am avut de-a lungul anilor o bună relaționare, aș vrea să lămuresc investitorii să investească în Brăila. De exemplu, podul de la Brăila este o imensă oportunitate, dar investițiile trebuie multiplicate, pentru că acest pod trebuie să aibă drumuri; pentru ca drumurile respective să facă într-adevăr legătura și să dea utilitate acestei investiții, trebuie dezvoltată capacitatea locului, capacitatea portuară, oportunitatea zonei metropolitane Brăila-Galați care poate să descarce, care poate să fie o poartă de intrare economică în România, în zona de est.
Cu alte cuvinte aceste drumuri care vor lega podul de la Brăila vor trebui completate cu investiții economice, și aici împreună cu administratorii locali, indiferent de culoarea lor politică, trebuie să ne așezăm la masă și să decidem ce oportunități să oferim în general mediului de afaceri din România și nu numai, astfel încât să dezvoltăm investițiile. Dezvoltând investițiile, oamenii au o preocupare, au venituri, oamenii având venituri, se simt din nou aparținând locului și poate cei care au plecat se vor întoarce sau poate că fenomenele sociale, să le spunem așa, negative vor dispărea. Trebuie să punem administrația pe de-o parte și cei care au de gând să investească, pe de altă parte. Cererea și oferta.
-Ce garanții puteți oferi că odată ajuns în postul de senator o să susțineți aceste proiecte?
– Garanții nimeni nu poate să ofere niciodată, dacă cineva se hazardează să ofere garanții o face populist. Nu poți garanta, ci poți într-adevăr promite că te străduiești să faci orice îți stă în putință. Atunci când te străduiești și faci tot ce îți stă în putință e imposibil să nu realizezi ceva.
-Ce industrii credeți că s-ar putea dezvolta concomitent cu agricultura?
– Având în vedere poziția geografică, care deschide multe oportunități de investiții, domeniile sunt vaste. Se pot dezvolta orice fel de industrii, important este să ne punem de acord, decidenții locali și antreprenorii, pentru a crea facilități pentru antreprenori și a dezvolta parcuri industriale. Să nu uităm, suntem la Dunăre, dar asta nu înseamnă că e un avantaj dacă nu îl punem în valoare. Aici este nevoie de o strategie națională. Brăila are avantajul de a fi ultimul pod maritim de pe Dunăre, navele care ajung în portul Constanța pot ajunge la fel de bine și în portul Brăila. Este vorba de nevoia unui masterplan.
Aș vrea să cred că voi avea șansa din această postură de senator să fac parte din comisiile economice și să susțin din punctul de vedere al unui antreprenor nevoile și oportunitățile pe care le are zona metropolitană Galați-Brăila.
-Ce v-a motivat să vă depuneți candidatura prin PMP și nu prin alte partide?
– Simplu, calitatea oamenilor. Am găsit, spre suprinderea mea, că în zona politică există oameni de cuvânt.
“În alte state dezvoltate există niște punți de legătură între decidentul politic și mediul de afaceri”
-Din punctul d-voastră de vedere, unde au greșit sau unde greșesc partidele și politicienii?
-Ca să poți oferi rezultate, trebuie să se întâmple ceva din punct de vedere economic, ori dacă mediul de afaceri, cel care produce banii nu este întrebat, ci este pus în fața faptului împlinit, abordarea aceasta este principala deficiență pe care a avut-o și încă o are mediul politic. Nu întreabă ce dezavantaje au, cum sunt companiile, este abordarea care de fapt este specifică României.
În alte state dezvoltate există niște punți de legătură între decidentul politic și mediul de afaceri. Dacă schimbăm puțin atitudinea și nu mai facem declarații fără acoperire și să ne dăm cu părerea despre tot și toate fiind păreolologi, cred că e de fapt primul pas și cel mai important.
-Mediul de afaceri ar trebui să relaționeze în mod direct cu politica?
– Oamenii de afaceri nu intră în politică pentru că nu au această resursă de timp, business-ul spre deosebire de politică este necruțător. Dacă nu ți-ai administrat afacerea, nu ai bani, dacă nu ai bani duci business-ul în faliment. În zona politică, atunci când dai chix cu o decizie, poți să întinzi mâna spre instituția superioară să te ajute financiar. Atunci nu ai nicio motivație să îți spui întrebarea: unde am greșit?
Al doilea aspect ar fi că dacă vrem să avem o societate performantă atitudinea amândurora trebuie să se schimbe. De aceea, efortul trebuie să fie comun, să fie unul agregator, oameni ca mine, prin puterea exemplului putem arăta că se poate să vii și din mediul de afaceri și din zona politică și să faci lucruri, să aduni lângă tine alți oameni, poate reticenți, astfel încât să coagulezi o nouă atitudine pe care să o propagăm în societate.
Niciun om de afaceri nu vrea neapărat locul politicianului, niciun politician nu vrea neapărat locul omului de afaceri, pentru simplul motiv că fiecare se pricepe pe domeniul lui și învățăm fiecare din experiența celuilalt.
-În general, românii au implementată ideea că indiferent de persoana pe care o votează, au de ales între rău și rău sau între rău și mai rău. Cum puteți dumneavoastră crește transparența mediului politic în relația cu alegătorii?
– Senzația că este din ce în ce mai rău este adevărată, dar pentru că avem și o atitudine pesimistă. Eu nu cred că există un om care face numai rău sau un om care face numai bine. Nu cred că au existat doar guvernări care au făcut numai rău, cum nu există nici guvernare care a făcut doar bine. Când suntem la extreme nu reușim să vedem și părțile bune, să vorbim despre ce a făcut bun un partid la guvernarea lui, pentru că aici este o mare problemă: nu se preiau lucrurile bune de la un partid la altul, de la o guvernare la alta.
-Vorbind despre oportunități, în prezent brăilenii reclamă lipsa locurilor de muncă și salariile foarte mici. Ce le puteți transmite?
– Exact ceea ce le-am transmis mai devreme. Avem nevoie de o administrație locală care să creeze facilități, oportunități de investiții, să existe un lobby către antreprenoriat care să își îndrepte privirea și, în definitiv, investițiile către Brăila. Aceasta este treaba mea și consider că am toate instrumentele pe care să le folosesc. Noua postură de senator mă va pune la masa discuțiilor cu administratorii locali, indiferent de culoarea lor, astfel încât această nevoie a brăilenilor să fie îndeplinite.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
