Învățământ
Elevul fenomen al Brăilei, Bogdan Ciocârlan, adolescentul care a bătut toate recordurile
* abia a terminat clasa a VIII-a (Colegiul Național ”Gh. M. Murgoci”) și deja are în palmares o medalie de aur la olimpiada internațională de astronomie și cinci medalii naționale la astronomie și fizică: trei de aur, una de argint și una de bronz * vara aceasta s-a calificat la două olimpiade internaționale, la seniori, deși teoretic el încă este junior: Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică și Olimpiada Internațională de Astronomie * din toamnă, acesta va merge la liceul olimpicilor – Liceul Internațional de Informatică București (ICHB), acolo unde a fost admis cu bursă * cotidianul ”Obiectiv” vă invită astăzi să-l cunoașteți pe Bogdan Mihai Ciocârlan, ”elevul-fenomen” al Brăilei
Se numește Bogdan Mihai Ciocârlan, are 15 ani și vara aceasta a absolvit gimnaziul la Colegiului Național ”Gh. M. Murgoci”. La prima vedere pare un adolescent ca oricare altul, mai ales când spune: ”Și eu îmi mai pierd vremea pe telefon!”. În spatele modestiei pe care o afișează se ascunde însă un elev-fenomen, un elev care a bătut toate recordurile în materie de performanță școlară.
Primul record l-a înregistrat la 11 ani, în clasa a V-a, atunci când s-a calificat la olimpiada națională de astronomie și i-a ”învins” pe colegii mai mari, de clasa a VII-a și a VIII-a, câștigând medalia de bronz. Tot la 11 ani el se califica și la naționala de informatică. Iar acesta era doar începutul, pentru că în clasa a VI-a s-a calificat la trei olimpiade: informatică, fizică și astronomie, toate anulate însă din cauza pandemiei. În anul de pauză competițională, Bogdan a continuat să învețe, iar în clasa a VII-a obținea medalia de aur atât la olimpiada de fizică, cât și la cea de astronomie. La începutul clasei a VIII-a, la 14 ani, acesta reușea o nouă performanță: aur la prima olimpiadă internațională, cea de astronomie. Iar acum, la finalul clasei a VIII-a, Bogdan a câștigat aurul la naționala de fizică și argintul la cea de astronomie. Iar la astronomie a mai stabilit un record: s-a calificat direct în lotul de seniori ce va reprezenta România la olimpiadele internaționale, el fiind încă junior. O performanță ce în ultimii ani a mai reușit-o un singur elev din țară. Și nu s-a calificat la una, ci la două olimpiade internaționale: Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică (14-22 august, Georgia) și Olimpiadă Internațională de Astronomie (octombrie, Italia).
Dacă până aici sunteți impresionați, ei bine, mai avem câte ceva de adăugat la CV-ul lui Bogdan. A obținut a doua cea mai mare notă din Brăila la examenul de Evaluare Națională de anul acesta și a terminat gimnaziul cu media 10. Iar ca să încheiem, aflați că i s-a oferit o bursă să studieze la clasa de olimpici de la Liceul Internațional de Informatică București (ICHB), considerată clasă de elită în învățământului liceal din România.
Dacă la toate aceste performanțe adăugăm și celelalte calități ale lui Bogdan – bun-simț, responsabilate, recunoștința față de cei care l-au ajutat – avem tabloul complet al unui adolescent de excepție. Vă invităm să parcurgeți interviul următor și să-l cunoașteți și voi.
– Ai fost atras de astronomie încă de la grădiniță, iar în clasa a V-a te-ai înscris la cercul de la Palatul Copiilor. Ce te-a atras la astronomie?
– Astronomia nu este doar fizică. Sunt în mare parte povești. Când m-am apucat să studiez astronomia erau tot felul de povești, adică fenomene, nu neaparat complicate, dar care mă captivau și le puteam înțelege la vremea respectivă. Așa că am luat lucrurile în ordine cronologică. Când ești mic înveți astronomie, când ești mare înveți fizică.
– A fost un moment când ai zis că poți face performanță sau un prim profesor care ”ți-a dat curaj”?
– Încă de la început am fost interesat de tot ce se întâmpla la cercul de astronomie de la Palatul Copiilor. De juniori se ocupa doamna Liliana Iacob și dumneaei m-a prezentat și doamnei Becheanu, care lucra mai mult cu seniorii, cu elevii de liceu. Și doamna Becheanu, în clasa a V-a, îmi spunea lucruri de genul: “Vai, dar cum poți să vii fără să știi integrale?” Și eu, fiind în clasa a V-a, ziceam: ”Dar ce sunt integralele? Niște șerpișori!”. Cam atâta știam eu pe atunci. Și la următoarea întâlnire am venit la dumneaei și i-am spus ce e cu integralele, chiar dacă nu înțelegeam. Dumneaei era de fapt ironică, că normal că nu trebuia să știi asta. Și oricum era irelavant, că le înveți la liceu. Dar dumneaei vroia să mă motiveze și să verifice oarecum dacă într-adevăr îmi place atât de mult astronomia. Doamna Nicoleta Becheanu a fost prima care mi-a zis că aș putea ajunge și la nivel de internațională.
– Și cum a fost la prima olimpiadă la astronomie, în clasa a V-a, tu fiind cel mai mic din lot?
– Din primul moment, când am mers la națională, am reușit să mă acomodez cu colegii, și cu cei de la Brăila, și cu cei din alte județe. Mereu am găsit oameni cu care m-am putut asocia cu adevărat, să găsesc lucruri comune cu ei și să scăpăm de bariera asta a vârstei.
– Dar tu, fiind a V-a, concurai cu elevi mult mai mari, care poate veneau cu ”munți de cărți” după ei. Te-ai simțit vreo secundă intimidat?
– Nu e relevant cu câte cărți vii după tine la olimpiadă! E relevant ce ai în cap! Și eu obișnuiam să car cărți după mine, dar la ultimele olimpiade, la fizică cel puțin, nici nu cred că am adus un caiet. Și am luat locul I. Adică nu e relevant, nu contează! Repetatul în ultimul moment, pe mine nu mă ajută.
– Ai continuat să participi la olimpiade și să ajungi la internațională. De unde dorința asta de a fi mereu printre cei mai buni?
– Când eram mic, normal, îi vedeam pe toți copiii aceștia de clasa a VIII-a sau de liceu care luau premii la naționale, mergeau la tot felul de internaționale și mi se părea extraordinar. Cum poți să faci asta? Și, da, a durat un pic până am ajuns la nivelul acela, dar oarecum puterea exemplului m-a făcut să-mi doresc și să-mi placă și mie. Și dacă inițial mergeam cu gândul că vreau să ies pe nu știu ce loc sau să câștig nu știu ce medalie, în timp am reușit să scap de viciul ăsta și să îmi dau seama că eu de fapt merg la olimpiadă fiindcă îmi place să rezolv probleme. Îmi place să mă dezvolt pe laturile acestea care mă pasionează. Și la ultima națională, cea de astronomie, a fost punctul în care am reușit să mă împrietenesc cu oamenii pe care îi consideram idolii mei și pe care îi consider idolii mei pentru că sunt mult mai avansați ca mine. Asta a fost cel mai frumos!
– Ce înseamnă pregătirea pentru olimpiadă?
– În primul rând, ca să mergi la olimpiadă trebuie să știi programa. Parcurgi teoria, cauți să înțelegi cât mai bine fenomenul și, după, îl aplici în probleme. Cam asta e totul. În materie de timp sunt vreo cinci ore pe zi în care rezolv probleme, mă gândesc la tot felul de concepte… Uneori chiar pare stupid să stai să te gândești două ore la o problemă și la cum s-ar mai rezolva ea. Pentru că fiecare problemă e ca o pânză de păianjen și descoperi o groază de fire. Și din lucruri absolut complet paralele poți găsi conexiuni. Ține de exercițiu; în timp începi să ai noțiuni asupra tuturor fenomenelor.
– Tu ești teoretic tot junior dar vei merge la două internaționale la seniori. Cum ai evoluat atât de repede?
– Dacă îți place, înveți! Am fost din ce în ce mai bun pentru că am început să învăț și să fiu mai eficient. Dar mai depinde și de ce profesori ai ca să îți explice. Eu am avut norocul cu doamnele de la cursul de la astronomie de la Palatul Copiilor, care au încercat mereu să îmi explice lucrurile ca să le pot înțelege. În prezent mă pregătesc cu domnul Liviu Arici de la liceu, cu Vlad Oros din Timișoara, olimpic internațional, trece clasa a XII-a, și cu Radu Andrei, pe care îl știți (n.r. – unul dintre cei mai premiați elevi ai Brăilei, fost olimpic internațional la fizică și astronomie). Cu Vlad și Radu lucrez online.
– Și totuși cum ai reușit să te califici la senori la internaționale, tu fiind încă junior?
– Pe baza punctajului obținut la olimpiada națională de astronomie puteam să aleg să fiu junior, adică să concurez cu elevii de gimnaziu sau senior, adică să concurez cu elevii de liceu. Am ales să fiu senior fiindcă este singurul mod în care pot evolua. Altfel bat pasul pe loc. Am vrut să văd cum este experiența, cum e să fii cel mai mic senior și mi-a ieșit. Chiar dacă nu mă așteptam.
– Pentru a ajunge la aceste performanțe ai apelat vreodată la meditații în privat?
– Nu! Sunt foarte multe lucruri pe care înveți să le faci singur și prefer să le fac singur decât să mi le spună anumiți oameni, deoarece reușesc să mă cunosc mai bine pe mine și să știu ce trebuie să fac ca să învăț. Am avut profesorii mei, oamenii care să mă ajute când aveam neclarități și nu a mai fost nevoie de altcineva. Dar mare parte din muncă o fac singur. Vlad și Radu mă ajută cu sfaturi și cu neclaritățile pe care le am, îmi recomandă anumite cărți, care sunt baza fiecărui olimpic de calibru. Sunt doi oameni pe care îi admir și mă bucur că am ocazia să lucrez și să învăț de la ei.
– Toată lumea spune că la olimpiadă e o altă atmosferă. Cum ai descrie tu spiritul olimpic?
– La olimpiadă, noi, elevii, nu suntem adversari. Toți colaborăm ca să distrugem subiectul. Nu sunt orgolii de genul ”Vreau eu să fiu primul!”. Adică eu am luat argint dar m-am bucurat sincer pentru cei care au luat aur. Vreau să distrug preconcepția asta că olimpiada este un loc în care se adună dușmani. Nu există dușmănie! La un moment dat, dacă suntem niște copii evoluați, simțim prietenie, simțim colaborare. ”Dușmanul” este subiectul și noi ne ducem la probă ca să îl ”ucidem”.
– Și pentru că ai pomenit de idei preconcepute, care este cel mai mare mit despre olimpici?
– Probabil că stau toată ziua în casă și învață. Și nu e absolut deloc așa! Noi învățăm să învățăm și asta contează foarte mult. Trebuie să ai o ordine, să fii foarte organizat în privința stocării informațiilor. Să transformi rezolvatul problemelor în ceva elegant. Eu sunt un copil normal. Și eu pierd vremea pe telefon, mai citesc una alta, să mă informez. Îmi place istoria, mă uit la documentare, la filme create de doctori în științe politice care explică progresul societății, al statului.
– Mai ai și alte lucruri care îți plac?
– Pe latura umanistă, mai nou scriu poezii. De vreo jumătate de an am început și chiar îmi place. Pur și simplu am descoperit că e o metodă foarte interesantă și eficientă de a scăpa de frustrările mele și în același timp de a crea ceva frumos și elegant.
– Dincolo de olimpiade, tu ai absolvit și gimnaziul cu media 10. Cum ai făcut să ai note maxime la absolut toate materiile?
– Am învățat!
– Dar nu ai avut și profesori care îți mai puneau câte un 10 pentru că luai medalii la olimpiade?
– Rareori primeam câte un 10 la o materie pentru că luam medalie la olimpiada de fizică sau astronomie. Și dacă făceau asta, eu tot învățam. Și acum, dacă mă întrebați despre scheletul uman la biologie ce l-am învățat în clasa a VII-a, când am fost online, știu să răspund. Adică eu chiar am învățat pentru acele note. Și am învățat pentru că mi s-a părut interesant. Îmi place să învăț, să am o cultură generală. Și la aceste olimpiade e important să ai o cultură generală. Sunt foarte multe probleme în care trebuie să corelezi fenomene din alte științe, să ai o cultură generală din ce se întâmplă în jurul tău. Asta înseamnă fizica: să tratezi fiecare fenomen din punct de vedere obiectiv.
– Vara aceasta ai susținut și Evaluarea Națională, unde ai obținut a doua cea mai mare medie din județ – 9,90. Ai luat 10 la matematică și vreau să știu dacă ți-ai fi dorit să ai 10 și la română?
– Da, mi-aș fi dorit, dar nu e un capăt de țară că n-am luat! Nu contează asta! Și dacă luam 10, până la urmă e doar un număr. Scopul meu nu e să iau mereu 10, ci să îmi măresc cultura generală. Tind către perfecțiune, deși e greu de atins. Și să știți că nici la olimpiadă nu prea se ia punctajul maxim. Sunt foarte rare situațiile în care se întâmplă asta. Și poți să fii printre primii cu punctaje foarte mici dacă subiectele sunt foarte grele. Au fost ani în care la internațională elevii au luat douăzeci și ceva de puncte din cincizeci. Și s-au dat medalii de aur și sunt cei mai buni din lume. Deci nu trebuie să iei 10 ca să demonstrezi că ești bun. Bine, nu trebuie să demonstrezi nimănui nimic, că tu știi cel mai bine nivelul tău.
– Revenind puțin la examenul de Evaluare Națională, cum ți s-a părut?
– Subiectele la Evaluarea Națională s-au mai schimbat și e foarte frumos acum că la română ne întreabă ce gândim, ne pune să ne exprimăm părerea. Înainte nu se întâmpla asta. Adică e un progres foarte mare. Dar mi se pare că examenul nu reflectă foarte bine ceea ce știi. Reflectă mai degrabă cât de bine scrii în pagină sau cât de bine înțelege corectorul ce vrei tu să spui. Adică dacă am vrea să reflecte mai bine cât de bine gândim și cât de mult știm ar trebui să fie niște întrebări mai obiective. Bine, poate zic eu asta din cauză că îmi plac științele exacte și acolo e de bun simț ca baremul să fie obiectiv și cei care corectează să gândească obiectiv. Trebuie să existe niște standarde mai fixe, asta e părerea mea.
– Sunt foarte mulți olimpici în România, dar în același timp statisticile arată că suntem campioni la analfabetism funcțional. Cum îți explici acest lucru?
– Am ridicat și eu această întrebare și am dezbătut-o cu părinții mei, cu cunoscuții. Cred că este vorba despre motivația noastră de a pleca afară și de a ne dezvolta cât mai mult. Este pasiunea asta arzătoare care ne motivează să evoluăm. Și în Germania sunt mulți copii buni, mulți olimpici. Dar nu așa mulți ca la noi. De ce? Pentru că noi mai avem un scop. Pentru că ei pot rămâne acolo și pot evolua la fel de bine de acasă. Pentru noi, în afară sunt foarte multe oportunități. Dar sunt oameni extrem de ingenioși care intră la universitățile de top sau care își fac o carieră și fără să fie olimpici. Deci nu este obligatoriu să fiu olimpic ca să reușești.
– Din toamnă vei fi elev la Liceul Internațional de Informatică din București. Cum a venit oferta și cum ai reacționat?
– Am luat locul 1 la olimpiada de fizică de anul acesta și m-au invitat să fiu elevul lor. Mi-au oferit bursă la clasa olimpicilor. Vă dați seama că nu poți să te grăbești la această decizie. Este o decizie fină și contează ce alegi. Am discutat cu părinții și am ajuns la concluzia că e cea mai bună variantă. Acolo, la ICHB, sunt oameni cu interese similare. Se fac două clase de olimpici, unde se învață fizică, info, mate și chimie. Eu o să fiu la fizică și o să fac 15 ore de fizică pe săptămână. Mă bucur că am primit această șansă! Sunt foarte puțini oameni care primesc atâtea oportunități. Dar am primit-o pentru că am muncit. Și mă duc acolo să fac ceea ce-mi place. E visul meu!
– Și de acolo ai să zbori și mai sus?
– Dacă o să mă țin de treabă, da! Mulți olimpici de la ICHB merg la internaționale și, după liceu, la universități mari, Harvard, Cambridge și altele.
– Și tu îți dorești tot acolo?
– Universitățile din nord-vestul Americii sunt cele mai bune. Probabil și eu o să vreau să mă duc tot acolo. Dar nu m-am informat deocamdată, plus că mai am de muncit la liceu.
– Știu că ai o relație specială cu părinții tăi. Ce sfat ai primit de la ei legat de plecarea la liceu?
– Pe lângă să-mi pun mâncarea în frigider (râde), să continui să fiu la fel de implicat cum am fost și aici fiindcă lucrurile or să decurgă bine dacă voi face asta.
– O să-ți fie dor de Brăila?
– Cu siguranță! Bucureștiul e mult mai haotic. Mult, mult mai haotic. Dar e probabil singurul loc în care îmi pot atinge potențialul maxim.
– În final, dacă ai mulțumiri de făcut, acum e momentul.
– În primul rând, le mulțumesc părinților mei pentru toată susținerea! Apoi, le mulțumesc lui Vlad Oros și Radu Andrei care mi-au stat alături și în cele mai grele momente! Le mulțumesc tuturor profesorilor din Colegiul ”Murgoci” care m-au sprijinit în tot acest drum al meu cu olimpiadele! De asemenea, mulțumesc Asociației de Părinți din ”Murgoci” și firmei SC Fila Conf SRL pentru sponsorizarea oferită în vederea participării la Olimpiada Internațională de Astronomie! Mulțumiri speciale doamnei Liliana Iacob care m-a recrutat la cercul de astronomie de la Palatul Copiilor! Nu întâmplător am lăsat-o la final pe doamna Nicoleta Becheanu, care din păcate astăzi nu mai este printre noi. Chiar dacă n-am reușit să lucrez foarte mult cu dumneaei, mi-a dat esențialul de care am nevoie ca să mă pot apuca de foarte multe lucruri singur. În memoria dumneaei, am venit de acasă pregătit cu următoarele cuvinte: Doamna Becheanu va sta mereu la catedra sa nestrămutată din camera disciplinei, admirând reușitele, nelăsându-mă să mă morcovesc la eșecuri și antrenându-mă pentru o eternitate.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
