Învățământ
Elevi buni au ratat un loc la liceu
• 164 de absolvenţi din judeţul Brăila nu au prins loc la liceu în prima etapă de admitere • 135 dintre aceştia au medii între 5 şi 8, fiind doi elevi cu media 8 care au rămas pe dinafară • pentru etapa a doua de admitere mai sunt disponibile doar 42 locuri şi acelea la două licee din Ianca şi Însurăţei • la nivel naţional, aproape 8.600 de absolvenţi de clasa a VIII-a nu au reuşit să intre la liceu, iar Ministerul Educaţiei le-a cerut inspectoratelor şcolare să vină cu propuneri
Mediile foarte mari obţinute anul acesta la Evaluarea Naţională au condus la situaţii aberante la admiterea la liceu. Vorbim de elevi cu medii de admitere foarte mari, de 8, şi în alte judeţe chiar peste 9, care nu au mai prins loc la liceu. În Brăila, conform rezultatelor primei etape de admitere la liceu disponibile pe site-ul www.admitere.edu.ro, 164 de absolvenţi nu au intrat la liceu. Din cei 1.634 de elevi care au completat fişele de opţiuni, doar 1.470 au fost repartizaţi în prima etapă. Din cei 164 de candidaţi rămaşi nerepartizaţi, 135 au medii între 5 şi 8, fiind doi elevi cu medii peste 8, iar alţi 15 elevi au medii de admitere între 7 şi 8. Unii dintre elevii rămaşi nerepartizaţi provin de la şcoli foarte bune din municipiu, având în gimnaziu medii generale de 9.49, 9.44 sau 9.19.
Inclusiv elevi care au avut media de absolvire 10 nu au intrat la liceul dorit. Este cazul unui elev din Giurgiu care a avut media de admitere 9.56 şi nu a prins loc la liceu. Acesta a obţinut la Evaluarea Naţională media 9.45. Un alt exemplu este tot al unui elev din Giurgiu, care a avut media de admitere 9.52, iar examenul l-a promovat cu media 9.50.
În total, la nivel naţional, 8.570 de elevi se află în această situaţie, fiind cel mai mare număr de candidaţi rămaşi nerepartizaţi din ultimii ani. Cei mai mulţi elevi provin din Bucureşti – 1.871, Braşov – 599 elevi, Cluj – 336, Alba – 280 şi Prahova – 276. Problema este că cei mai mulţi din aceşti elevi nu vor intra la liceu nici în etapa a doua pentru că nu mai sunt locuri disponibile. Spre exemplu, în Bucureşti, doar 18 locuri mai sunt libere şi 1.871 de elevi rămaşi pe dinafară, peste 100 având medii între 8 şi 9. În Braşov mai sunt doar 47 de locuri libere, iar în Cluj doar 42 de locuri libere. Referitor la Brăila, şi aici mai sunt doar 42 de locuri disponibile la clasa a IX-a, iar acelea la două licee din judeţ.
Explicaţii
Ne-am întrebat de ce un număr atât de mare de elevi brăileni nu au intrat la liceu în această primă etapă şi am căutat posibile explicaţii la inspectorul şcolar general, prof. Viorel Botea. Acesta ne-a declarat că un prim motiv ar fi faptul că elevii nu au pus destule opţiuni pe fişa de înscriere la liceu.
“Au pus foarte puţine opţiuni. Unii au pus trei opţiuni şi gata. Aceştia sunt undeva la nivelul de 10-15%”, ne-a declarat prof. Viorel Botea.
A doua explicaţie ar fi aceea că anul acesta s-au obţinut note mult mai mari la Evaluarea Naţională, iar media de la examen reprezintă 80% din media de admitere.
“Au pus opţiunile care nu au acoperit media. Adică ei şi-au pus, spre exemplu, opţiuni până la Liceul X, dar media lui nu a intrat până la liceul X. Media nu le-a ajuns pentru că au fost medii foarte mari anul acesta”, a mai spus inspectorul şcolar general.
Un alt motiv care a dus la această situaţie ar fi numărul mare de elevi care au participat anul acesta la Evaluarea Naţională.
“Anul acesta au intrat mult mai mulţi elevi ca în anul precedent în Evaluarea Naţională. Au fost 237 elevi în plus şi ei au pus presiune cu media, pentru că mediile au fost foarte mari în acest an. Şi mediile au fost mari pentru că s-a văzut că s-au făcut ore online la matematică şi la română”, a mai explicat acesta.
Trebuie spus că anul acesta au participat la Evaluarea Naţională 2.218 candidaţi din cei 2.538 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a la începutul anului şcolar.
Ocuparea locurilor pentru romi şi copiii cu CES rămase libere, soluţia propusă de ISJ Brăila
Cum în toată ţara sunt aproape 8.600 de absolvenţi de clasa a VIII-a care nu au intrat la liceu iar locurile rămase libere sunt foarte puţine, Ministerul Educaţiei ia în calcul înfiinţarea de noi clase. De asemenea, ministerul le-a cerut inspectoratelor şcolare să vină cu soluţii pentru a remedia această situaţie. Aşa cum ne-a declarat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, o variantă ar putea fi ca elevii rămaşi nerepartizaţi să intre pe locurile destinate romilor, copiilor cu cerinţe educaţionale special (CES) şi Diasporei care au rămas neocupate, ceea ce înseamnă aproape 100 locuri libere.
“Nu pot nici să confirm, nici să infirm varianta cu înfiinţarea de noi clase la liceu. Noi am făcut însă diverse propuneri. Una ar fi aceasta. A doua propunere ar fi să se ocupe şi locurile pentru romi, copiii cu CES şi Diaspora care au mai rămas libere la şcoli, dar respectând media. Adică, de exemplu, dacă la Economic ultima medie a fost 7.39, intră cineva care are media 7.40 la Economic. Nu intră la Murgoci. Scurt, corect şi cu respectarea mediei. Acestea ar fi cele două variante. Şi mai este etapa a doua de redistribuire a elevilor, mai sunt câteva locuri. Sunt variante de lucru. Mediile mari nu sunt o capcană dar, în general, părinţii şi elevii îşi doresc să intre la liceele teoretice şi mai puţin să se ducă în zona de învăţământ profesional şi şansa a doua. Pentru că în momentul de faţă învăţământul profesional şi şansa a doua nu oferă, consideră părinţii, cele mai bune oportunităţi de dezvoltare pentru copiii. Dacă pui toate locurile la teoretic, toate se ocupă”, ne-a declarat inspectorul şcolar general.
Diferenţe uriaşe între mediile de admitere din 2019 şi 2020
Cum anul acesta jumătate dintre absolvenţii care au participat la Evaluarea Naţională au avut o medie de admitere între 8 şi 10, era de aşteptat ca ultimii intraţi la liceu să figureze cu o medie mult mai mare ca în 2019, la aproape toate liceele, fie ele teoretice sau tehnice. Spre exemplu, la Colegiul “Murgoci”, la specializarea Filologie, ultimul intrat avea anul trecut 8.48, în timp ce anul acesta linia s-a tras la 9.23. La Ştiinţe sociale, în 2019 ultima medie a fost 8.97, iar anul acesta a fost 9.40. La Colegiul “Bălcescu”, la cele patru clase de mate-info s-a intrat până la media 8.10 anul trecut, iar acum figurează media 8.76. Şi la Ştiinţe ale naturii diferenţa este mare: 8.27 în 2019, 8.92 în 2020. Un alt exemplu este Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius”, unde la Filologie ultimul intrat a avut 8.51 (7.87 în 2019), în timp ce la Ştiinţe ale naturii linia s-a tras la 8.42 (7.72 anul trecut). Cu medii mult mai mari s-a intrat şi la Liceul Teoretic “C. Angelescu”: Filologie – 5.82 anul trecut, 6.76 anul acesta; Mate-info – 5.65 anul trecut, 6.99 anul acesta.
Dacă la liceele teoretice diferenţele sunt de până la 1,3 puncte, la cele tehnologice diferenţa ajunge şi la 2,5 puncte. Este cazul Liceului Tehnologic “A. Saligny”, unde la specializarea Electronică automatizări ultimul intrat a avut media 6.56. Anul trecut, la aceeaşi specializare, ultimul admis avea media 4.01.
O diferenţă uriaşă s-a înregistrat şi la Liceul Tehnologic “Panait Istrati”. Concret, la specializarea Mecanică, 3.85 era anul trecut ultima medie, iar acum este 6.30. La specializarea Electric situaţia arată aşa: 4.63 anul trecut, 6.36 anul acesta.
Locuri libere mai sunt doar la Ianca şi Însurăţei
Pentru etapa a doua de înscriere la liceu mai sunt libere doar 42 locuri, după cum urmează: Nicolae Oncescu Ianca – Industrie alimentară – 10 locuri;
Nicolae Titulescu Însurăţei – Comerţ – 4 locuri, Electromecanică – 24 locuri, Ştiinţe ale naturii – 4 locuri.
Conform calendarului admiterii la liceu, etapa a doua începe astăzi, cu afişarea locurilor rămase disponibile. Între 22 şi 28 iulie se primesc cererile de înscriere ale candidaţilor care au fost repartizaţi în prima etapă, dar care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen, precum şi candidaţilor care nu au participat în prima etapă sau care au participat dar, din diverse motive, nu au fost repartizaţi computerizat. Între 29 şi 30 iulie are loc repartizare computerizată.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
