Să iubim natura
Eliberați păsările sălbatice!
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Un fenomen care a persistat în țara noastră de-a lungul timpului, întâlnit chiar și în Brăila, este acela de a captura și comercializa păsări sălbatice chiar dacă este ilegal. Există și la această oră cetățeni care vând uneori capcane și păsări sălbatice în piață. Acest lucru poate fi întâlnit în oborul din oraș, dar mai ales, în așa numita „Piață de Păsări” din Brăila, duminica.
În urmă cu câțiva ani, Societatea Ornitologică Română a implementat la nivel național (în 17 județe unde membrii SOR s-au implicat), primul proiect de combatere a braconajului la păsările cântătoare cu implicarea voluntarilor și a membrilor SOR. La Brăila, în eveniment au fost implicați membrii SOR din filiala locală și elevii de la o școală din oraș. Alături de membrii SOR a participat și un iubitor de natură care m-a ajutat activ prin implicarea sa în reducerea acestui fenomen.
Proiectul s-a numit „Aripi Libere” și a avut ca scop descurajarea și combaterea fenomenului de capturare si vânzare a păsărilor cântătoare în piețele din țară.
Obiectivul general al proiectului a fost scăderea numărului de păsări sălbatice autohtone capturate și comercializate ilegal în piețele din țară, acolo unde membrii SOR au vrut să se implice.
Pentru descurajarea acestui fenomen dorim să atingem în continuare trei mari obiective, deoarece fenomenul este departe de a fi stopat:
– creșterea gradului de cunoaștere a speciilor de păsări sălbatice capturate și vândute ilegal în piețe, precum și a modului de implicare pentru protejarea acestora.
– creșterea eficienței aplicării legislației pentru protecția păsărilor sălbatice capturate și vândute în țara noastră.
– dezvoltarea unei rețele naționale de voluntari SOR implicați activ în monitorizarea și limitarea capturării și comercializării ilegale a păsărilor sălbatice, dar și implicarea cetățenilor care iubesc natura și vor să se implice activ în stoparea acestui fenomen.
Comercializarea speciilor de păsări sălbatice este considerată infracțiune. În OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, la Capitolul IV: Sancțiuni, Art. 52 – Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, săvârșirea faptelor prevăzute la punctele g, h, h1 (fapte care au legătură cu speciile de păsări sălbatice).
Dacă întâlnești un braconier sau dacă găsești păsări braconate la vânzare în piețe și oboare, ce trebuie să faci?
1. Vezi un braconier sau instalații de braconat.
În primul rând te asiguri că nu ești văzut. Sub nici o formă nu interveni, nu intra în discuții cu braconierii dacă sunt în zonă, nu distruge instalațiile de braconat, fie că sunt plase, chemători sau bețe cu lipici. (Autoritățile trebuie să îi prindă pe braconieri și să confiște aceste instalații, pentru că sunt considerate probe). Sună la 112 și cere să vorbești cu Poliția Română. Indică locația unde te afli și ce se întâmplă acolo. Solicită intervenția unui echipaj. Așteaptă să sosească polițiștii și explică-le ce se întâmplă, dar nu te expune fără a avea siguranța că nu îți pui în pericol integritatea.
2. Ești într-o piață și găsești păsări braconate la vânzare.
Sună la 112 și cere să vorbești cu Poliția Română. Sesizează acest aspect și la Garda Națională de Mediu.
Specii cântătoare posibil a fi braconate în România, în piețe!
Pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus)
Această specie de pițigoi este de mici dimensiuni, poate fi întâlnită mai mult în pădurile de foioase, în livezi și în parcuri, dar și în jurul caselor noastre din oraș. Este ușor de identificat după penajul cu părți inferioare galbene, spate albastru cu verde, aripi și coadă albastre. Fața este albă, creștetul albastru, are o dungă în zona ochilor de culoare albastru-verzuie care îi înconjoară obrajii. Are o dungă albastră pe abdomen și una albă pe aripi. Masculul seamănă foarte bine cu femela, deși ea pare mai plinuță.
Pițigoi mare (Parus major)
Are capul negru cu obraji albi, este galben pe piept și abdomen, spatele este galben-verzui iar aripile au tentă albăstruie. Banda neagră, care coboară de pe piept până între picioare, pe abdomen este mult mai lată și pronunțată la mascul decât la femelă. Cel mai frecvent întâlnit și cel mai mare pițigoi din țara noastră poate fi observat în diferite tipuri de păduri, în grădini, livezi și parcuri, dar și în jurul caselor noastre. Specie sedentară.
Cinteză (Fringilla coelebs)
Masculul are capul gri și culori vii față de culorile șterse ale femelei. Specia are două dungi albe pronunțate pe aripi, alb pe rectricele exterioare iar târtița este verzuie. Datorită frecvenței sale o putem numi „vrabia pădurilor”. Cuibărește în mai multe tipuri de habitat, de la păduri de conifere și foioase până la parcuri. Exemplarele văzute iarna vin din nord, iar cele care cuibăresc la noi se retrag cel mai probabil în sudul Europei.
Mugurar (Pyrrhula pyrrhula)
Poate fi întâlnit în padurile de foioase și în cele de conifere, livezi, parcuri, grădini. Are nevoie de zone cu tufișuri și arboret. Are capul mare, e o pasare plinuță, lungimea corpului este de 16-18 cm, anvergura de 26-28 cm, masa corporală medie de 21 g. Masculii au fața neagră, ca și creștetul, aripi negre cu gri, cu o bară albă, parțile inferioare sunt rozalii spre roșu, târțita albă și coada neagră. Ochii și ciocul scurt și conic sunt negre. Femela are părțile inferioare de culoare rozaliu-maronie.
Botgros (Coccothraustes coccothraustes)
O specie de cinteză cu corp masiv. Aripile sunt negre cu o dungă albă, lată, coada este scurtă, capul este cafeniu cu negru în jurul ciocului. Ciocul este mare în comparație cu corpul, iar mușchii care îl mișcă sunt inserați pe partea posterioară a craniului și a gâtului, astfel și capul capătă o înfățișare puternică. Cuibărește în păduri de foioase (stejar, fag, frasin, carpen) sau în livezi bătrâne. Sedentar sau migrator parțial; în afara perioadei de cuibărit este în mișcare pentru căutarea locurilor cu hrană abundentă. Prin așa zisa migrație verticală, indivizii care cuibăresc în munți se retrag în regiunile colinare sau de câmpie.
Florinte (Chloris chloris)
Specie frecventă, care se poate recunoaște foarte ușor prin coloritul verde-gălbui al penajului. Culori asemănătoare au doar cănărașul și scatiul. De aceste specii îl putem diferenția cel mai ușor după talie și prezența panelului galben de pe aripă. Spatele masculului este verde uniform, fără striații, iar culoarea galbenă este mai extinsă pe aripă și rectrice. Pe lângă sticlete, este cea mai frecventă specie de cinteză în localități, cuibărind în grădini, parcuri sau cimitire. Habitatele naturale sunt marginile pădurilor, pășuni cu copaci, tufărișuri, dumbrăvi.
Scatiu (Carduelis spinus)
Colorit general galben-verzui cu striații negricioase pe laterale, coada este neagră cu galben pe ambele părți iar pe aripi are dungi galbene. Creștetul capului este negru iar sub cioc are o bărbie mică neagră. Pentru a cuibării preferă pădurile de conifere, mai ales cele de molizi înalți. Se hrănește cu semințe de mesteacăn și arin negru, de multe ori stă atârnat cu capul în jos pentru a mânca. În afara perioadei de cuibărit se adună în stoluri mari. Iarna coboară din zona montană în cea de câmpie și poate fi observat și în parcurile și grădinile orașelor.
Sticlete (Carduelis carduelis)
În zbor se vede bine dunga galbenă caracteristică pe aripile negre. Târtița este albă iar coada negricioasa. Spatele este cafeniu iar pieptul albicios. Masca roșie îi conferă un aspect drăguț și vesel acestei specii agile, comune, cuibăritoare în grădini, livezi, plantații și aliniamente. Sedentară, însă o parte a populației poate efectua mișcări la distanțe mai mari.
Cânepar (Carduelis cannabina)
Fruntea și pieptul roșu fac masculul ușor de identificat în penajul nupțial. Femela poartă culori mai șterse și este mai ușor de confundat cu juvenilii și femelele altor specii de cinteze. Cuibărește în zone colinare și de câmpie, în habitate variate, cum ar fi tufărișuri, grădini, șiruri de tufe de-a lungul parcelelor arabile. Din această cauză, mărimea populației este afectată de compoziția culturilor agricole.
Fenomenul de capturare și comercializare a unor specii de păsări sălbatice poate fi stopat doar dacă devenim responsabili și nu mai achiziționăm pentru copiii noștri sau pentru plăcerea noastră aceste păsări. Prin implicarea organelor competente putem măcar reduce numărul păsărilor sălbatice comercializate în piață. Este foarte greu și nu este recomandat să mergi singur și să discuți cu cei care comercializează păsări sălbatice deoarece mulți dintre ei își câștigă existența din banii rezultați de pe urma acestor păsări, iar cei ce cumpără sunt bucuroși că pot lua o pasăre cântătoare la un preț foarte mic în comparație cu prețul păsărilor exotice comercializate în piață sau în magazinele de specialitate.
În momentul în care doriți să achiziționați o pasăre de care să aveti grijă acasă, vă sfătuim să faceți acest lucru din magazinele de specialitate pentru a avea garanția că nu achiziționați o pasăre sălbatică braconată.
Sursa: https://www.sor.ro/proiect/aripi-libere/
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
