Învățământ
Elevi de la “Iorga”, cadeţi pentru o zi la Academia Navală “Mircea cel Bătrân”
• în perioada 12-14 octombrie, 20 de elevi de la Liceul Teoretic “N. Iorga” au avut ocazia să experimenteze viaţa unui cadet din marina militară • acţiunea a avut loc în cadrul proiectului “Cadet pentru o zi”, organizat în premieră de Ministerul Apărării Naţionale • deşteptarea, înviorarea, întreţinerea sectoarelor de curăţenie, raportul şi inspecţia de dimineaţă, vizitarea Navei-Şcoală “Mircea” şi a Fregatei “Regina Maria” sunt doar câteva dintre activităţile ce au fost pregătite de Forţele Navale pentru elevii brăileni • în urma acestei experienţe, opt dintre cei 20 de tineri participanţi se gândesc să urmeze Academia Navală “Mircea cel Bătrân”
V-aţi întrebat vreodată cum arată viaţa unui cadet din Marină? La această întrebare au aflat răspunsul 20 de elevi brăileni de clasa a X-a şi a XI-a de la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”, care au avut ocazia să experimenteze viaţa unui cadet al Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”din Constanţa. Tinerii, însoţiţi de prof. Elena Tudor, directorul liceului, au participat în perioada 12-14 octombrie la proiectul “Cadet pentru o zi”, desfăşurat în premieră de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), în parteneriat cu Ministerul Educaţiei.
Deşteptarea, înviorarea, programul de igienă personală de dimineaţă, întreţinerea sectoarelor de curăţenie, raportul şi inspecţia de dimineaţă, vizitarea Navei-Şcoală “Mircea” şi a Fregatei “Regina Maria” sunt doar câteva dintre activităţile ce au fost pregătite de Forţele Navale pentru elevii brăileni. Proiectul a avut loc în contextul evenimentelor premergătoare sărbătoririi Zilei Armatei României, cei 20 de tineri desfăşurând pe parcursul zilelor din proiect activităţi în comun cu studenţii militari, pentru a se familiariza cu specificul dintr-o înstituţie militară de învăţământ.
Aşa cum ne-a spus directoarea Elena Tudor, concurenţa pentru a experiementa viaţa unui cadet a fost una mare, nu mai puţin de 70 de elevi ai liceului, 50 de fete şi 20 de băieţi, dorind să facă parte din acest proiect.
“Noi am făcut selecţia ajutaţi de diriginţi, de profesorii de la clasă, nu a fost făcută o selecţie aleatorie. Am ţinut cont de faptul ca ei să fie din clase diferite, să se cunoască cât mai mulţi şi cred că s-au legat prietenii. Am dorit să experimenteze ceea ce înseamnă toleranţă, că altfel este când eşti cu colegii tăi de la clasă, să iasă puţin din zona lor de confort”, ne-a spus Elena Tudor, directorul Liceului “Iorga”.
În final au fost selectaţi 20 de elevi, şapte fete şi 13 băieţi, care s-au “înrolat” în aventura vieţii lor.
O zi din viaţa unui cadet. Deşteptarea la ora 06.00, stingerea la ora 22.00
Încă de când au intrat pe porţile Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” elevii brăileni au devenit, oficial, “cadeţi pentru o zi”. Dacă ziua de joi, 12 octombrie, nu a fost una “istovitoare”, vineri, 13 octombrie, tinerii au simţit pe pielea lor ce înseamnă să fii student într-o instituţie militară.
Ziua de “foc” a început cu deşteptarea, la ora 05.45. Soarele încă nu răsărise, dar elevii au coborât la înviorare, unde timp de 15 minute au făcut mişcare. Imediat după “scuturare”, tinerii au fost puşi să facă sectoarele. Provocarea cea mai mare a fost însă să aşeze patul, activitate care poate părea simplă la prima vedere, dar e mult mai complexă de atât. Iar asta pentru că există o tehnică, colţurile trebuie aranjate într-un anumit fel, iar cearşaful să fie foarte bine întins, astfel încât atunci când arunci moneda, aceasta să sară. Elevii au aflat că în academie sunt reguli şi pentru aşezatul hainelor în dulap. Aşa cum ne-au povestit aceştia, pe fiecare uşă era lipită o listă cu instrucţiuni pentru că toate lucrurile trebuia să fie aranjate şi poziţionate într-un anumit mod şi într-o anumită ordine.
Toate activităţile enumerate anterior au fost făcute într-un interval de o oră, iar la ora 07.00, cadeţii au coborât, în formaţie, la micul dejun.
Cea mai interesantă activitate pentru cei 20 de tineri a fost vizita la simulatorul naval al academiei. “Acolo au făcut o simulare să vadă dacă ei au rău de mare, rău care se manifestă în trei feluri: somnolenţă, stare de vomă şi foame. Niciunul dintre elevi nu a avut probleme. Acolo simulau inclusiv o furtună pe mare. Ei au fost încântaţi că se pune foarte mult accent pe partea practică şi cum trebuie să reacţionezi în anumite situaţii”, ne-a spus directorul liceului.
După o vizită la muzeul şi apoi la planetariul academiei, elevii au avut ocazia să urce la bordul Navei-Şcoală “Mircea”. Acolo au fost primiţi de comandatul navei, care le-a arătat cum se desfăşoară activitatea pe punte. Elevii brăileni au fost impresionaţi şi de Fregata “Regina Maria”.
“Au aflat lucruri foarte interesante în urma vizitei la cele două nave. De exemplu, Bricul «Mircea» este nava unde cei de anul II fac practică. O lună de zile pleacă pe mare cam 60-80 de cadeţi. Apoi am fost pe «Regina Maria», care este o navă militară. Am aflat că nimeni, niciodată, nu se aşează pe scaunul comandatului, în afară de comandant, iar masa nu începe până acesta nu se aşează şi dă ok-ul. Disciplină!”, ne-a povestit prof. Elena Tudor.
După vizita la cele două nave elevii s-au întors în campus pentru masa de prânz, şi abia după ce au terminat de mâncat au avut şi ei parte de o mică pauză.
“Toate acestea le-am făcut până la masă, la 14.00. Am făcut atât de multe în orele acelea încât atunci când am luat pauza aveam impresia că e sâmbătă”, ne-a spus unul dintre elevi.
Exerciţiul demonstrativ de mânuire a armelor a fost un alt lucru inedit experimentat de elevi.
“Ne-au învăţat cum să salutăm cu arma, cum să stăm în repaus cu arma, cum se stă cu arma la jurământ, cum se demontează, cum se montează la loc, ne-au explicat fiecare componentă. Erau foarte grele armele şi am aflat că cei care depuneau jurământul trebuia să stea într-o singură poziţie cu mâna înclinată la 90 de grade până îşi spuneau jurământul, cam jumătate de oră, şi nouă ni se părea mult două minute”, ne-au povestit cadeţii brăileni.
Pe lângă mânuirea armelor, tinerilor le-a fost făcut un instructaj unde au învăţat noţiunile de bază: cum să se adreseze superiorilor, care este pasul de marş, câţi paşi trebuie să faci până zice comandatul stop, cum arată formaţia de careu şi multe altele.
Iar pentru că ziua a fost una lungă, după cină, elevii au avut parte de o surpriză: o permisie de 2 ore. Tinerii, cu acordul profesorului şi însoţiţi de cadeţii din anul IV, au mers în oraş, iar la ora 22.00, ora stingerii, aceştia erau înapoi în campus. Nu toţi elevii au avut energia de a mai ieşi în oraş, unii fiind prea obosiţi după o zi de “cadet”.
Impresii de cadet. “Am constatat că pierd foarte mult timp”
Pe lângă faptul că au rămas cu amintiri frumoase, cei 20 de elevi ai liceului “Iorga” au învăţat multe în urma acestei experienţe.
David Vasile, clasa a XI-a: “A fost o experienţă interesantă. Nu cred că o să mă duc la Marină. Am învăţat multe. Am constatat că pierd foarte mult timp. Noi, până la ora 13.00, făcusem atâtea chestii, iar acasă, într-o zi de sâmbătă spre exemplu, nu fac mare lucru. Am învăţat să fiu mai disciplinat, să îi înţeleg pe alţii mai mult şi să apreciez ce am acum. Aş recomanda experienţa asta tuturor, chiar dacă vor sau nu să urmeze acest drum”.
Cătălina Dumitraşcu, clasa a XI-a: “Eu credeam că va fi o excursie de câteva zile, să vedem cum este la Academie. Am crezut că va fi un fel de Ziua Porţilor Deschise. Dar când am ajuns acolo nu mi s-a părut foarte dificil. Mi s-a părut normal, ţinând cont că ei sunt foarte punctuali, la fel cum îmi place şi mie să fiu. M-am adaptat uşor, mi-a plăcut experienţa şi aş recomanda-o tuturor”.
Opt din cei 20 de “cadeţi pentru o zi” vor la Marină
Înainte de acest proiect, şase dintre cei 20 de elevi participanţi îşi doreau o carieră în armată. După ce au văzut ce înseamnă să fii cadet al Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”, numărul lor a crescut la opt, adică aproape jumătate dintre ei se gândesc să urmeze cursurile prestigioasei instituţii de învăţământ.
Mădălina Tîrîlă, clasa a XI-a: “Întotdeauna mi-am dorit la academie. Îmi place că e ordine şi disciplină şi e o meserie frumoasă. Pe mine mă atrage şi uniforma. Până acum nu ştiam dacă există limită de înălţime la admitere, dar am aflat că la marină nu e şi m-am bucurat”.
Ştefan Turcu, clasa a X-a: “Vreau la academie pentru că este foarte multă disciplină, te educă şi devii mult mai responsabil. Cred că te ajută să te dezvolţi şi să te maturizezi. Eu am vrut întotdeauna la Academia Militară pentru că eram fan armată de mic. Iniţial voiam la Forţele Terestre din Sibiu şi vreau în continuare. Dar faptul că am fost acum la Marină… pot să spun că mi-a mai schimbat părerea. Am văzut cum este programul, ce trebuie să faci. Mă aşteptam sincer să fie chiar mai greu, bine, mi-am dat seama că nu s-au comportat cu noi chiar foarte strict. Mi-ar plăcea să experimentez cadet pentru o zi şi la Sibiu. Ar fi bine ca acest proiect să se facă la toate academiile: Academia Navală Constanţa, Forţele Terestre Sibiu, Academia Militară Bucureşti şi Forţele Aeriene Braşov. Elevul să vadă cum e la fiecare şi să facă alegerea în cunoştinţă de cauză”.
“Cadeţii pentru o zi” spun că îşi doresc să mai repete experienţa şi, aşa cum ne-a spus directoarea liceului, până la sfârşitul anului vor mai avea parte de o astfel de “aventură”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
