Învățământ
Elevii de la “Bălcescu”, campioni la Olimpiada Naţională de Limba Germană
• olimpicii brăileni au câştigat două premii I, trei premii III şi două menţiuni la această ediţie a olimpiadei • elevii ne-au mărturisit că în cele câteva zile petrecute la competiţia de la Braşov au rămas cu amintiri pentru o viaţă
Două premii I, trei premii III şi două menţiuni, acesta este palmaresul elevilor brăileni la Olimpiada Naţională de Limba Germană Modernă, competiţie desfăşurată în perioada 5-12 mai, în judeţul Braşov. Câştigători sunt patru elevi de la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, toţi pregătiţi de prof. Carmen Pîrlog.
Proaspăt întorşi de la olimpiadă, elevii ne-au împărtăşit din experienţa lor, mărturisindu-ne că în cele câteva zile petrecute la Braşov au rămas cu amintiri pentru o viaţă. Afirmaţia lor vine în contextul în care olimpiada de germană este diferită de restul competiţiilor din aria limbilor moderne, fiind gândită pentru a motiva elevii să îşi folosească cunoştinţele de limba germană, atât în contexte teoretice, cât şi în contexte practice. Concret, la germană, concurenţii dau o probă individuală (scrisă) şi o probă de proiect, la aceasta din urmă elevii fiind împărţiţi în grupuri şi având ca sarcină realizarea unei piese de teatru pe baza unei cărţi citite la prima vedere.
Fără alte introduceri, vă invităm să îi cunoaşteţi pe campionii ediţiei de anul acesta a Olimpiadei Naţionale de Limba Germană Modernă.
Corina Andreea Preda, premiul I şi premiul III
Chiar dacă este în ultimul an de liceu şi examenul de bacalaureat se apropie cu paşi repezi, Corina şi-a dorit să mai participe o dată la olimpiadă şi să îşi revadă prietenii pe care şi i-a făcut de-a lungul timpului. Aflată la a patra participare, ediţia aceasta a olimpiadei a fost pentru tânara de la “Bălcescu” un succes pe toate planurile, ea câştigând premiul I la proba de proiect şi premiul III la individual. Mai mult, Corina a primit şi “Premiul de Consecvenţă” pentru performanţa de a se califica de patru ori la naţională, distincţie de care s-au bucurat şi alte două eleve din ţară.
“La proba scrisă am avut un citat «Gândeşte-te că ceva ce nu primeşti poate fi o frumoasă adăugire a destinului». Şi înainte să merg la olimpiadă eu învăţasem «Luceafărul» pentru BAC şi mi-am deschis eseul fix aşa: «Cea mai importantă operă a lui Eminescu spune că oamenii sunt stele cu noroc şi tot ceea ce facem depinde de destin». Şi de aici a curs totul. A urmat apoi proba de proiect, unde m-am înţeles extraordinar de bine cu colegii mei şi ne-am completat foarte bine. Cartea pe care am primit-o noi s-a numit «Până tremură stelele» şi mi-a plăcut maxim. Este despre o gaşcă de copii rebeli în Leipzig, în anii ’30, care se opun nazismului şi nu vor să intre în Tineretul Hitlerist. E o carte care te marchează. Cred că ne-au dat premiul I pentru că am ştiu cum să legăm scenele între ele astfel încât să iasă totul bine, am ştiu cum să transmitem idea principală a textului şi am ştiu să lăsăm un impact asupra publicului. Şi am fost foarte ingenioşi!”, ne-a povestit Corina.
Fiind ultima participare pentru ea, tânăra ne-a declarat că îi este greu să îşi ia la revedere de la olimpiadă, mai ales că a participat şi la alte discipline şi nimic nu se compară cu atmosfera trăită la germană.
“O să îmi lipsească atât de mult proba de proiect! Faţă de alte olimpiade, la germană e mult mai aproape de viaţa reală, pentru că te învaţă să fii solidar, te învaţă să lucrezi în echipă şi te învaţă ce înseamnă să scapi de orgoliu când lucrezi într-o echipă. Asta mi se pare foarte important, pentru că unii vin şi zic că doar ideea mea e bună sau dacă îi contrazice cineva ei iau asta personal. Eu mergând de atâta timp la olimpiade am învăţat ce înseamnă critică constructivă. Şi să dai, şi să primeşti. Am învăţat că de la orice persoană pe care o întâlnesc am ceva de luat. Am învăţat ce impact puternic poţi să ai asupra celorlalţi”, afirmă aceasta.
Ca de fiecare dată, Corina a dorit să transmită un mesaj de mulţumire celor care au susţinut-o nu doar anul acesta, ci la fiecare participare la olimpiadă.
“Mulţumiri doamnei profesoare! Mulţumiri pentru părinţii mei, pentru prietenii mei, pentru lotul din Brăila, pentru toţi oameni cu care am fost în echipă la proiect în toţi anii. Mulţumesc tuturor colegilor cu care am fost la lot în cei patru ani, mulţumesc tuturor profesorilor din comisie pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor, mulţumesc pentru toate oportunităţile care mi-au fost oferite, pentru că olimpiada asta m-a făcut altă persoană şi după fiecare olimpiadă regândeam puţin viziunea mea asupra vieţii şi viziunea mea asupra mea! Şi mă bucur atât de mult că îi văd pe colegii mai mici entuziasmaţi şi văd că le place germana”.
Corina va merge la olimpiadă şi anul viitor, însă nu în calitate de concurent, ci de trainer, aceasta urmând să susţină un worshop elevilor la ediţia din 2020.
Alexandra Pascu, premiul I (proiect) şi premiul III (individual)
Aflată la prima olimpiadă, Alexandra Pascu (clasa a X-a) a obţinut premiul I la proba de proiect şi menţiune (locul 4) la proba individuală. Tânăra ne-a spus că experienţa acestei olimpiade i-a depăşit toate aşteptările şi abia aşteaptă următoarea ediţie.
“A fost foarte frumos. Am plecat cu emoţii şi m-am întors acasă plină de energie. La proba teoretică mi-a plăcut tema: «Secretul succesului este să fii diferit de celălalt». Mi-a plăcut foarte mult şi echipa cu care am lucrat la proba de proiect, pentru că ne-am înţeles bine. Am fost opt în echipă şi am avut noroc că unul dintre colegi era din Braşov şi cam ştia unde să mergem să luăm recuzita de care aveam nevoie pentru piesa de teatru. Şi am ajuns ca mare parte din recuzită să fie făcută din pungi de gunoi, pentru că ne trebuiau valuri şi meduze, cartea fiind intitulată “Dansul meduzelor din adâncul mării”. Eu cred că ceea ce ne-a făcut să luăm locul I este că am fost diferiţi. Am muncit mult la această probă, dar ne-am şi distrat”, ne-a declarat Alexandra.
Aceasta ne-a mărturisit că, dincolo de premii, cel mai mare câştig al ei la această olimpiadă sunt prietenii pe care şi i-a făcut.
“Vreau să îi mulţumesc doamnei profesoare Carmen Pîrlog, care îmi este şi dirigintă, pentru că m-a ajutat foarte, foarte mult! Le mulţumesc părinţilor şi fratelui meu mai mic pentru că el a fost sursa mea de inspiraţie pentru scenariul piesei de teatru”, a adăugat olimpica.
Două premii şi pentru a Andreea Sasu
Elena Andreea Sasu (clasa a XI-a) şi-a dorit să participe la acestă olimpiadă încă din gimnaziu şi s-a bucurat din plin de fiecare clipă trăită la Braşov. Aceasta a obţinut locul III la proba de proiect şi menţiune la proba individuală.
“A fost deosebit! La eseu am avut o temă interesantă, legată de faptul că nu doar calităţile noastre, ci şi deciziile noastre arată ce suntem cu adevărat. În eseu am dat exemple din cultura universală, exemple ale unor conducători cum ar fi Lincoln, Kennedy, Roosevelt. Cultura generală te ajută la această olimpiadă. Dacă nu ai un substrat cultural în spate, e destul de dificil să reuşeşti să scrii ceva mai diferit. Ceea ce am observat la olimpiadă e că se caută să fii original, să ai o sclipire. E ca şi cum ai vedea zeci de imagini şi la un moment dat una ţi se pare diferită. Nu e o olimpiadă monotonă”, ne-a spus tânăra.
Însă proba de proiect este cea care a cucerit-o definitiv, iar asta pentru că a avut parte de o echipă deosebită, cu oameni inteligenţi şi creativi, tineri de la care susţine că a avut foarte multe de învăţat.
“Ne-am înţeles extrem de bine şi într-adevăr poate că a fost obositor, dar oboseala nu s-a simţit, pentru că eram împreună şi lucram, aveam un scop anume, ne bucuram acolo şi ne încurajam unii pe alţii ca să putem rezista mai mult. Cartea s-a numit «Moarte dulce-amară», o carte despre un genocid care s-a întâmplat în Namibia. Am fost şase în echipă şi am avut fiecare mai multe roluri ca să redăm esenţa cărţii. Şi a trebuit să facem recuzita, muzica, videoclipuri, am inclus şi dansul şi arta teatrului, ca publicul să înţeleagă măcar o parte din esenţa cărţii. Experienţa acestei olimpiade este cel mai mare câştig şi o să rămână cea mai frumoasă amintire din liceu. Iar pentru asta îi mulţumesc doamnei profesoare, care ne-a sprijinit, ne-a motivat şi a fost alături de noi, familiei şi colegilor. Cori (n.r. – Corina Andreea Preda) a fost o mini-profesoară pentru noi cei din lot şi experienţa ei ne-a ajutat mult”, a adăugat aceasta.
Andrei Simion, premiul III la proba individuală
Aflat şi el pentru prima oară la o olimpiadă naţională, Andrei Laurenţiu Simion (clasa a VIII-a) a câştigat premiul III la proba individuală. Acesta ne-a declarat că la proba de proiect (locul V) nu s-a simţit ca la o competiţie, ci mai degrabă ca într-o tabără în care înveţi lucruri, îţi faci prieteni şi te distrezi.
“Cel mai mult mi-a plăcut ideea de probă de echipe. În echipa mea am fost elevi cu personalităţi total diferite şi mă bucur că am cunoscut persoane noi. Iar proba aceasta am simţit-o ca un fel de tabără, ca să spun aşa. Ne-am împărţit sarcinile şi am lucrat foarte bine împreună. Cartea pe baza căreia am făcut scenariul s-a numit “Păcălit” şi era despre un grup de prieteni din aceeaşi clasă, dintre care unul avea două feţe. Ne-am distrat foarte tare cât am lucrat la scenetă. Ceea ce vreau să spun e că nu m-am simţit nicio secundă că sunt într-o competiţie acerbă şi trebuie să câştig. Da, m-am gândit şi la premiu, dar m-am bucurat de ce se întâmpla şi nu am făcut un scop din a câştiga. Ba chiar aici te bucuri pentru colegii tăi”, ne-a spus adolescentul.
Iar acum că a văzut cât de frumoasă e atmosfera la olimpiada de limba germană, Andrei ne-a mărturisit că îşi doreşte să participe în fiecare an.
“O să mai merg, pentru că a fost o exprienţă interesantă, am învăţat multe lucruri şi mă voi descurca mai bine pe viitor. Mulţumesc doamnei profesoare pentru susţinere, familiei şi tuturor persoanelor care m-au încurajat”, ne-a declarat acesta.
Până la următoarea olimpiadă, Andrei va susţine luna viitoare examenul de Evaluare Naţională, însă nu îşi face probleme pentru că este un elev de 10.
Un alt lucru care trebuie precizat este că cei patru elevi pregătiţi de prof. Carmen Pîrlog au obţinut cele mai multe premii la o olimpiadă de uman anul acesta.
Felicitări olimpicilor şi profesoarei Carmen Pîrlog!
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
